218,692 matches
-
în această ambiție i-a luat-o înainte Amundsen, care a zburat peste pol în dirijabilul lui în mai 1926. Doi ani mai târziu, Nansen a ținut la radio un discurs în memoria lui Amundsen, care dispăruse în Oceanul Arctic în timp ce organiza o operațiune de salvare pentru Nobile, al cărui dirijabil se prăbușise în timpul unei a doua călătorii polare. Nansen a spus despre Amundsen: A găsit un mormânt necunoscut sub cerul senin al lumii înghețate, cu vâjâitul aripilor eternității prin spațiu.” În
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
practica de toate zilele programe răsărite din nevoile satului." Căminul cultural din Leșu a devenit locul de întâlnire a tuturor puterilor culturale din localitate, această instituție în care practic s-a lucrat pe bază de voluntariat fiind cea care a organizat și condus de aici înainte întreaga activitate din domeniu: dansuri, bibliotecă, cor, etc. Biblioteca a fost înființată în același an cu căminul cultural. Cel care a sustinut cu ardoare inființarea si îmbogățirea fondului de carte în perioada interbelică a fost
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
o formație de trișcași și la școala Leșu-luncă, care s-a afirmat în cadrul concursurilor școlare. Ca o recunoaștere a valoroasei tradiții ce s-a acumulat la Leșu, de către echipa de trișcași, s-a hotărât începând cu anul 1968, să se organizeze la Leșu un festival de muzică populară instrumentală intitulată „Rapsodia trișcașilor". La prima ediție au participat formații de trișcași din Rodna, Prundu Bârgăului, Târlișua, Salva, Susenii Bârgăului, Ilva Mică, Spermezeu, Bistrița Bârgăului, Parva, Poiana llvei, Zagra (toate din județul Bistrița-Năsăud
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
roata cu fete, de-a mâna, țigănește, învârtita". Cu ani în urmă, hora se desfășura în pavilionul din centrul satului, care părea o grădină de flori, frumusețea costumelor, cămășilor și a pânzăturilor constituind o adevărată expoziție de artă. Hora era organizată de unul din feciorii isteți, care angajau ceterași și aveau grijă de buna desfășurare a jocului. Jocul se desfășura într-o atmosferă sărbătorească. Când intra prima dată o fată în joc, toate privirile flăcăilor erau îndreptate înspre aceasta. Fata venea
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
joc pe la 14-15 ani, astăzi intră la o vârstă mai mică, de 11-12 ani. Alături de tineri, la hora satului participau, ca spectatori, și cei vârstnici. Astăzi jocul duminical se desfășoară în căminul cultural și nu se ține cu regularitate; se organizează mai mult cu prilejul marilor sărbători de peste an, în restul duminicilor tineretul participă la discoteci. Șezătoarea la Leșu se păstrează din timpuri străvechi, când femeile și fetele torceau lâna și cânepa la lumina opaițului sau lămpii și se încălzeau la
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
dacă familia respectivă era mai nevoiașă. În general, șezătorile erau mixte, formate din fete, neveste, femei bătrâne și feciori, dând prilejul fetelor să învețe multe lucruri de la cele mai în vârstă. Șezătoarea avea, așadar, o valoare de inițiere și era organizată pe grupuri de case mai apropiate. Șezătorile încep toamna târziu, după ce se termină toate muncile câmpului, țin toată perioada Postului Crăciunului și se continuă în Câșlegi, până în preajma începerii muncilor de primăvară. În șezătoare muca este îmbinată cu petrecerea, deoarece
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
al hărniciei și rodniciei pământului, era adevăratul ceremonial al recoltei. Gospodarul care avea mai mult grâu de secerat („un om găzdac") făcea clacă, chemând fetele din sat să secere gratuit, de obicei o jumătate de zi. În general, claca se organiza unde era fată de măritat sau fecior de însurat, fiind prilej de ajutorare și petrecere, dar având și rol de a pregăti formarea unei noi familii. Fetele își chemau și drăguții, care legau snopii, îi adunau și îi puneau clăi
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Eugen Neculau, „Universitatea Populară” care a funcționat între anii 1927 - 1948 ce avea scopul de a duce cultura printre oameni, de a-i învăța pe țărani să lupte cu natura pentru obținerea unor recolte superioare. Pentru prima dată, s-au organizat audiții la radio, vizionări de filme, șezători și conferințe cu caracter științific. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 273 din 23 aprilie 2014 și se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în chef
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
În 1912 publică un album cu 20 de desene și, "cu răbdarea unui benedictin" - cum spune el însuși - realizează ilustrațiile pentru povestirea lui Gustave Flaubert ""La légende de Saint Julien l'Hospitalier"". După ce participă cu opt tablouri la o expoziție organizată în 1913 la "Armory Show" în Statele Unite, se întoarece în Portugalia și, în același an, expune în Lisabona, Porto, precum și în Germania, la Berlin în galeria ""Der Sturm"". În Portugalia operele sale sunt aspru criticate, de unii chiar ridiculizate, ceea ce
Amadeo de Souza-Cardoso () [Corola-website/Science/300933_a_302262]
-
neobosit în atelierul său din "Casa do Ribeiro" și întreține relații de prietenie cu Eduardo Viana, Almada Negreiros și Robert Delaunay. De la acesta din urmă preia dispunerea nuanțelor de culori în cercuri suprapuse (""Cap de femeie""), caracteristică orfismului. În 1916 organizează la Porto o expoziție personală cu 114 tablouri, întitulată "Abstracționism", care va fi prezentată și în Lisabona. La 25 octombrie 1918, Amadeo de Souza-Cardoso moare la Espinho, în vârstă de numai 31 de ani, în urma epidemiei de gripă spaniolă care
Amadeo de Souza-Cardoso () [Corola-website/Science/300933_a_302262]
-
tablouri, întitulată "Abstracționism", care va fi prezentată și în Lisabona. La 25 octombrie 1918, Amadeo de Souza-Cardoso moare la Espinho, în vârstă de numai 31 de ani, în urma epidemiei de gripă spaniolă care bântuia Europa. În 1925, în Franța se organizează o expoziție retrospectivă cu 150 tablouri ale sale. Zece ani mai târziu, în Portugalia se instituie un premiu pentru distincția pictorilor moderniști, cu numele de "Premiul Souza-Cardoso". În 1953, biblioteca orășenească din Amarante a primit numele său. Arta lui Amadeo
Amadeo de Souza-Cardoso () [Corola-website/Science/300933_a_302262]
-
în partea de SE a satului. Prima atestare documentară în limba română a localității Cuciulata datează din 16 iulie 1372 și reprezintă un hrisov din vremea lui Vlaicu Vodă, zis Basarab al II-lea, domnul Țarii Românești. Din registrul recensământului organizat în Ardeal, la cererea episcopului greco-catolic Inocențiu Micu-Klein, în anul 1733, aflăm că în localitatea românească Cuciulata erau recenzate 92 de familii, adică circa 460 de locuitori. În localitate erau recenzați doi preoți, ambii greco-catolici: Iuon și Platon, ale căror
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
Cuciulata tradiția și obiceiurile s-au păstrat destul de bine de-a lungul anilor. Din obiceiurile de iarnă sunt de menționat Irozii, Turca și Turca de bivol. De Bobotează lumea se strânge la pârâul Lupșa și preotul sfințește apa. Primăvara, satul organizează Plugarul, un obicei ce simbolizează începutul anului agricol. Portul din Cuciulata este format din ie, fote la copii si sort (de vara si de iarna) la fete si femei, fusta, cheptar pentru iarna si ilic pentru vara. Înainte de 1918 în
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
partea nord-estică a Depresiunii Făgărașului, sau Țara Oltului, și pe versantul vestic al părții centrale a Munților Perșani, desfășurându-se de la valea Oltului (420 m altit.) la creasta principală a Perșanilor (Vf. Coasta Țiganului- 1033 m). Din registrul recensământului (conscripțiunii) organizat(e) la cererea episcopului unit, de la Blaj, Inocențiu Micu-Klein, la 1733, afăm că în localitatea românească (Locus valachicus) Părău (ortografiat "Parro") erau recenzate 76 de familii, cu alte cuvinte, vreo 380 de locuitori. Din același registru, mai aflăm și numele
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
împroprietărire au avut un rol important în înfăptuirea legislației agrare. Exproprierea urmărea trei obiective: să dea țăranului pământ de arătură, să dea pășune pentru vite, să facă școli de agricultură, ferme model, prin care țăranii să învețe cum să-și organizeze gospodăriile. Se expropriau moșiile a căror suprafață trecea de 100 ha. Un număr mare de documente se referă la împroprietărire, care a fost o acțiune poate chiar mai complexă decât exproprierea. Legile agrare stabileau pentru vechiul regat următoarele categorii de
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
cult sau preoți ai vreunei religii românești, cea mai apropiată biserică românească se găsea la Vad (la circa 5 kilometri distanță), unde erau recenzați doi preoți uniți (greco-catolici): în ortografie ungurească: Iuon și Sztán (Stan). În anul 1927, s-a organizat un recensământ al populației în România. La Șercaia, cu acea ocazie, au fost recenzate 624 de familii, cu 1874 de persoane, între care 288 de familii românești, cu 784 de persoane, 300 de familii de sași, cu 888 de persoane
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
o stațiune de creștere a bubalinelor. În fiecare primăvară are loc "Festivalul Narciselor" (pe 21 mai, de "Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena", la Pădurea Vadului). De asemenea, se mai sărbătoresc "Zilele Hălmeagului" (pe 19 august, în Hălmeag) și se organizează o serie de târguri de mărfuri și animale (pe 25 februarie, 8 mai, 21 august și 9 noiembrie în Șercaia, pe 11 mai și 15 octombrie în Hălmeag, iar pe 9 februarie, 29 iunie și 20 noiembrie în Vad) În
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
doua zi chimeșea nu mai este acolo, înseamnă că ciuma a luat-o și a plecat, prin urmare nimeni nu se va mai îmbolnăvi. In clipele de răgaz oamenii se adunau să-și petreacă. Petrecerea se numește „hidede”, și se organizează pe toată perioada anului în afara posturilor. De obicei doi tineri se interesează de organizarea petrecerii, aducând un „hididuși” și un „băndaș” sau „dobaș”. In ultima vreme se folosește vioara cu goarnă. La petrecere participă toate vârstele. Ea are loc numai
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
într-un mic cerc, interpretându-și fiecare rolul și încheind cu o colindă. La ieșire, după ce au primit daruri, cântă o colindă de mulțumire. In seara de ajun umblă corindătorii. Ei se adună întâi la „gazda de corinzi” și se organizează, împărțindu-se în 3-4 grupe de câte 5-6 bărbați, care vor interpreta antifonic corinzile. Ei vor fi însoțiți de un muzicant. La intrarea în curte se cântă corinda ușii, apoi este întrebată gazda casei dacă primește corindătorii. După ce sunt primiți
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
intră în casă, capra rămânând afară. Se cântă corinda caprei, apoi aceasta este invitată să intre înăuntru. După ce sunt interpretate rolurile, se joacă „danțul caprei”, apoi cei 3-4 copii pleacă mulțumind pentru daruri. (Gavril Ianc) In noaptea Anului Nou, sătenii organizează o petrecere numită „vărjel”, de la verjeaua pe care se pun inelele tinerilor. Cel care o organizează este gazda vărjelului, iar sătenii duc din timp „cinste” pentru pregătirea mâncării. Organizatorul duce băutură și „hididuș”. De obicei participanții sunt fete și băieți
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
înăuntru. După ce sunt interpretate rolurile, se joacă „danțul caprei”, apoi cei 3-4 copii pleacă mulțumind pentru daruri. (Gavril Ianc) In noaptea Anului Nou, sătenii organizează o petrecere numită „vărjel”, de la verjeaua pe care se pun inelele tinerilor. Cel care o organizează este gazda vărjelului, iar sătenii duc din timp „cinste” pentru pregătirea mâncării. Organizatorul duce băutură și „hididuș”. De obicei participanții sunt fete și băieți mai mari precum și vârstnici. Perecerea începe cu joc. Apoi muzica încetează și un bărbat numit „gogă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
toate inelele. Perechile încep jocul. După o vreme femeile așează masa la care tinerii stau tot perechi. Vărjelul continuă cu joc până dimineața. Datorită numărului mic de participanți, circa șase familii, manifestarea are un caracter mai intim și se va organiza pe cătune. (Alexandru Copil) Timpul în scurgerea sa este pentru om o înșiruire de zile bune-zile rele, ani buni ani răi. Incă în ziua Anului Nou el încearcă să ghicească dacă anul ce urmează va fi un an bun sau
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cu vânturi reci și seci de la răsărit. Dacă în aceeași zi bate vântul de la apus, va fi un an bogat(Floarea Bolojan). In ultima săptămână din „câșlegi”, numită săptămâna albă, bătrânii mâncau numai lapte și brânză. La „lăsatul secului” se organizează „hidede”. In prima săptămână din postul Paștelor, este Sântoaderul. In ajun se face curățenie generală în gospodărie, aruncându-se „gozul” spre apus. Fetele își spală capul cu flori de corn, să le crească părul frumos. Taie puțin din păr și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ca banul, prin urmare toți ai casei îndeplineau acest ritual.( Dumitru Ianc) Se zice că nu e bine să dormi în ziua de Paști, dacă ai „paști”- prescura - dimineața, deoarece „Iți fură măgarul paștele”. A doua zi de Paști se organizează „hidede”, iar în duminica următoare, fiind ziua morților, nu se fac nunți. La Sânjeorj (Sf. Gheorghe) se lasă vitele să iasă din grajd peste un lanț de fier, ca să fie sănătoase. Tot în această zi, seara, se face „sărcinător” pentru
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
confecționa din pânză de cânepă și din lână. In acest scop se cultivau mari suprafețe cu cânepă, iar prelucratul acesteia era o operațiune deosebit de importantă și cerea eforturi îndelungate din partea femeilor. De aceea după melițat, trasul fuioarelor și pieptănat se organizau clăci și șezători. Femeile care aveau cânepă multă, pentru a o putea toarce, organizau clăci mici sau mari. Claca mică se organizeaza de obicei în postul Crăciunului, fără „hidede”. Femeia care organizează o asemenea clacă își cheamă acasă rudele și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]