22,461 matches
-
avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Prin lucrările de consolidare-conservare efectuate
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
orașului. Deasupra lor se află desenate 3 bastioane cilindrice crenelate, care din 1476 au devenit patrulatere. Aceasta s-a constituit în stema tradițională a orașului, care de altfel a fost înscrisă de-a lungul timpului și pe mai multe pe fragmente ale zidului cetății medievale clujene (pe strada Republicii; Bastionul Croitorilor), pe clădirea Primăriei din Piața Unirii, pe o lojă a Teatrului Național din Cluj, pe Obeliscul Carolina și în Biserica Sf. Mihail în partea stânga inferioară a portalului sacristiei, aflat
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
de colonii dincolo de Grecia, și aceste colonii și-au dezvoltat, în general, caracteristici locale, de multe ori sub influența călătorilor și vecinilor care vorbeau dialecte grecești diferite. Dialectele din afara grupului ionic sunt cunoscute mai ales din inscripții, excepții notabile fiind fragmentele lucrărilor poetei din insula Lesbos, Sappho, și poeziile poetului spartan, Pindar. După cuceririle lui Alexandru cel Mare din secolul 4 î.Hr., s-a dezvoltat un nou dialect internațional, cunoscut ca greaca comună sau Koine, bazată foarte mult pe limba atică
Limba greacă veche () [Corola-website/Science/307052_a_308381]
-
Casei Fiscului", "Casa Fiscală", "Casa Princiară", "Casa Principilor", "Palatul Voievodal", "Conacul Princiar" și "Casa Bathory". El reprezenta odinioară reședința principelui Ardealului Sigismund Bathory (1581-1597 și 1599-1602). A fost destinat inițial de fapt pentru Vama Sării de la Turda. Palatul păstrează unele fragmente din clădirea inițială de la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea. Clădirea s-a bucurat de considerație de-a lungul timpului, numărându-se între reședințele preferate ale principilor Transilvaniei. Până în jurul anului 1588 s-au efectuat
Palatul Princiar din Turda () [Corola-website/Science/307060_a_308389]
-
avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pentru construcțiile din castru și
Potaissa () [Corola-website/Science/307062_a_308391]
-
Constantin Giurescu, Pavel Gore, Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul și Radu Rosetti. În afara acestor documente, în fondul personal există studii și note despre genealogia unor familii nobile și documente colecționate de Sever Zotta. Din ultima serie de documente fac parte un fragment din arhiva lui Pavel Gore și a familiei Rosetti-Roznovanu, scrisori de la Costache Negri, A. Morariu ș.a. Apreciat de D. Onciul și Nicolae Iorga pentru erudiția sa deosebită în domeniul studiilor genealogice, Sever Zotta a intrat în istoriografia română ca un
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
filologilor clasici ieșeni care au dăruit literaturii române valoroase traduceri din marii clasici antici, strălucind prin rigoare și har poetic. Caragiani a tradus integral și a pregătit pentru tipar „Iliada” lui Homer, din care însă nu a apărut decât un fragment. Caragiani a făcut traduceri din Homer, Aristoteles și Theocrit. În 1879 se tipăresc la Iași traducerile lui din „Odiseea" lui Homer și „Batrachomyomachia" tălmăcite pentru prima oară în întregime în românește, beneficiind de o transpunere plastică și vie, cu expresii
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
și politic al geneticii. Profesorul Maximilian publicat mai multe studii asupra unora dintre marile probleme ale acestui sfârșit de secol: Cărțile și lucrările sale au fost recenzate și citate de nenumărate ori în literatura de specialitate națională și internațională. Un fragment din volumul "Un genetician privește lumea" a fost inclus în "Antologie de filosofie românească" (Ed. Minerva, 1988). Constantin Maximilian a fost membru în colegiile de redacție ale revistelor: Constantin Maximilian a fost membru al mai multor societăți internaționale de genetică
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck din București, str. Vasile Alecsandri nr.16. Cele patru muze ce împodobesc în prezent fațada clădirii au fost adăugate în 1929, fiind opera sculptorului Emil Wilhelm
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
profil: permite observarea tubercului postero-lateral. Osul trigonum poate fi văzut și el imediat posterior de tuberculul lateral al procesului talar posterior. 2) radiografia Broden: ajuta la evaluarea afectării fațetei articulare posterioare a talusului. 3) radiografia mortezei: ajuta la definirea mărimii fragmentului și a gradului de implicare articulara. Dacă este făcută în flexie și în rotație internă de 25 de grade plasează tuberculul lateral în profil. De cele mai multe ori radiografia subestimează mărimea fragmentului post-fractură. Există 2 complicații importante: - neconsolidarea: apare în cazul
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
a talusului. 3) radiografia mortezei: ajuta la definirea mărimii fragmentului și a gradului de implicare articulara. Dacă este făcută în flexie și în rotație internă de 25 de grade plasează tuberculul lateral în profil. De cele mai multe ori radiografia subestimează mărimea fragmentului post-fractură. Există 2 complicații importante: - neconsolidarea: apare în cazul fragmentelor deplasate sau cînd gleznă nu este imobilizata și sprijinul interzis. Pacientul acuză durere persistentă, în special în flexia amplă a piciorului și limitarea mobilității subtalare. - artroza subtalara: apare în cazul
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
și a gradului de implicare articulara. Dacă este făcută în flexie și în rotație internă de 25 de grade plasează tuberculul lateral în profil. De cele mai multe ori radiografia subestimează mărimea fragmentului post-fractură. Există 2 complicații importante: - neconsolidarea: apare în cazul fragmentelor deplasate sau cînd gleznă nu este imobilizata și sprijinul interzis. Pacientul acuză durere persistentă, în special în flexia amplă a piciorului și limitarea mobilității subtalare. - artroza subtalara: apare în cazul fragmentelor mari care afectează spre 25% din suprafața fațetei articulare
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
post-fractură. Există 2 complicații importante: - neconsolidarea: apare în cazul fragmentelor deplasate sau cînd gleznă nu este imobilizata și sprijinul interzis. Pacientul acuză durere persistentă, în special în flexia amplă a piciorului și limitarea mobilității subtalare. - artroza subtalara: apare în cazul fragmentelor mari care afectează spre 25% din suprafața fațetei articulare talare posterioare. 1) Tratament conservator: fragmentele deplasate minim sunt tratate prin imobilizarea gleznei într-o cizma gipsata fără sprijin pentru 4-6 săptămâni, cu piciorul în flexie de 15 grade. 2) Tratament
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
este imobilizata și sprijinul interzis. Pacientul acuză durere persistentă, în special în flexia amplă a piciorului și limitarea mobilității subtalare. - artroza subtalara: apare în cazul fragmentelor mari care afectează spre 25% din suprafața fațetei articulare talare posterioare. 1) Tratament conservator: fragmentele deplasate minim sunt tratate prin imobilizarea gleznei într-o cizma gipsata fără sprijin pentru 4-6 săptămâni, cu piciorul în flexie de 15 grade. 2) Tratament chirurgical: este indicat în fracturile deplasate, în cele care au o aliniere incompletă după reducere
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
o cizma gipsata fără sprijin pentru 4-6 săptămâni, cu piciorul în flexie de 15 grade. 2) Tratament chirurgical: este indicat în fracturile deplasate, în cele care au o aliniere incompletă după reducere a fațetei articulare talare posterioare și în cazul fragmentelor cominutive. Constă în excizia fragmentului neunit cu procesul talar posterior printr-o artrotomie postero-laterală de gleznă.
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
pentru 4-6 săptămâni, cu piciorul în flexie de 15 grade. 2) Tratament chirurgical: este indicat în fracturile deplasate, în cele care au o aliniere incompletă după reducere a fațetei articulare talare posterioare și în cazul fragmentelor cominutive. Constă în excizia fragmentului neunit cu procesul talar posterior printr-o artrotomie postero-laterală de gleznă.
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
se face între marginea posterioară a tibiei și partea anterioară a suprafeței calcaneene superioare în timpul flexiei piciorului. El poate chiar limita flexia. Conflictul creează durere postero-laterală de gleznă. Este datorat de cele mai multe ori prezenței osului trigonum dar și unui fragment fracturat din tuberculul talar lateral. Osul trigonum este un os accesor situat imediat posterior de talus. Poate fi considerat ca partea neunită a tuberculului lateral talar. Este un os rotund, ovalar sau triunghiular. Mărimea este variabilă. Osul trigonum este prezent
Impingementul talar posterior () [Corola-website/Science/307306_a_308635]
-
posterior. În cazul unui impingement posterior izolat este indicat abordul lateral. Incizia se face la nivelul articulației gleznei, imediat posterior de tendoanele peronierilor. Trebuie identificate nervul sural și tunelul flexorului lung al halucelui. După capsulotomie se identifică osul trigonum sau fragmentul osos fracturat neconsolidat care este apoi excizat. O decompresie corectă trebuie să permita piciorului să fie flectat mult, fără impingement osos.
Impingementul talar posterior () [Corola-website/Science/307306_a_308635]
-
B prin intermediul unui peptid de legătură. Proinsulina este transportată din reticulul endoplasmatic în aparatul Golgi unde este transformată în insulină. Prelucrarea proinsulinei are loc sub acțiunea unei endopeptidaze care rupe două legături peptidice flancate de resturi aminoacidice bazice.Rezultă trei fragmente asupra cărora acționează o carboxipeptidază care detașează resturile de arginină și lizină de la capătul C-terminal al lanțului B (din insulină) și la peptidului de legătură. Complexitatea structurală a proinsulinei este necesară stabilirii corecte a punților disulfurice din insulină. Lanțurile
Insulină () [Corola-website/Science/307326_a_308655]
-
De notat că unele foneme diferă față de dialectul mai standardizat de Koine atică. Se observă fricativul "bh", aspirata tare "th", conservarea distincției dintre cele patru vocale anterioare, "i", "ê", "e", și "y" (care e încă rotunjit) și alte caracteristici: Următoarele fragmente ilustrează dezvoltarea fonetică în timpul perioadei Koine. Transcrierile fonetice sunt tentative și intenționează să ilustreze două etape diferite din dezvoltarea reconstruită, o varietate timpurie conservatoare, încă apropiată de limba clasică atică și o varietate mai târzie și mai progresivă, apropiată, în
Limba greacă comună () [Corola-website/Science/307324_a_308653]
-
Transcrierile fonetice sunt tentative și intenționează să ilustreze două etape diferite din dezvoltarea reconstruită, o varietate timpurie conservatoare, încă apropiată de limba clasică atică și o varietate mai târzie și mai progresivă, apropiată, în unele aspecte, de greaca modernă. Următorul fragment, dintr-un decret al Senatului roman către orașul Thisbae din Boeotia, din anul 170 î.Hr., este redat într-o pronunție reconstruită, reprezentând o ipotetică varietate conservatoare a greacăi Koine de pe teritoriul principal al Greciei, în epoca elenistică timpurie. Transcrierea arată
Limba greacă comună () [Corola-website/Science/307324_a_308653]
-
epoca elenistică timpurie. Transcrierea arată înălțarea parțială, dar nu completă, a lui η și ει la / i/, păstrarea accentului tonic, fricativizarea lui γ la /j/, dar nu și a celorlalte momentane încă, și păstrarea lui / h/ la începutul cuvintelor. Următorul fragment, începutul Evangheliei lui Ioan, este redat într-o pronunție reconstruită, reprrezentând o varietate populară progresivă de Koine în perioada primară creștină, cu vocale apropiate de cele neogrecești.
Limba greacă comună () [Corola-website/Science/307324_a_308653]
-
a fost mistuita de un incendiu. Giorgione a lucrat aici la fațadă principala, spre Canal Grande, Titian, colegul său mai tanar din atelierul lui Giovanni Bellini, a împodobit fațadele laterale. Frescele lui Giorgione, din care s-a păstrat un mic fragment reprezentând o femeie nuda (""Ignuda del Fondaco"") conservat în "Galleria Franchetti" din Că' d'Oro în Veneția, au fost terminate în 1508. Tematica frescelor a fost una ermetica, conform descrierilor martorilor de epocă, fiind probabil influențată de anturajul umanist al
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
o femeie nuda (""Ignuda del Fondaco"") conservat în "Galleria Franchetti" din Că' d'Oro în Veneția, au fost terminate în 1508. Tematica frescelor a fost una ermetica, conform descrierilor martorilor de epocă, fiind probabil influențată de anturajul umanist al artistului. Fragmentul păstrat poate proveni dintr-o personificare a astrologiei. Comenzile sporite l-au determinat pe Giorgione să-și deschidă un atelier propriu, unde lucrează pictori începători că Titian și Sebastiano del Piombo. Mai tarziu, colaborarea strânsă care s-a realizat între
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
podului. Costul total al construcției a fost de 2,5 milioane de lire sterline (186 milioane de lire sterline în 2010) și a fost plătit de Corporația Londrei și de guvern. Constructorii au fost Jolliffe și Banks din , Surrey. Un fragment din vechiul pod a fost pus în arcada turnului din biserica St. Katharine din Merstham. Podul lui Rennie avea o lungime de 283 de metri și o lățime de 15 metri. Inaugurarea oficială a avut loc la 1 august 1831
Podul Londrei () [Corola-website/Science/307340_a_308669]