KorAP: Find »[drukola/base=rus & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...825 826 827 ...845 >

21,120 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

ie pentru problemele arz? toare ale ?? rilor cu populă? ie ?? r? neasc? majoritar? ? i cu zone rurale �n care oamenii tr? iau �n mizerie. Stere ? i al? i ideologi de frunte ai Poporanismului se opuneau industrializ? rîi occidentale. Că ? i grup? rile ruse? ți similare, nu voiau s?? i ț�rasc? pe ?? răni �ntr? un �Calvar Capitalist�. Satul danez, olandez sau elve? ian constituia modelul ideal pentru Stere sau Garabet Ibr? ileanu, dar Stere consideră c? ? elurile urm? rîțe de na? ionalism s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
tor de intrarea Rom�niei �n r? zboi. Iorga era la curent cu toate acestea, dar s? a men? inut totu? i pe o pozi? ie anti? Br? tianu. Atunci c�nd Goga a sugerat (�n prim? vară lui 1917, �n timpul tulbur? rilor anarhiste ruse? ți de la Ia? i) c? d?r�marea casei lui Iorga ar putea fi o idee bun? �n vederea constituirii unui perimetru defensiv pentru re? edin? a primului-ministru Br? tianu, Iorga a replicat prompt: �De ce nu invers? �16. P? rerea lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
memoria sacr? a martirilor ? i eroilor care au luptat ? i au c? zut �n timpul �ndelungatei suferin? e pentru sosirea ceasului libert?? ii43. �ntruc�ț interven? ia Rom�niei a survenit relativ pe nea? teptate, s? au �nregistrat succese la �nceput. Armata rus? acoperea teritoriul Rom�niei de la est ? i nordest, iar Bucovina era ocupat? de ru? i. Austro? Ungaria era ocupat? �n alt? parte, iar cele c�teva unit?? i din Transilvania aveau de ocupat un front prea mare. Nu existau trupe germane

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a du? manului�55. Iar tifosul exantematic se r? sp�ndea deja. Iorga a �ncercat s? interpreteze misterul neprietenosului vecin rus. Iorga, �lupt? torul�, �nsufle? it acum de �mplinirea visului na? ionalist, nu �n? elegea (sau nu putea �n? elege) c? soldatul rus �ncetase s? priceap? sensul r? zboiului ? i c? nu mai avea dec�ț o dorin??: s? plece acas?. Groaznică iarn? 1916? 1917 a c? zut că un blestem asupra satelor Moldovei, izol�nd chiar ? i �n Ia? i, familie de familie, partidele

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
exprim�ndu?? i totu? i �cele mai bune ur? ri pentru Rusia� ? i observ�nd c? moralul soldă? ilor ru? i era bun75. A?a era cel pu? în la momentul respectiv. Rom�nii aveau pu? ine leg? turi cu trupele ruse? ți. A?a cum remarcă Iorga, numai polonezii veneau acas? la el �purt�nd uniformă ? arului�. �?i amintea de ace? ți �ofi? eri superiori care nu doreau nimic mai mult �n interesul na? iunii lor dec�ț distrugerea c�ț mai rapid? ? i total? a armatei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
era doar monarhist, ci ? i un prieten personal al regelui. Toate acestea nu l? au �mpiedicat pe Buzdugan s? devin? ulterior subsecretar �ntr? un minister �n timpul domniei lui Carol al ÎI? lea77. Prin martie ? i aprilie, dezintegrarea for? elor armate ruse? ți a �nceput s? capete accente grave. Ofi? erii nu erau asculta? i, apoi erau retrogradă? i ? i �n final uci? i. �n mijlocul acestei pr? bu? iri, s? a �nt�mplat ceva mult mai serios. Buzdugan i? a adus lui Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
deschid? focul asupra ru? ilor dac? ace? tia ar atacă Palatul Regal. Generalul a r? spuns c? nu putea da un astfel de ordin ? i c? armata rom�n? nu? i putea atacă pe ru? i ? i nici m? car elementele ruse? ți �n debandad? influen? ațe de anarhi? ți. De data aceasta, Iorga s? a decis s? ia m? suri serioase. �ntruc�ț nu se a? tepta la nimic din partea politicienilor ? i chiar a armatei rom�ne, a pornit s?? i viziteze pe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
stă? ionat? �n zona Ia? i, Vaslui sau Socola nu va participa la astfel de demonstra? îi; Punctul 2: spre deosebire de Rusia ? arist? , noua Rusie revolu? ionar? nu inten? ioneaz? s? se amestece �n afacerile interne ale nici unei alte ?? ri; Punctul 3: Armata rus? , bazat? pe disciplină eman�nd de la autorit?? i ? i nu pe totalitarism, este s? n?toas?; Punctul 4: Toate zvonurile privind sl? biciunea Armatei ruse s�nt false. Aceast? nou? Armat? rus? democrat? este mai puternic? dec�ț oric�nd. Lumea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu inten? ioneaz? s? se amestece �n afacerile interne ale nici unei alte ?? ri; Punctul 3: Armata rus? , bazat? pe disciplină eman�nd de la autorit?? i ? i nu pe totalitarism, este s? n?toas?; Punctul 4: Toate zvonurile privind sl? biciunea Armatei ruse s�nt false. Aceast? nou? Armat? rus? democrat? este mai puternic? dec�ț oric�nd. Lumea va vedea de ce este �n stare aceast? nou? Armat? rus? �bazat? pe democra? ie�; ?i asta destul de cur�nd86. Dar �n atmosferă general? de pr? bu? ire ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de pierdut. Iorga a scris �n ruse? te ? i �n rom�ne? te un apel adresat direct Sovietului Soldă? ilor de la Socola. �Fra? ilor no? tri, cet?? eni ai NOII RUȘII! � Iorga explică faptul c? Rom�nia �ură sincer bun venit Armatei ruse �n lupta �mpotriva autocra? iilor germane, austro? ungare, bulg? re? ți ? i turce? ți, care �ncercau s? subjuge omenirea�. �Am �mp? r? it cu voi tot ce avem�, continuă el. �Acum, aproape c? nu ne? a mai r? mas dec�ț o

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ugau ? i interven? ia energic? a ambasadelor str? ine, ac? iunile hoț? r�te ale lui Iorga ? i natură oscilant? a predominantei anarhii revolu? ionare. Dar poate c? cel mai important factor a fost acela c? semin? ele revolu? ionare ruse? ți c? zuser? pe o st�nc? rom�neasc? steril?; iar Reforma Agrar? ? i �mpropriet? rirea oamenilor a f? cut că st�nca aceasta s? fie ? i mai solid?. Dar devenise clar tuturor c? pentru imunizarea spiritului rom�nesc fă

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i Ungaria ? i de o mi? care de st�nga �n Bulgaria. Rolul soldatului ?? ran rom�n va fi hoț? r�tor �n zdrobirea Sovietului maghiar. Dar cum mergea r? zboiul �n Rom�nia (? i �n alte p? r? i)? �n vreme ce dezintegrarea for? elor ruse? ți se accentua, o nou? armat? rom�n? instruit? ? i echipat? de francezi era gata la sf�r? ițul prim? verii anului 1917. Dup? afirmă? iile lui Iorga, trupele nu erau doar instruite ? i echipate de francezi, dar aveau ? i un aspect

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fiecare exemplar al ziarelor Danemarcei ? i Olandei neutre. �n prim? vara aceasta, Iorga a scris un articol intitulat Cum se fac ? i se desfac imperiile. �n care �? i exprimă credin? a c? toate imperiile au un caracter trec? tor, inclusiv actualele imperii rus, austro? ungar, otoman ? i german; numai statele �? i bazau d? inuirea pe na? iuni, pentru c? ele s�nt produsul unui proces organic ? i nu al unei adun? turi artificiale. �n alt articol, Iorga �? i exprimă din nou p? rerea c? �na

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ia, va pierde aceast? ? ans?. O dat? cu venirea verii, armata rom�n? a �nceput ofensiva la Putna. Ar fi fost �ncununat? de reu? it? dac? n?ar fi fost ? i armata rus? acolo. Poate c? Kerenski a �nsufle? it armata rus? prin discursurile lui �nfl? c?rate, dar există un profund sentiment antir? zboinic printre ru? i, �ntre? inut cu grij? de c? tre bol? evici. Frontul din Bucovina a fost str? puns, la 21 iulie 1917. Cern? u?iul a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
um spun rom�nii) la �patria mum? �. Prim? vară lui 1918 oferea ? anse �n privin? a deschiderii spre Prut. �n timpul mi? c?rîi revolu? ionare din 1917, populă? ia Basarabiei a f? cut parte din Republică Autonom? Moldoveneasc? �n cadrul Republicii Democrate Ruse. Dar o dat? cu ini? ierea de c? tre bol? evici a unei centraliz? ri masive, Sfatul (cu sensul de consiliu sau Soviet �n rom�ne? te) basarabean a �nceput s? fie nelini? țiț. �n acest moment, cu consim?? m�ntul german

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s�nt amabili�159. Iorga vizită cu pl? cere Iugoslavia, Cehoslovacia ? i Polonia, ?? rile acestea f? c�nd parte din Sistemul de la Versailles. El consideră Polonia ? i chiar ? i Finlanda ca fiind alia? i fire? ți �n fă? a amenin?? rîi ruse? ti160. �l �ngrijora Rusia, mai ales din cauza Basarabiei. Iorga a insistat �ntotdeauna că Rom�nia s? recunoasc? Sovietele �n schimbul retroced? rîi Basarabiei 161. Pe l�ng? expansionismul rusesc cu care rom�nii erau familiariza? i de dou? sute de ani, mai există

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
un fel de erou modest, ca un lupt? tor nonviolent. �n 1927, c�nd Gore a murit, Iorga i? a dedicat o evocare emo? ionant? , amintindu?? i cum acesta �? i m? rturisise sub loviturile de bici (groaznicele nagăici ale poli? iei ruse? ți) credin? a �n na? ia sa164. Nu exist? nici urm? de ur? �n coresponden? a lui Gore fă?? de celelalte na? ionalit?? i din Basarabia, nici m? car fă?? de ru? i. Dup? ce Basarabia s? a �ntors la �Patria mum

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
1923) este o oper? major? care con? ine valoroase materiale de arhiv?. Din cauza preten? iilor sovietice asupra Basarabiei, Iorga a considerat necesar s? prezinte fundalul r? zboiului din 1877? 1878 pe baza documentelor diplomatice ? i s? arate cum guvernul rus a apelat la Rom�nia că s? se alinieze efortului de r? zboi al Rusiei, permi? �nd trupelor acesteia s? treac? pe teritoriul rom�nesc, d�nd garan? îi asupra sudului Basarabiei. Iorga a ar? tat ? i cum guvernul rus

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
rus a apelat la Rom�nia că s? se alinieze efortului de r? zboi al Rusiei, permi? �nd trupelor acesteia s? treac? pe teritoriul rom�nesc, d�nd garan? îi asupra sudului Basarabiei. Iorga a ar? tat ? i cum guvernul rus nu ? i?a onorat promisiunea. Cartea această, �n limba francez? de data aceasta, purta titlul Politică extern? a regelui Carol I (Bucure? ți, 1916). Iorga a scris, ca o completare la cartea pe care o scrisese despre coresponden? a diplomatic? a Regelui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
politicii de for?? a ru? ilor. Vedea �ntotdeauna �n această un ? ovinism total. Mult �naintea multor contemporani (? i chiar a multor comuni? ți), Iorga scria: �Nu s�nt �mpotriva comunismului, nici a poporului rus�, ci a cruzimii asiatice ? i a �conducerii ruse? ți, ale c? ror metode r? m�n acelea? i indiferent de regim�132. Iorga judeca �ntotdeauna Rusia din perspectiv? istoric?. A?a c? s?a opus politicii lui Titulescu (animozit?? ile personale c�nt? reau greu ? i ele) ? i a �ncerc? rîi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fost Nicolae B? lcescu. Panaitescu a reintrodus �n istoriografia rom�neasc? un element c? ruia i se sim? ea lipsa de la dispari? ia lui Bogdan: cunoa? terea profund? a limbilor slave, de la fundamentală slav? veche (bisericeasc?) , trec�nd prin polon? ? i rus? , p�n? la s�rbo-croat?. Fusese ? i el studentul lui Iorga la Bucure? ți ? i la ? coală lui din Fran? a ? i studiase la Universitatea Jagellon? de la Cracovia. �n 1927 a devenit conferen? iar de istorie slav? la Universitatea de la Bucure? ți

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga atunci c�nd afirm? c? �patriotismul lui i? au indus �n eroare pe unii�. Nu are nici un rost (a? a cum se �nt�mpl? adesea!) nici s? c?ut? m paralele dincolo de Nistru: la sf�r? ițul secolului al XIX-lea, guvernul rus a ini? iat un program ambi? ios de modernizare, ceea ce a dus la r? zvr? tîrî �n zonele rurale. Tem�ndu? se c??? i va pierde privilegiile ? i puterea economic? , nobilimea a f? cut o �ncercare disperat? de a opri acest proces

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751

multe ori Unchiul Vanea, Pescărușul, Livada..., Trei surori, ba chiar și prima variantă a piesei Unchiul Vanea, Duhul pădurii (text asupra căruia regizorii nu se opresc niciodată). A scris și vorbit mult despre Anton Pavlovici. Și-n cazul marelui dramaturg rus a găsit idei noi, proaspete, acroșante: "Toate sfîrșiturile cehoviene afectate de deznădejdea încrederii, dezleagă începutul comedie... FINALUL start al destinului. ...Amenințarea stă în ființe normale și-n faptele zilnice. Se trag focuri de armă și moartea nu vine. Sinuciderea stîrnește

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
monta Noaptea bufonilor. Din mâinile domniei sale, Lev Dodin a primit însemnele stelei oferite de Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu pe Aleea Celebrităților, iar laudatio pe care l-a rostit în spectacolul de Gală, l-a determinat pe marele regizor rus să facă una din cele mai frumoase confesiuni de credință despre profesia și cariera sa, ce au marcat generații de artiști și spectatori. Acum finalizăm frumoasa aventură de a pune alături doi mari artiști ai țării: Ilie Gheorghe și Marian

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
băgată în șocantul cuptor. Ne dedublam, ne identificam cu alte ființe din alte timpuri, simțeam unde cosmice, începeam să înțelegem contradictoria natură umană. Am plecat in turneu la Moscova unde ne-am întalnit cu O noapte furtunoasă jucată de actori ruși. Acolo l-am cunoscut pe Innokenti Smoktunovski acel unic Hamlet, acel unic actor rus care era pasionat de regizorul Alexa Visarion. Il țin minte cum dupa spectacol l-a așteptat pe Alexa ca un elev de liceu care vrea sa

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]