20,976 matches
-
executare a operațiilor nu coincideau, linia directoare a planului era de a se realiza fixarea forțele inamice prin executarea de lovituri de fiecare dintre armate, în vederea împiedicării transferului de către inamic a forțelor de pe un teatru de operații pe altul. Ofensiva rusă era planificată a se desfășura la începutul lui martie 1917 în Galiția, în timp ce ofensiva pe frontul român trebuia să înceapă în luna aprilie, concomitent cu acțiunile forțelor Antantei pe celelalte fronturi. Izbucnirea revoluției din Rusia (februarie/martie 1917) a amânat
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
a se desfășura la începutul lui martie 1917 în Galiția, în timp ce ofensiva pe frontul român trebuia să înceapă în luna aprilie, concomitent cu acțiunile forțelor Antantei pe celelalte fronturi. Izbucnirea revoluției din Rusia (februarie/martie 1917) a amânat declanșarea ofensivei ruse preconizate. Pentru a clarifica situația, între 22 aprilie/5 mai-29 aprilie/12 mai 1917, prim-ministru Ion I.C. Brătianu, însoțit de generalul Constantin Prezan, a efectuat o vizită la Petrograd, iar la începutul lunii mai, generalul Prezan s-a întâlnit
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
Ion I.C. Brătianu, însoțit de generalul Constantin Prezan, a efectuat o vizită la Petrograd, iar la începutul lunii mai, generalul Prezan s-a întâlnit, la Moghilev, cu generalii Mihail Alekseev, șeful Marelui Cartier General rus și Dmitri Șcerbaciov, comandantul trupelor ruse din Moldova. În acest context, la începutul lunii aprilie 1917, Comandamentul Frontului Român a decis modificarea planului de campanie inițial, hotărând executarea loviturii principale pe direcția Brăila, de către Armatele 4 și 6 ruse. În urma obiecțiilor formulate de Marele Cartier General
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
de reorganizare, declanșarea ofensivei a fost amânată pentru mijlocul lunii iunie 1917. Forțele româno-ruse erau formate din 32,5 divizii de infanterie - 26 ruse și 6,5 române, 13 divizii de cavalerie ruse și 2 brigăzi de cavalerie române. Diviziile ruse de infanterie erau compuse din 12-16 batalioane și 6 baterii de artilerie iar diviziile de cavalerie din 24 de escadroane. Diviziile române aveau forța combativă mult diminuată, de exemplu Divizia 7 Infanterie mai avea doar 5 batalioane și 4100 militari
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
Ucrainei. Ca atare, atât Guvernul României cât și Aliații au devenit progresiv interesați de ceea ce se întâmpla la est de Prut, ultimii îndemnând autoritățile române să trimită trupe în Basarabia. Același îndemnuri au venit atât din partea generalului Dmitri Șcerbaciov - comandantul rus al Frontului din Moldova (care a precizat că trupele vor fi retrase după îndeplinirea misiunii acestora) cât și în mod aparent paradoxal din partea Puterilor Centrale, interesate să flexibilizeze pe românii angajați în negocierile de pace de la Focșani, prin oferirea în
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
linie, destinate a fi folosite cu acest scop. Declanșarea tratativelor de pace de la Brest-Litovsk precum și refuzul Radei Centrale ucrainene de a recunoaște noua putere bolșevică instalată la Petrograd, au creat condiții favorabile pentru ca Sfatul Țării să declare separarea de Imperiul Rus. Astfel, într-una dintre instrucțiunile delegației din Gubernia Basarabia care ar fi urmat să plece pe 6 ianuarie 1918 spre Brest-Litovsk, a fost precizat faptul că delegația în cauză nu urma să recunoască Sovietul Comisarilor Poporului decât în calitate de guvern al
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
care să negocieze libera trecere. Strecurat până la detașamentul ardelenesc, căpitanul Vescan a comunicat ofițerilor români faptul că soldații sunt prinși în capcană, sfătuindu-l fără succes pe colonelul Popescu să atace imediat gara pentru a o ocupa. După ce un ofițer rus a apărut pentru a cere predarea eșalonului, a fost trimis pentru negocieri ofițerul Andrei Ghighiniță, dar în timp ce acesta ieșea din gară împreună cu ofițerul rus, trupele "Front - Otdelului" au atacat detașamentul de ardeleni. În același timp în care primii morți și
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
fără succes pe colonelul Popescu să atace imediat gara pentru a o ocupa. După ce un ofițer rus a apărut pentru a cere predarea eșalonului, a fost trimis pentru negocieri ofițerul Andrei Ghighiniță, dar în timp ce acesta ieșea din gară împreună cu ofițerul rus, trupele "Front - Otdelului" au atacat detașamentul de ardeleni. În același timp în care primii morți și răniți au căzut dintre soldații ardeleni, Ghighiniță s-a întors la compania sa. Culcate la pământ trupele ardelenești au pus mâna pe arme și
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
acuzațiilor de complicitate cu românii, Inculeț și Erhan au semnat o telegramă, prin care au cerut încetarea intervenției armate și retragerea trupelor române din Basarabia. Avansul trupelor de sprijin trimise din Regatul României a fost și el stopat de către trupele ruse, după ce unitățile acestora au trecut Prutul având ca motiv preluarea pazei unor depozite de alimente și armament de la Armata Rusă, într-o mișcare coordonată cu prezumtiva sosire a unității de ardeleni de la Kiev. Ordinul inițial dat acestor unități a fost
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
retragerea trupelor române din Basarabia. Avansul trupelor de sprijin trimise din Regatul României a fost și el stopat de către trupele ruse, după ce unitățile acestora au trecut Prutul având ca motiv preluarea pazei unor depozite de alimente și armament de la Armata Rusă, într-o mișcare coordonată cu prezumtiva sosire a unității de ardeleni de la Kiev. Ordinul inițial dat acestor unități a fost acela de a se evita folosirea forței și ciocnirile cu unitățile bolșevice. Un batalion de voluntari ardeleni a intrat în
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
că cel de-al treilea eșalon nu mai poate ajunge. Ca efect al imposibilități de aprovizionare, comandantul detașamentului a hotărât ruperea luptei și retragerea, mai întâi în pădurea Durleștilor. În urmărirea românilor a pornit în noapte de 7 ianuarie cavaleria rusă. După concentrarea trupelor în stația Ghidighici pe data de 7 ianuarie, retragerea a continuat la ora 8 dimineața spre Trușeni, Scoreni (sosire la ora 9, repaos de 4 ore), Ulmu (unde s-a sosit la ora 18, într-o zonă
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
Nemțeni. Pe 11 ianuarie detașamentul a reluat marșul spre Costuleni, iar în data de 12 ianuarie la orele 18 a reajuns în Iași. Cel de-al treilea eșalon a reușit totuși să treacă de Ungheni (unde se afla o garnizoană rusă semnificativă, bolșevizată) dar numai după ce acesta a fost ocupat de o companie românească de grăniceri. Atacat la Cornești, eșalonul a pierdut pe generalul Nekrasov - comandantul Armatei a IX-a ruse și pe colonelul Sokolov, iar pe 9 ianuarie în gara
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
Ion Inculeț și președintele Consiliului de Directori Pantelimon Erhan au încercat să trimită Cartierului General Rus de la Iași, reprezentanților Guvernelor aliate precum și Guvernului Român telegrame de protest contra intrării Armatei Române în Basarabia. Aceștia au solicitat numai trimiterea de trupe ruse. La nivelul Telegrafului Poștal Militar din Chișinău, s-a încercat în secret stoparea expedierii acestor telegrame. Este posibil ca Erhan și Inculeț să fi fost forțați de către bolșevici să protesteze pentru a opri intervenția militară română, dar pe de altă
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
dar pe de altă parte este la fel de posibil ca ei să fi fost împotriva acesteia. Argumente pentru ultima variantă sunt situarea acestora la stânga spectrului politic, dorința lor de a vedea republica fie independentă fie drept parte autonomă a unei Federații Ruse - ca cea mai bună oportunitate pentru reformă, precum și absența lui Inculeț la ședința Sfatului Țării în care s-a hotărât trimiterea unei misiuni la Iași și înlăturarea acestuia din delegația care ar fi urmat să fie trimisă la Brest-Litovsk, în
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
la ședința Sfatului Țării în care s-a hotărât trimiterea unei misiuni la Iași și înlăturarea acestuia din delegația care ar fi urmat să fie trimisă la Brest-Litovsk, în momentul în care acest a susținut încorporarea Basarabiei într-o Federație Rusă. De asemenea, Erhan și Inculeț au fost forțați să ordone trupelor moldovenești să lupte împotriva înaintării trupelor române. Cu toate că telegrama respectivă a fost interceptată, totuși câteva unități moldovenești au luptat alături de revoluționarii ruși împotriva soldaților români. Cu scopul de a
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
unde temporar în acea perioadă, actualul oraș de frontieră Leova a fost în mâna trupelor române. În mod similar, data de 6 ianuarie 1918 a fost propusă de istorici moldovenești drept dată de început a Intervenției Aliate în Războiul Civil Rus. Cu toate acestea, istoricii din Moscova au ignorat intervenția română din Basarabia și au stabilit ca dată de start oficială a intervenției, atacul Aliaților asupra portului Murmansk din 6 martie 1918.
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
a patra operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Forțele române erau dispuse de-a lungul râurilori Cricov, Prahova și Ialomița, până în regiunea Urziceni. De la Urziceni la Dunăre frontul era ocupat de Corpul 4 Armată rus, comandat de generalul Aliev. Aripa dreaptă a forțelor române era formată din Armata 2, comandată de generalul Alexandru Averescu, care ocupa dispozitiv de luptă din din munți până la calea ferată Ploiești-Buzău. În continuare erau dispuse forțele "Grupului de armate general
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
decembrie - și au avut ca rezultat înfrângerea forțelor ruso-române de către trupele Puterilor Centrale. Luptele s-au desfășurat după încercarea de rezistență pe aliniamentul Cricov-Ialomița, încheiată cu victoria forțelor centrale. După înfrângerea încercării de rezistență pe acest aliniament, forțele române și ruse au fost nevoite să continue mișcarea generală de retragere către sudul Moldovei. Acțiunile militare de pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru au făcut parte din operația de apărare a teritoriului Munteniei, cea de-a patra operație de nivel strategic desfășurată de Armata României
Acțiunile militare de pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru (1916) () [Corola-website/Science/337208_a_338537]
-
de retragere către sudul Moldovei. Aripa dreaptă a forțelor române era formată din Armata 2, comandată de generalul Alexandru Averescu, care ocupa dispozitiv de luptă de la râul Slănic până la Racovițeni. Aripa stângă, de la Racovițeni la Dunăre era formată de forțe ruse aparținând de Corpurile 4,8 și 4 Siberian, dispuse pe aliniamentul Racovițeni-Zoița-Bălăceanu-Filipești-Viziru. Forțele Armatei 2 erau împărțite în două grupuri operative: „Grupul Oituz-Vrancea” - comandat de generalul Eremia Grigorescu și „Grupul Râmnic”, comandat de generalul Arthur Văitoianu. "Grupul Oituz-Vrancea" era dispus
Acțiunile militare de pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru (1916) () [Corola-website/Science/337208_a_338537]
-
axă de înaintare calea ferată Buzău-Focșani, cu "Grupul Kraft" în stânga, în regiunea muntoasă și "Grupul Morgen" în dreapta. Armata de Dunăre, formată din Grupul Kosch și forțe bulgare, înainta de-a lungul Dunării, pe direcția principală Slobozia - Brăila. Comandanți români Comandanți ruși<br> Comandanți ai Puterilor Centrale<br>
Acțiunile militare de pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru (1916) () [Corola-website/Science/337208_a_338537]
-
studiat la Colegiul Național „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea, iar apoi la Academia Tehnică Militară din București. În prezent locuiește în București. Pasionat încă din școala primară de istorie și science-fiction, și-a format gusturile în anii 80 cu SF rus și francez (pe atunci denumit "literatură de anticipație"), precum și cu almanahurile Anticipația și periodicul de literatură CPSF (din anii ´50-´70) a tatălui său, iar în anii ´90 a fost puternic atras de SF-ul anglofon, dar și de valul
Miloș Dumbraci () [Corola-website/Science/337230_a_338559]
-
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni a reprezentat un de voluntari constituit în noiembrie 1917 pe teritoriul neocupat al României - la Hârlău, din cadre provenite atât din rândul prizonierilor de război austro-ungari de naționalitate română din Imperiul Rus, cât și din rândul ardelenilor refugiați în Regatul României în timpul Primului Război Mondial. Deși inițiativa de organizare a prizonierilor români în unități de voluntari (cu predilecție datorată intelectualilor aflați printre captivi și refugiaților transilvăneni din Regat) a premers intrarea României în război
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
al Armatei Române s-au înființat încă de la începutul verii anului 1917 structuri organizatorice care să se ocupe de centralizarea activităților asociate voluntarilor in Transilvania și Bucovina. În contextul tulburărilor politice și sociale care au avut acolo loc pe teritoriul rus, constituirea unei unități militare operative până în luna octombrie 1917 a fost imposibil de realizat. Cu toate acestea contingente de voluntari români provenite din Rusia, au fost încadrate în Armata Română. De abia la sfârșitul lunii noiembrie 1917 Marele Cartier General
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
unei divizii de infanterie, în structura sa au intrat până la urmă 3 regimente. Inițial rolul său în acțiune s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse - aflate în debandadă după Defecțiunea Rusă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a Basarabiei, după proclamarea independenței acesteia. Succesiv defecțiunii ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe Frontul de Vest, contramandată însă
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
în acțiune s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse - aflate în debandadă după Defecțiunea Rusă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a Basarabiei, după proclamarea independenței acesteia. Succesiv defecțiunii ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe Frontul de Vest, contramandată însă după iscălirea preliminariilor Păcii de la Buftea și succedată de demobilizarea voluntarilor și de integrarea dirijată a
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]