21,846 matches
-
Salată / Destrăbălată / La cap, poc / Pe loc / Nu‐s eu, / 41 Văleu! / Târziu / Pustiu / Turtă dulce / Să se culce ! Cu recomandarea: să se citească încă o dată dar re pede. Se tipărea la Tipografia „Comercial”, strada Principală, Bârlad. Redacția și Administrația - Târgul Banca. * Referindu-se la activitatea de la tipografia „Comercială”, fondată în 1900 de C.S., Lețcae, prof. Grigore Crețu susține că publicația a apărut și în anul 1904 și 1905. Într-o notă, când pomenește de H. Friedman, care a scris la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
înmormântarea sa, în ziua de 25 august, la cimitirul „Eternitatea" din Bârlad, S. Mândrescu, profesor la Liceul „Codreanu", spunea printre altele: „Deosebit Ștefan Neagoe a îngrijit de interesele comunei, fie în calitate de consilier comunal, fie numai ca om cu dragoste de târgul său, fie ctitor al vreunei biserici, dorințe pentru realizarea cărora a luptat timp de 31 de ani"... * 117 „Alunecări de teren la Mateești-Vălcea" scrie ziarul Adevărul din 22 februarie 2005. „Cufundarea de pământ la Tătărani" așa se intitulează știrea din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
11 ianuarie 1909 ea are povestea ei: ...” Cu ani în u rmă vorbisem cu bătrânul poet George Tutoveanu despre ea. Frumo asa doamnă (Natalia Negru n.n.) luminase unele șezători literare ale Academiei Bârlădene, ținute fie la Bârlad, fie în unele târguri ori sate din apropiere, ca Iveștii, Corodul și Berheciul, ca să le numim doar pe cele de lângă Tecucii ei. Atunci am aflat că dulcele maestru îi păstrase - și el! - o afecțiune tainică și intactă în timp și că, în 1904, ea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru popor, de Virgil Gabrielescu etc. Ziarul are rubrici diferite și bogate: politica din lăuntru, străinătatea, o vorbă pe săptămână, ‐ „Boul se leagă cu funia și omul cu cuvântul” - boli și leacuri, știri mărunte, Petreceri, semnate de Nenea Știetoate - mersul târgului - cu prețurile la zi din piețe și oboare, poșta redacției - uneori semnată de G. Tutoveanu, Calendarul săptămânii, o rubrică „Răsăritul” care se referă la situația din străinătate, la frați i de peste hotare, când la situații din Bârlad, din țară ori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Faptul că în tipografiile de la Bârlad tipăreau scriitori sau autoritățile limitrofe din Vaslui, Fălciu, Tecuci și chiar din Târgu-Ocna cu informații din ultima localitate de la tipografii B.H. Margulies din Bacău, A. Hoessohn (în 1907 rentier) și Iancu Flachs chiar din Târgul Ocna până și după ce în localitățile respective se înființaseră 207 tipografii, dovedește că Bârladul avea „ascendență culturală în partea sud-estică a Moldovei" scrie Antonovici („Tipografiile...p.28) E drept, cărți și alte publicații se imprimau, chiar și „pentru trebuințele județului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
foaie literară și artistică din 1857, ziarul „Zimbrul" din 1850, „Muzeul Național" din 1837, „Pruncul Român" din 1748, precum și alte acte din perioade îndepărtate, plus „Buletinul ședințelor Adunării Ad hoc al Moldovei de la l octombrie 1857 până în decembrie 1857. Vocea Târgului Ocna, la început conservatoare, apare ca ziar independent, director politic și proprietar Pompeiu I.Popescu, fost unicul scriitor al ei, I, 1-4 (15 iunie 20 iulie 1903), scrie I. Antonovici în volumul „Tipografiile..." de la Bârlad. Gr. Crețu în nota la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Focșani la tipografiile „Modernă" M.T. Dumitrescu, „Comercială" Leon Svorne și Al. Codreanu. La Bârlad ea a fost tipărită la „Comerciala" lui C.S. Lețcae." * Iată și ce scriu Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu în „Publicațiile periodice românești”: „Vocea Tg.Ocna. Târgul Ocna 15 iunie 1903 - 28 noiembrie 1904, 23 - 30 ianuarie 1905, 24 iulie - 15 decembrie 1905 și 10 iunie - 15 august 1907. Odată pe săptămână, 48x33 cm. Anual 5 lei, 10 bani numărul. Director și proprietar Pompeiu Ion Popescu (director
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Milcov la Bahlui cu oaste sau fără oaste”, noi rămânem aici la Bârladul tinereții noastre, întrebându‐ne, împreună cu George Felix Tașcă - cum o face el în Bârladul odinioară și astăzi - întrebându‐ne: „de câte ori va fi trecut eroul de la Racova prin târgul Bârladului...?” „Trei sunt documentele de cancelarie, din cele 499 ce se cunosc din timpul lungii sale 273 domnii, care menționează prezența lui Ștefan ce l Mare, împreună cu marii boieri din sfatul Moldovei, în capitala Țării de Jos...” „Uricul din 5
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sate: S ăseștii, pe Bârlad (sat azi dispărut și înglobat în municipiul Tec uci) și Româneștii, pe Jeravăț, actualul sat Bălăbănești, din fostul județ Tutova, astăzi situat în nordul județului Galați. Satul Românești era pe atunci ... „hotar în hotar cu târgul Bârladului...Litigiul a fost soluționat în favoarea lui Ivașco comisul, rămas singur stăpânitor pe ambele sate”... ...” Pentru importanța pe care uricul lui Ștefan cel Mare din 5 decembrie 1460 o prezintă pentru satul Bălăbănești, nu poate mira pe nimeni, că două
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Academiei.” III. ...” Hotarnica Bârladului de la începutul lunii ianuarie a anului 1495, redactată la Bârlad, în prezența lui Ștefan cel Mare, a fiilor săi Alexandru și Bogdan, a boierilor din sfatul Moldovei, a șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci aparținând de târgul Bârladului și de „ toate satele ce ascultă de acel târg și sunt așezați pe hotarul lui.” Data documentului se presupune a fi din anul 1495, judecând după componența sfatului țării și înainte de 10 ianuarie, când domnul se afla la Vaslui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1495, redactată la Bârlad, în prezența lui Ștefan cel Mare, a fiilor săi Alexandru și Bogdan, a boierilor din sfatul Moldovei, a șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci aparținând de târgul Bârladului și de „ toate satele ce ascultă de acel târg și sunt așezați pe hotarul lui.” Data documentului se presupune a fi din anul 1495, judecând după componența sfatului țării și înainte de 10 ianuarie, când domnul se afla la Vaslui... Partea inferioară a pergamentului (255x550 mm) lipsește, motiv pentru care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Nicolae Iorga în 1906, iar ultima dată în 1980 la Editura Academiei. Documentul arată cu claritate că la cererea șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci s‐a cercetat „hotarul cel vechi, pe unde din veac a scultă de acel târg al Bârladului...” Trebuie precizat că, spre deosebire de situația actuală, în afară de orașul propriu‐ zis cu târgoveții, meseriașii și negustorii 276 săi, târgul Bârladului avea de jur‐ împrejurul său o ghirlandă de sate, care‐i procurau în primul rând hrana...”...” Sunt menționate sate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci s‐a cercetat „hotarul cel vechi, pe unde din veac a scultă de acel târg al Bârladului...” Trebuie precizat că, spre deosebire de situația actuală, în afară de orașul propriu‐ zis cu târgoveții, meseriașii și negustorii 276 săi, târgul Bârladului avea de jur‐ împrejurul său o ghirlandă de sate, care‐i procurau în primul rând hrana...”...” Sunt menționate sate dispărute sau încă existente ca: Dealul Mare, Lipenești (azi dispărut) lângă Zorleni, Făgetul Leahului între Popeni și Ghermănești (comuna Banca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pretențioși statisticieni. Înțelegem din spusele redacției că „secretarul nostru redactor” este domnul George Ponetti. Analele Moldovei, revistă de cercetări istorice și științifice, apărută la Tecuci în ianuarie - martie 1941, director și proprietar C.A. Stoide (redactor G. Ursu), ‐ vezi documentarul „Târgul lui Barnovschi Vodă” - copie. Actele P. Lupașcu - Bârlad. Un alt prozator de deosebit talent care, din păcate, venea rar, locuind la 50 de kilometri de Bârlad, la Plopana, al cărei paroh era, popa Crișan, ne impresiona prin fragmentele sale de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
evoluția Bârladului în întregul său economic, social, politic și cultural, făcând referiri pertinente la dezvoltarea urbanistică, populație, economie, știință, viața politică și culturală, școala mai ales, cu largi și competente referiri la pr esa timpului... Geneza localității, vatra și hotarele târgului, curtea domnească, stăpânitorii acesteia, vornicia, prezentă pe baricadele marilor evenimente a bârlădenilor, p olitica socială a epocii moderne și contemporane, suflul primit de la marile personalități ale timpului, mulți veniți cu exp eriența de dincolo de munți, ca și tranziția de la comunism
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Take, Ianke și Cadâr” un climat familiar al orașului natal de altădată, cu prăvălii modeste pe‐o uliță pustie, cu cântecul trist al unei flașnete, case cu geamlâc, garduri de șipci, o liniște cuminte a sugerat esența unei atmosfere de târg provincial, după cum a tipizat, fără a copia, oameni autentici, într‐ o sinteză artistică a omeniei.” G.G. Ursu din Amintiri despre Academia Bârlădeană din „Bârladul de odinioară și astăzi - 1984”. În dreapta șoselei se găsește, la o bună distanță, 413 un alt
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
compuse dintr-o succesiune de capitole (povestiri) cvasiautonome, reprezintă adevărata ei realizare literară. Bine lucrate, cu umor și vervă descriptivă sau cu emoție, paginile memorialistice învie personaje (dintre care se distinge Bunica), peisaje și interioare din copilărie și adolescență. Mediul târgului de provincie sau acela al cartierului bucureștean la început de secol XX sunt surprinse cu un ochi proaspăt, atent la detaliul de epocă, în ceea ce are el savuros, pitoresc. Notația realistă face loc adesea unor „inserții poematice” (Mircea Zaciu), dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
infuziuni poematice, având atingere cu motivul tinerețe fără bătrânețe, apoi cu povestiri din lumea satului, a cazărmii și a războiului, reunite în volumele Destăinuirile colonelului Mihu și Camaradul Spiruș (1939). Au urmat romanele Sfânta dreptate (1936; Premiul Academiei Române), Catrinel (1937), Târgul mausului (1940), intitulat, la ediția a doua, Maioreasa (1945), Povara recunoștinței (1944), Poezia trupului (1947) și Frații Valbudea (nepublicat). Sfânta dreptate, cel mai important dintre romane, merge, în notă sămănătoristă, pe tema revoltei țărănești împotriva arendașilor spoliatori. Însetat de dreptate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
pe care autorul îl vrea exemplar ca frumusețe, puritate morală și candoare sufletească. Încercarea nu reușește, și romanul suferă de tezism, nefiresc și caricatural. M. recurge și la experiența sa cazonă, lumea rurală este părăsită în favoarea orașului de provincie. În Târgul mausului, de pildă, frământările mărunte și luptele politice, toate orgoliile și aspirațiile unui „loc în care nu se întâmplă nimic” sunt concepute ca fundal al confruntării dintre doi ofițeri ai batalionului de curând adus în localitate, întrupări ale binelui și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
Iași, 1914; Nebunul, Iași, 1926; Iconița Zorinei, București, 1931; Destăinuirile colonelului Mihu, București, 1934; Sfânta dreptate, București, 1936; Catrinel, București, 1937; Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu, București, 1939; ed. îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2000; Camaradul Spiruș, București, 1939; Târgul mausului, București, 1940; ed. 2 (Maioreasa), București, 1945; Tragedia lui Petru Cercel, București, 1941; Critică și onestitate (răspuns d-nului Ș. Cioculescu), București, 1941; S-a stins candela, București, 1942; Povara recunoștinței, București, 1944; Poezia trupului, București, 1947. Traduceri: Edmond Rostand
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
religia îi poate oferi un refugiu în fața absurdității strivitoare a vieții. Nu este vorba însă de religia profesată de una sau alta dintre confesiunile creștine, ci de acea atitudine existențială pe care i-o inspiră viața lui Iisus. Într-un târg din Galiția, intră într-o librărie și găsește o singură carte pe care s-o cumpere. Este Scurta explicație a Evangheliei a lui Tolstoi. O citește de nenumărate ori și o poartă tot timpul asupra lui. În această carte găsește
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
is alzheimer, Tania Lovinescu Pe apă, Hans Maarten van den Brink Rămîi peste noapte, Michael Kohlmeier Romanul lui Tommaso Campanella, Dante Maffia Roze, crini, metafore, Procopie P. Clonțea Sertarul cu iluzii, Felix Caroly Strigă acum..., Magda Ursache Stylit, Silviu Lupașcu Tîrgul șaradelor, Paul Miron Ultimul profet. Teatru, Renzo Ricchi Verbele auxiliare ale inimii, Peter Esterhazy Vînătoarea de porci, P.C. Jersild Grisjakten Zile sălbatice, Dorin Spineanu ZinZin, Ana Ludușan LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) Bun de tipar
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
situa în epoca "mercantilismului dezvoltat". Caracteristicile principale rezidă în monopolizarea comerțului, crearea unui număr impresionant de manufacturi, de companii comerciale, acapararea unor piețe noi, protecționism și sporirea stocurilor de metale prețioase. Se dezvolta o adevărată rețea de porturi, piețe și târguri europene. În Germania ele dețineau rolul principal în schimburile comerciale locale și internaționale: Hamburg, Leipzig, Königsberg 344. Marile drumuri comerciale străbat Europa de la Vest spre Orient și de la Nord la Sud, spre Balcani și Mediterana, contribuind la integrarea statelor în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
roua dimineții ori se poate bucura de ospitalitatea țăranilor și de obiceiurile gastronomice. Totodată, spațiul rural este păstrătorul unor vechi tradiții și obiceiuri, uitate de orășeanul de rând, care, odată reîntors în sat, se poate bucura de manifestările populare, de târgurile, bâlciurile, dar și de viața creștinească a țăranului de rând. Satul românesc conservă adevărate valori culturale și istorice, reprezentate de arta populară, folclorul, tradițiile, vestigiile istorice etc. Pe lângă cele prezentate mai sus mai trebuie menționat și faptul că practicarea turismului
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
1961-1966) și pe cele ale Facultății de Filosofie (1968-1974) la Universitatea din București. Între 1966 și 1979 funcționează ca profesor de limba română în Făgăraș, în 1979 devine redactor, iar în 1983 redactor-șef al revistei „Vatra”, stabilindu-se în Târgu Mureș. După 1989 va fi cadru didactic la Universitatea „Transilvania” din Brașov. Din 1993 este, pentru o perioadă, consilier-șef al Inspectoratului pentru Cultură al județului Mureș. Debutează în 1972, la „Vatra”, cu un eseu intitulat Artă și alienare. Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]