20,940 matches
-
Din pricina situației, care îmi părea foarte încordată, am decomandat această întrunire chiar în dimineața zilei de 20 iunie. Contele Schulenburg mi-a trimis atunci pe dl. von Tippelskirch ca să mă întrebe dacă hotărârea mea ar fi fost influențată de vreo știre „alarmantă” primită din București. Răspunsul meu negativ a avut darul să liniștească pe d-nii de la ambasada germană. Am dedus din aceasta că nici ei nu aveau informații precise cu privire la cele ce trebuiau să se întâmple. Sâmbătă dimineață am trimis toate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
se-nfundă sclipitoarele coifuri În umbra văilor Întortocheate și Înguste. Cercetașii furnică În toate părțile și străji sunt puse pe Înălțimi, ca nu cumva, prin locurile acestea viclene, oastea să fie lovită pe neașteptate. Deodată un strigăt de trâmbiță dă știrea de sus să se gătească de luptă... Un freamăt de arme - și rândurile se strâng apropiindu-și scuturile și Învăluindu-se ca-ntr-o platoșă uriașă: nu mai sunt oameni, e un zid de fier care Înaintează. Pe Timiș În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Bârsei, ca și În alte părți ale țării, se duceau lupte dârze pentru lichidarea ultimelor rămășițe ale armatelor hitleriste de pe teritoriul țării. Populația civilă sprijinea prin toate mijloacele armatele noastre. La primăria unei comune din această parte a țării, sosise știrea că prin pădurile din apropiere fuseseră semnalate câteva grupuri de militari hitleriști. În zorii zilei, mai mulți tineri Înarmați și organizați pe echipe așteptau să li se Încredințeze misiuni precise. În timp ce unii aveau să patruleze prin comune și prin Împrejurimi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Forum 18-19 November, 2002, Council of Europe, Strasbourg. Conferința În cadrul proiectului integrat „Răspunsuri la violență Într-o societate democratică”). Interesul față de acest subiect implică, pe de-o parte, modul În care se reflectă violența În media prin informații - emisiuni de știri, talk show-uri etc. -, iar pe de altă parte, media ca generatoare de violență și comportamente antisociale prin programele TV de ficțiune (filme, desene animate, muzică, publicitate, jocuri, concursuri etc.). Dezbaterile privind influența media asupra violenței cotidiene au relevat o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
TV? Reputatul sociolog Richard B. Felson (1996, 103) preciza că ,,mesajul perceput din media despre când violența este legitimă nu e atât de diferit de mesajul Învățat din alte surse, făcând excepție violența ilegitimă, care este mai mult condamnată În știrile media”. Considerăm astfel că violența este un fenomen complex, În care diferitele perspective - psihosociologică, medicală, biologică, juridică, pedagogică etc. - se completează și se determină reciproc. Perspectiva psihosociologică, despre care vom discuta În continuare, ridică o Întrebare care naște controverse: constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și agresează victima și, ca urmare, prin intermediul violenței produse, el valorifică ,,răul”. În general, trebuie să ținem cont de următoarele aspecte ale experienței personale: când individul este victimă, agresor sau doar când e În postura de a privi imagini violente (știri, emisiuni sau filme). De asemenea, există evidențe cauzale privind modul În care violența difuzată prin intermediul media are un efect cauzal asupra comportamentului celor care privesc. Importantă este distincția Între efectele de scurtă durată și cele de lungă durată. Totuși, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pot fi simple coincidențe, dar ele nu anulează posibilitatea unor comportamente imitate de indivizi, care, altfel, nu ar fi avut resurse personale de a le concepe. Modelarea este folosită În explicarea efectelor de contagiune observate În evenimentele de mare publicitate - știri - În media: deturnări de avioane, dezordine civilă, răpiri, atentate cu bombe, emigrare, trafic de ființe vii etc. Repetarea lor, similaritatea procedeelor, demonstrează că, cel puțin, unii privitori imită ce văd. Interesul major Îl are Însă imitația În domeniul ficțional, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
21% 27% 25% Deloc 16% 22% 15% 23% 17% NȘ/NR 2% 1% 5% 1% 1% Sursa: Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004 În general, populația Republicii Moldova preferă să se informeze pasiv despre viața politică (vizionare și audiere a știrilor, emisiunilor pe subiecte politice - 28% „deseori” și 29% „rareori”; citire a articolelor - 14% „deseori” și 27% „rareori”). O parte semnificativă a populației se implică și În discuții politice cu alte persoane - 12% „deseori” și 30% „rareori”. Cât privește implicarea În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
LUMEA NOUĂ, gazetă umoristică apărută la Cluj, bilunar, de la 15 ianuarie până în octombrie 1876. Proprietar și redactor - N. Negruțiu-Fekete, profesor și publicist. În L. n. se publică parodii după articole politice și literare, știri și comunicate oficiale sau, în limbajul redactorilor, „știri și scorniri, adevăruri și minciuni, învățături și secături [...], denumiri și destituiri, căsătorie și repause”. Totul nu este decât o glumă, și nu de bună calitate, parodia alegând mijloacele cele mai ușoare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287889_a_289218]
-
NOUĂ, gazetă umoristică apărută la Cluj, bilunar, de la 15 ianuarie până în octombrie 1876. Proprietar și redactor - N. Negruțiu-Fekete, profesor și publicist. În L. n. se publică parodii după articole politice și literare, știri și comunicate oficiale sau, în limbajul redactorilor, „știri și scorniri, adevăruri și minciuni, învățături și secături [...], denumiri și destituiri, căsătorie și repause”. Totul nu este decât o glumă, și nu de bună calitate, parodia alegând mijloacele cele mai ușoare de a ironiza. Se critică nu fondul, nu moravurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287889_a_289218]
-
directe pe o scară mai largă (VV 2010). Probabil, cel mai apropiat echivalent al Republicanismului lui Sládek care poate fi găsit în politica cehă contemporană este detectabil în zona de stânga a blocului Suveranist Eurosceptic condus de fostul prezentator de știri și fost europarlamentar independent Jana Bobošíková. Cu toate că nu apelează la retorica anticomunistă, partidul lui Bobošíková - un amalgam de grupări independente și facțiuni, format în 2009 - are un program economic intervenționist, naționalist și euroseptic, formulat în termeni populiști, ca o critică
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
15 80% din magistrații în exercițiu, inclusiv 13 magistrați de la Curtea Supremă, au fost concediați (Pease García, 2003: 286-290, 300-301; Rospigliosi, 2000: 103-104; Youngers, 2000: 26-32). 16 De exemplu, după ce rețeaua Canalului 2 de televiziune a difuzat o serie de știri compromițătoare în 1997, guvernul i-a revocat cetățenia proprietarului, Baruch Ivcher, un cetățean peruvian naturalizat, și l-a forțat să plece din țară pe motiv că făcuse evaziune fiscală (Conaghan, 2005: 141-153). 17 În 1996, congresul a adoptat o lege
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
expunere este mai eficientă dacă este pregătită de către terapeut, care observă anticipările adesea negative ale subiectului, explică derularea obișnuită a unei expuneri, previne subiectul că acesta trebuie să fie atent să suprime toate evitările subtile care pot apare, uneori, fără știrea sa. Două noi tehnici de expunere In ultimii câțiva ani, două noi tehnici bazate pe expunere au atras atenția atât clinicienilor cât și cercetătorilor. EMDR „Desensibilizarea și reprogramarea cu ajutorul mișcărilor oculare” este o formă de expunere prin care se cere
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau sentimentale, a aprofunda o relație formală la început (cu un vecin, un coleg de serviciu...) Situații de interacțiuni superficiale Necesitatea de a vorbi cu celălalt într-o manieră informală, superficială: schimb de banalități, de noutăți, de comentarii privind ultimele știri împreună cu un vecin, un vânzător, un coleg de serviciu în apropierea unui aparat de preparat cafea...). Teama față de situațiile sociale este, înainte de toate, o teamă față de privirea și de evaluarea celuilalt: ne este teamă să nu fim judecați, chiar dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
2004. Wells, 1999. Acest fenomen este denumit "meta-neliniște". "Evitare de primul nivel", Gosselin și Laberge, 2003. "Evitare de nivelul al doilea". Să-și interzică să iasă din casă și să profite de o petrecere, să evite să privească buletinele de știri, să evite să-și rezolve problemele, să interzică sau să limiteze foarte strict ieșirile din casă ale copiilor... Dugas și al., 1998. Gosselin și al., 2002. Dugas și al., 1998. Efect paradoxal care se manifestă prin amplificarea frecvenței cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
frecvența relatărilor mass-media despre infracțiunile cu violență în SUA (după T. Chiricos et al., 1997, 343) Suprareprezentarea criminalității, în general, și a celei cu violență, în special Studiile bazate pe analiza conținutului comunicării în mass-media au relevat că, în totalul știrilor, relatările despre diferite delicte au o pondere de 5% până 25% (Sacco, 1995, 142). Ponderea acestui tip de știri variază în funcție de data și locul efectuării cercetărilor, de tipurile de media avute în vedere și, într-o anumită măsură, de metodologia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
general, și a celei cu violență, în special Studiile bazate pe analiza conținutului comunicării în mass-media au relevat că, în totalul știrilor, relatările despre diferite delicte au o pondere de 5% până 25% (Sacco, 1995, 142). Ponderea acestui tip de știri variază în funcție de data și locul efectuării cercetărilor, de tipurile de media avute în vedere și, într-o anumită măsură, de metodologia adoptată de cercetători. Primele studii care au pus în evidență suprareprezentarea în mass-media a știrilor despre criminalitate datează de la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Ponderea acestui tip de știri variază în funcție de data și locul efectuării cercetărilor, de tipurile de media avute în vedere și, într-o anumită măsură, de metodologia adoptată de cercetători. Primele studii care au pus în evidență suprareprezentarea în mass-media a știrilor despre criminalitate datează de la jumătatea secolului trecut. În 1952, pe baza cercetărilor concrete efectuate, F. James Davis a formulat concluzia că în mass-media criminalitatea este suprareprezentată și că anumite tipuri de infracțiuni captează atenția jurnaliștilor, fapt ce conduce la raportarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
omuciderile sunt suprareprezentate în mijloacele de informare în masă (Roberts, 1992, 117). Allen Liska și William Baccaglini (1990) au găsit că, arătat omuciderile reprezentau 0,02% în statistica oficială a criminalității din SUA, în mass-media omuciderile acopereau 30% din totalul știrilor. Anthony Doob (1984) a remarcat că în mass-media din Canada uciderile (5% din totalul crimelor din această țară) ocupau în ziare mai mult de jumătate din relatările despre criminalitate. Jan van Dijik (1978) a evidențiat aceeași tendință în mass-media din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de părere Linda Heath și Gilbert Kevin (1996, 384). Așa cum precizează Ted Chiricos et al. (1997, 344), caracteristicile mesajelor se referă la proporția spațiului dintr-un ziar rezervat prezentării infracțiunilor, dacă infracțiunile relatate sunt locale sau din zone îndepărtate, dacă știrile sunt selectate aleatoriu sau sunt focalizate pe infracțiunile senzaționale. Vârsta, apartenența la gen (bărbat/femeie), rezidența (urban/rural), experiența ca victimă, percepția crimei, inclusiv percepția riscului de victimizare criminală alcătuiesc caracteristicile audienței. Unele concluzii ale studiilor privind relația dintre mass-media
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din Florida. Controlând statistic vârsta, apartenența la gen (masculin/feminin), experiența victimizării și modul de percepere a criminalității, în sondajul de opinie realizat prin telefon în perioada ianuarie-martie 1994, s-a ajuns la concluzia că între frecvența vizionării programelor de știri TV și a ascultării știrilor la radio și frica de a deveni victimă a criminalității există o relație statistic semnificativă. Particularități ale cogniției sociale în construirea opiniilor despre criminalitate În legătură cu dimensiunea psihologică a opiniei publice s-au conturat numeroase teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
apartenența la gen (masculin/feminin), experiența victimizării și modul de percepere a criminalității, în sondajul de opinie realizat prin telefon în perioada ianuarie-martie 1994, s-a ajuns la concluzia că între frecvența vizionării programelor de știri TV și a ascultării știrilor la radio și frica de a deveni victimă a criminalității există o relație statistic semnificativă. Particularități ale cogniției sociale în construirea opiniilor despre criminalitate În legătură cu dimensiunea psihologică a opiniei publice s-au conturat numeroase teorii: omul de știință ingenuu, leneșul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
despre cursuri de limbă italiană. Discotecile românești se țin săptămânal și se adună de fiecare dată câteva sute de persoane. De asemenea, pentru românii din Italia există un ziar, Actualitatea Românească, ce se editează la Roma și cuprinde în special știri din Italia și din România. Există, de asemenea, și câteva pagini de Internet ale românilor din Italia, dar majoritatea persoanelor cu care am discutat nu folosesc Internetul. Între Milano și Borșa: practicile transnaționale ale borșenilor În august, când în Italia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de culegere, prelucrare și distribuire a informațiilor, responsabilii acestor compartimente fiind de multe ori manageri de nivel înalt. Informația ca noțiune este foarte veche. Ea este utilizată cu diferite semnificații: suport al cunoștințelor umane, unitate de măsură în informatică (biți), știre, noutate etc. Sensurile noțiunii de informație sunt mult discutate și interpretate de către o disciplină sau alta. Noțiunea de informație este complexă și de mare generalitate, toate științele operând cu informații ca elemente ale cunoașterii senzoriale sau raționale. Cunoașterea umană, transmiterea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
informații ca elemente ale cunoașterii senzoriale sau raționale. Cunoașterea umană, transmiterea cunoștințelor vehiculează informații. În sens larg, informația este noțiunea prin care se definește fiecare din elementele noi conținute în semnificația unui simbol sau grup de simboluri, într-o comunicare, știre, semnal, imagine etc. prin care se exprimă o situație, o stare, o acțiune. Pentru a fi percepută, informația trebuie exprimată într-o formă concretă. Această formă concretă se numește dată. Prin dată se înțelege un număr, o mărime, o relație
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]