22,677 matches
-
defecțiunilor. Deoarece în unele cazuri cerințele serverelor sunt diametral opuse celor ale calculatoarelor personale, este foarte dificil să se proiecteze un sistem de operare care să se preteze pentru ambele medii la fel de bine; sistemele de operare pot fi croite pentru calculatoare personale, fără însă să fie ideale și pentru servere, și vice-versa. Windows este mai puțin folosit la servere decât cea mai recentă versiune al popularului Mac OS X (acesta este bazată pe UNIX și dă acces complet utilizatorilor săi la
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
vice-versa. Windows este mai puțin folosit la servere decât cea mai recentă versiune al popularului Mac OS X (acesta este bazată pe UNIX și dă acces complet utilizatorilor săi la sistemul de operare UNIX) din familia sistemelor de operare pentru calculatoare personale și unele sisteme de operare având structura de bază proprie (cum ar fi z/OS); dar majoritatea serverelor folosesc sisteme de operare, versiuni ale UNIX sau clonele acestuia. Chiar și în cazul popularului sistem de operare GNU/Linux de
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
servere și cele pentru calculatoarele personale rămân distincte, în ambele cazuri îmbunătățirea performanțelor și siguranței hardware face neclară diferența dintre acestea. Doar un criteriu de bază le mai separă, producătorii și distribuitorii. În zilele noastre, unele sisteme de operare pentru calculatoare personale sau servere partajează același cod sursă și diferă doar la unii termeni de configurare. Aplicațiile pentru servere sunt specifice, realizate pentru a executa numai operații de tip server, la fel ca și aplicațiile pentru calculatoarele personale sau de tip
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
terminologia UNIX, și servicii în terminologia Windows. Aplicațiile server pornesc, de obicei, în momentul pornirii serverului, continuând să ruleze până când serverul este oprit. Un server care primește numai cereri folosește aceleași tipuri de aplicații tot timpul, și nu poate confirma calculatorului care a emis cererea că aceasta a fost îndeplinită. Unele aplicații server din anumite sisteme de servere pornesc doar în momentul când primesc o cerere de la un client, iar după ce au satisfăcu-o se opresc din nou. Aproape toată structura
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
acesta fiind urmat în 1984 de un joc lansat de Parker Brothers. Un joc de cărți din 1997 a fost urmat în 2000 de un RPG intitulat "Dune: Chronicles of the Imperium". Până acum, au fost lansate cinci jocuri pe calculator și video "Dune": "Dune" (1992), "Dune II" (1992), "Dune 2000" (1998), "Frank Herbert's Dune" (2001) și "Emperor: Battle for Dune" (2001). Coloana sonoră a filmului din 1984 și a celor două seriale de televiziune din 2000 și 2003 au
Seria Dune () [Corola-website/Science/298427_a_299756]
-
Emperor: Battle for Dune" (2001). Coloana sonoră a filmului din 1984 și a celor două seriale de televiziune din 2000 și 2003 au fost lansate pe album, la fel ca și cea a jocului video din 1992, a jocului pe calculator "Emperor: Battle for Dune" și o selecție a melodiilor din întreaga serie de jocuri video "Dune". Universul "Dune", aparținând viitorului îndepărtat al omenirii, are o istorie care se întinde pe zeci de mii de ani (cca. 15.000 de ani
Seria Dune () [Corola-website/Science/298427_a_299756]
-
explicat faptul că Jihadul butlerian constituie un conflict care va avea loc peste 11.000 de ani (și cu peste 10.000 de ani înaintea evenimentelor din "Dune") și care va duce la distrugerea totală a aproape tuturor formelor de "calculatoare, mașini raționale și roboți conștienți"." Datoriă interdicției "Să nu-ți faci mașină după asemănarea minții omului", crearea până și a celei mai simple mașini gânditoare este scoasă în afara legii, devenind tabu, ceea ce va influența dezvoltarea socio-politică și tehnologică a omenirii
Seria Dune () [Corola-website/Science/298427_a_299756]
-
este omniprezent în sistemele electronice. Ca urmare a dezvoltării sale la începutul anilor 1950, tranzistorul a revoluționat domeniul electronicii, și a deschis calea pentru echipamente electronice mai mici si mai ieftine cum ar fi aparate de radio, televizoare, telefoane mobile, calculatoare de buzunar, computere și altele. Tranzistorul a fost inventat la Bell Telephone Laboratories din New Jersey la 6 decembrie 1947 de John Bardeen, Walter Houser Brattain, și William Bradford Shockley. Descoperirea "tranzistorului" a determinat dezvoltarea electronicii fiind considerat una din
Tranzistor () [Corola-website/Science/298485_a_299814]
-
echipament solid sau și cu articole de fierărie (de menaj). este ansamblul elementelor fizice și tehnice cu ajutorul cărora datele se pot culege, verifica, prelucra, transmite, afișa și stoca, apoi suporturile de memorare (dispozitivele de stocare) a datelor, precum și echipamentele de calculator auxiliare — practic, toate componentele de calculatoare și rețele de calculatoare concrete, tangibile. Placa de bază este componenta principală în interiorul carcasei. Este o placă mare de formă dreptunghiulară, cu circuite integrate care leagă celelalte părți ale computerului: microprocesor, memorie RAM, unități
Hardware () [Corola-website/Science/298487_a_299816]
-
de fierărie (de menaj). este ansamblul elementelor fizice și tehnice cu ajutorul cărora datele se pot culege, verifica, prelucra, transmite, afișa și stoca, apoi suporturile de memorare (dispozitivele de stocare) a datelor, precum și echipamentele de calculator auxiliare — practic, toate componentele de calculatoare și rețele de calculatoare concrete, tangibile. Placa de bază este componenta principală în interiorul carcasei. Este o placă mare de formă dreptunghiulară, cu circuite integrate care leagă celelalte părți ale computerului: microprocesor, memorie RAM, unități de disc (CD, DVD, hard disk
Hardware () [Corola-website/Science/298487_a_299816]
-
este ansamblul elementelor fizice și tehnice cu ajutorul cărora datele se pot culege, verifica, prelucra, transmite, afișa și stoca, apoi suporturile de memorare (dispozitivele de stocare) a datelor, precum și echipamentele de calculator auxiliare — practic, toate componentele de calculatoare și rețele de calculatoare concrete, tangibile. Placa de bază este componenta principală în interiorul carcasei. Este o placă mare de formă dreptunghiulară, cu circuite integrate care leagă celelalte părți ale computerului: microprocesor, memorie RAM, unități de disc (CD, DVD, hard disk etc.), precum și dispozitive periferice
Hardware () [Corola-website/Science/298487_a_299816]
-
film din lume din seria "Războiul stelelor" lansat în afara principalelor trilogii. A fost primul film animat din această serie și era conceput pentru a fi o introducere în Universul extins al filmelor , o serie animată în 3 dimensiuni, făcută pe calculator, pe baza seriei animate în două dimensiuni din 2003, . Evenimentele descrise în "Războiul stelelor" au loc într-o galaxie fictivă. Multe specii de creaturi extraterestre (adesea umanoide) sunt descrise. Diverși roboți sau androizi, sunt de asemenea prezenți, fiind obișnuiți și
Războiul stelelor (franciză) () [Corola-website/Science/298516_a_299845]
-
Tastatura este o componentă hardware periferică a calculatorului ce permite utilizatorului să introducă în unitatea centrală a acestuia date (litere, cifre și semne speciale) prin apăsarea unor taste. Cele mai folosite tastaturi pe plan mondial sunt cele de tip QWERTY. Un alt tip de tastaturi este tipul QWERTZ
Tastatură () [Corola-website/Science/298537_a_299866]
-
identificare care poartă denumirea de "cod de scanare". La apăsarea unei taste, tastatura trimite sistemului de calcul codul de scanare corespunzător tastei respective (un număr întreg de la 1 la „n” - numărul de taste). La primirea codului de scanare de la tastatură, calculatorul face conversia între numărul primit și codul ASCII corespunzător, în logică binară. Tastatura ia în considerație nu numai apăsarea (durata) unei taste, dar și momentul eliberării acesteia, fiecare acțiune fiind înregistrată separat. Există două categorii de taste: Există două tipuri
Tastatură () [Corola-website/Science/298537_a_299866]
-
în considerație nu numai apăsarea (durata) unei taste, dar și momentul eliberării acesteia, fiecare acțiune fiind înregistrată separat. Există două categorii de taste: Există două tipuri de microcontrolere ale tastaturii care comunică cu sistemul - unul pe placa de bază a calculatorului(controler integrat), și unul care este situat în interiorul tastaturii. Comunicarea cu microcontrolerul de pe placa de bază se efectuează prin portul 64h. Citirea octeților (byte) relevă starea controlerului. Scrierea pe acest bit trimite controlerului integrat o comandă. Organizarea octetului (baitului) pentru
Tastatură () [Corola-website/Science/298537_a_299866]
-
taste, diferența între ele fiind dată, în principal, de prezența sau absența unor anumite taste. De exemplu, tastatura 101 nu include tasta numită "Windows Logo", în timp ce tastatura de tipul 104 are inclusă această tastă. De obicei tastaturile sunt conectate la calculator printr-un fir introdus într-o mufă specială. Folosirea tastaturilor este extrem de simplă, fiind necesar doar să apăsăm pe butoanele ei (numite "taste"), aproape la fel cum se face la mașinile de scris mecanice sau electromecanice. Tastele sunt așezate astfel încât
Tastatură () [Corola-website/Science/298537_a_299866]
-
o mufă specială. Folosirea tastaturilor este extrem de simplă, fiind necesar doar să apăsăm pe butoanele ei (numite "taste"), aproape la fel cum se face la mașinile de scris mecanice sau electromecanice. Tastele sunt așezate astfel încât să ușureze introducerea informațiilor în calculator; ele sunt grupate în mai multe grupe. Amplasarea literelor pe tastatură a fost făcută ținându-se cont de frecvența diverselor litere într-o anumită limbă, de aceea o tastatura gemana are literele așezate altfel decât una americană. Cel mai important
Tastatură () [Corola-website/Science/298537_a_299866]
-
Alt", etc.) a căror funcționalitate variază în functie de programul folosit; vezi mai jos. Deasupra grupului principal se află un șir de taste numite "funcționale" (F1, F2, F3, etc.), al căror rol este să lanseze în mod direct comenzi pentru calculator, comenzi care sunt diferite în funcție de softul pe care îl folosim la momentul respectiv. Ele sunt folosite foarte mult în jocuri, dar există și alte softuri care le utilizează. În dreapta grupului principal se afla un grup împărțit în mai multe (de
Tastatură () [Corola-website/Science/298537_a_299866]
-
sunt apasate singure sau în cadrul unei combinații cu alte taste. Ele sunt următoarele : "Enter": Este o tastă mare și are de obicei o formă caracteristică de literă "L" privită în oglindă. Tasta Enter are în principal rolul de a determina calculatorul să execute comanda tocmai introdusă. Tasta Enter are într-o mare măsură aceeași funcționalitate ca și butonul stâng al mausului. În cazul editării de text apăsarea tastei Enter duce la crearea unui paragraf nou de text, sub cel curent. Se
Tastatură () [Corola-website/Science/298537_a_299866]
-
proprietăți neobișnuite — aceste mulțimi Cantor sunt numite astăzi fractali. Funcțiile iterate în planul complex au fost investigate la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20 de Henri Poincaré, Felix Klein, Pierre Fatou și Gaston Julia. Totuși, fără ajutorul graficii pe calculator moderne, ei nu puteau vizualiza frumusețea numeroaselor obiecte pe care le descoepriseră. Cel care își dă seama că asemenea ciudățenii matematice nu constituie doar un exercițiu de imaginație și că se regăsesc în natură a fost Benoît Mandelbrot. Acesta observă
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
Autosimilaritate statistică și dimensiune fracțională". În sfârșit, în 1975, Mandelbrot a inventat termenul "fractal" pentru a denumi un obiect al cărei dimensiune Hausdorff-Besicovitch este mai mare decât dimensiunea topologică a sa. A ilustrat această definiție matematică cu imagini construite pe calculator. O clasă de exemple simple este dată de mulțimile Cantor, triunghiul și covorul lui Sierpinski, buretele lui Menger, curba dragon, curba lui Peano și curba Koch. Alte exemple de fractali sunt fractalul lui Lyapunov și mulțimile limită ale grupurilor Kleiniene
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
o scară mare, dar finită. Exemplele includ norii, fulgii de zăpadă, cristalele, lanțurile montane, fulgerele, rețelele de râuri, conopida sau broccoli și sistemul de vase sanguine și vase pulmonare. Arborii și ferigile sunt fractali naturali și pot fi modelați pe calculator folosind un algoritm recursiv. Natura recursivă este evidentă în aceste exemple — o ramură a unui arbore sau o frunză a unei ferigi este o copie în miniatură a întregului: nu identice, dar similare. În 1999, s-a demonstrat despre anumite
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
creștere a industriei de informatică din România, fapt ce a dus la producerea calculatoarelor Felix sub licență CII, și în consens cu dezvoltările științei și tehnologiei pe plan mondial, Facultatea de Automatica a fost transformată în Facultatea de Automatica și Calculatoare în 1969. De această facultate aparțineau catdrele Automatica I, Automatica ÎI, și Calculatoare. Profesorul C. I. Penescu a fost șeful catedrei de Automatica I a Institutului Politehnic "Gh. Gheorghiu-Dej" București până la plecarea sa din țară în anul 1980. Prin personalitatea
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
calculatoarelor Felix sub licență CII, și în consens cu dezvoltările științei și tehnologiei pe plan mondial, Facultatea de Automatica a fost transformată în Facultatea de Automatica și Calculatoare în 1969. De această facultate aparțineau catdrele Automatica I, Automatica ÎI, și Calculatoare. Profesorul C. I. Penescu a fost șeful catedrei de Automatica I a Institutului Politehnic "Gh. Gheorghiu-Dej" București până la plecarea sa din țară în anul 1980. Prin personalitatea să, prof. C. Penescu a stabilit și a menținut relații cu multe instituții
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
Filip (1997). Informatică industrială: ingineria programării în timp real. Ed. Tehnică, București, 286 p. 4. Filip, F.G., B. Bărbat (1999). Informatică industrială, noi paradigme și aplicații. Ed. Tehnică, București, ISBN 973-31-1324-7, 440 p. 5. Filip, F.G. (2002). Decizie asistată de calculator: decizii, decidenți , metode și instrumente de bază. Ed. Expert și Ed. Tehnică, București, ISBN 973-31-2105-3, 344 p. ( Premiul COPY RO pentru Informatică pe 2002). 5'. Filip F.G. (2005). Decizie asistată de calculator: decizii , decidenți, metode de bază și instrumente informatice
Florin Gheorghe Filip () [Corola-website/Science/307142_a_308471]