22,741 matches
-
fondului cauzei nu aduce atingere eficacității convenției arbitrale, sub forma clauzei compromisorii. Aceasta va rămâne valabilă și va servi drept temei pentru orice nouă procedură arbitrală care ar fi declanșată în temeiul acesteia pentru soluționarea oricărui litigiu apărut între părți derivând din contractul principal. Articolul 553 Excluderea competenței instanței Încheierea convenției arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competența instanțelor judecătorești. Articolul 554 Verificarea competenței instanței (1) Instanța judecătorească, sesizată cu o cauză cu privire la care s-a încheiat o convenție
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277905_a_279234]
-
că nedepunerea întâmpinării justifică amânarea soluționării litigiului, pârâtul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amânare. ... (4) Dispozițiile art. 572 se aplică în mod corespunzător. ... Articolul 574 Cererea reconvențională (1) Dacă pârâtul are pretenții împotriva reclamantului, derivând din același raport juridic, el poate face cerere reconvențională. ... (2) Cererea reconvențională va fi introdusă în cadrul termenului pentru depunerea întâmpinării sau cel mai târziu până la primul termen de judecată la care pârâtul a fost legal citat și trebuie să îndeplinească
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277905_a_279234]
-
dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel. Secțiunea a 4-a Cererea reconvențională Articolul 209 Noțiune și condiții (1) Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenții derivând din același raport juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze cerere reconvențională. ... (2) În cazul în care pretențiile formulate prin cerere reconvențională privesc și alte persoane decât reclamantul, acestea vor putea fi chemate în judecată ca pârâți. ... (3
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
sau regulile de procedură ale instituției care organizează arbitrajul. (2) Validitatea clauzei compromisorii este independentă de valabilitatea contractului în care a fost înscrisă. ... (3) În caz de îndoială, clauza compromisorie se interpretează în sensul că se aplică tuturor neînțelegerilor care derivă din contractul sau din raportul juridic la care ea se referă. ... Articolul 551 Compromisul (1) Prin compromis părțile convin ca un litigiu intervenit între ele să fie soluționat pe calea arbitrajului, arătându-se, sub sancțiunea nulității, obiectul litigiului și numele
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
fondului cauzei nu aduce atingere eficacității convenției arbitrale, sub forma clauzei compromisorii. Aceasta va rămâne valabilă și va servi drept temei pentru orice nouă procedură arbitrală care ar fi declanșată în temeiul acesteia pentru soluționarea oricărui litigiu apărut între părți derivând din contractul principal. Articolul 553 Excluderea competenței instanței Încheierea convenției arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competența instanțelor judecătorești. Articolul 554 Verificarea competenței instanței (1) Instanța judecătorească, sesizată cu o cauză cu privire la care s-a încheiat o convenție
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
că nedepunerea întâmpinării justifică amânarea soluționării litigiului, pârâtul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amânare. ... (4) Dispozițiile art. 572 se aplică în mod corespunzător. ... Articolul 574 Cererea reconvențională (1) Dacă pârâtul are pretenții împotriva reclamantului, derivând din același raport juridic, el poate face cerere reconvențională. ... (2) Cererea reconvențională va fi introdusă în cadrul termenului pentru depunerea întâmpinării sau cel mai târziu până la primul termen de judecată la care pârâtul a fost legal citat și trebuie să îndeplinească
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
f) interdicția privind funcționarea unui transportator autorizat cu încălcarea prevederilor legale; ... g) interdicția implicării taxiurilor și a taximetriștilor în activități cu caracter infracțional sau antisocial; ... h) modalitățile în care dispeceratele asigură controlul privind modul cum transportatorii autorizați respectă obligațiile ce derivă din prevederile contractuale și în ce cazuri de încălcare a unor obligații contractul poate fi reziliat unilateral; i) alte prevederi stabilite prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului București. Capitolul V Documente obligatorii la bordul autovehiculelor
NORME METODOLOGICE din 29 noiembrie 2007 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 38/2003 privind tranSportul în regim de taxi şi în regim de închiriere*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277852_a_279181]
-
este vizat de Asociația Cultivatorilor de Sfeclă. 2.7. Clauzele CPCLP nu pot anula clauzele generale ale AIP, care îl însoțesc de drept pe toată perioada valabilității lui. 2.8. Partenerii CPCLP pot denunța în caz de litigiu doar clauzele derivate din acesta, nu și clauzele AIP. Cultivatorii de sfeclă de zahăr beneficiază de plăți reprezentând ajutorul național tranzitoriu și sprijinul cuplat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 2.9. Cultivatorii de sfeclă de zahăr beneficiază de plățile prevăzute la pct. 2
ACORD INTERPROFESIONAL din 9 mai 2016 pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2016/2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271764_a_273093]
-
1.5, în cazul în care intervin modificări în legislație sau în piață. 3.3. Partenerii vor supraveghea aplicarea AIP în toate cazurile în care unul sau mai mulți membri ai structurii profesionale reprezentative sunt implicați într-o activitate contractuală derivată din acesta și pasibilă de atingerea de o manieră păgubitoare a uneia dintre părți. 3.4. CPCLP poate cuprinde clauze complementare specifice, care au caracter limitat între partenerii semnatari, care nu anulează stipulațiile AIP, nici în litera și nici în
ACORD INTERPROFESIONAL din 9 mai 2016 pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2016/2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271764_a_273093]
-
sunt negociate între cei 2 parteneri și pot fi modificate de către aceștia prin acte adiționale, pentru clauzele care nu afectează parametrii de producție; clauzele speciale ale CPCLP nu pot fi extinse asupra AIP aferent campaniei din care acesta a fost derivat. Articolul 4 Forța majoră În caz de forță majoră, AIP încetează parțial sau total să producă efecte. Forța majoră poate fi invocată de către oricare dintre părți, justificată prin documente constatatoare emise de autoritățile competente, și se răsfrânge și asupra CPCLP
ACORD INTERPROFESIONAL din 9 mai 2016 pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2016/2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271764_a_273093]
-
evaluarea stocurilor de pești și a altor viețuitoare acvatice cu distribuție transfrontalieră în ape de interes internațional, precum și pentru dezvoltarea acvaculturii, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit și acvacultură sprijină și încurajează activitatea instituțiilor de cercetare științifică în cadrul obligațiilor derivate din acorduri sau convenții internaționale la care România este parte. Articolul 54 Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, organizează manifestări și întâlniri internaționale și participă la cele organizate de entități și organizații
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
financiare, efectuarea operațiunilor de împrumut de valori mobiliare, a celor de constituire a garanțiilor asociate acestora și a tranzacțiilor de vânzare în lipsă, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul CNVM nr. 5/2010 , fie cu instrumente financiare derivate; ... j) vânzarea în lipsă - pentru toate instrumentele financiare se aplică definiția vânzării în lipsă conform prevederilor Regulamentul (UE) nr. 236/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 privind vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor
REGULAMENT nr. 6 din 13 mai 2016 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 32/2006 privind serviciile de investiţii financiare, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 121/2006 , şi pentru modificarea Regulamentului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 5/2010 privind utilizarea sistemului de conturi globale, aplicarea mecanismelor cu şi fără prevalidarea instrumentelor financiare, efectuarea operaţiunilor de împrumut de valori mobiliare, a celor de constituire a garanţiilor asociate acestora şi a tranzacţiilor de vânzare în lipsă, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 10/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272317_a_273646]
-
este utilizat ca teren agricol, fiind arat, semănat, recoltat, în special cu porumb, iar o altă parte, este utilizată ca fâneață/pășune. 2.4.2. Comunități locale Localitatea aferentă sitului Natura 2000 este satul Cumpărătura, comuna Bosanci. Numele de Cumpărătura derivă de la ocupația de bază a locuitorilor, așezarea fiind una în care se făcea comerț. Populația comunei însumează 7178 de locuitori. În prezent locuitorii satului Cumpărătura și ai comunei Bosanci lucrează, desfășoară diverse activități economice, în cadrul celor 50 de firme existente
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
precum și insuficienta cunoaștere a valorii lor conservative de către comunitatea locală. Specia izvorașul cu burtă galbenă - Bombina variegata, este menționată în Formularul Standard al sitului, având o populația viguroasă, cu număr mare de indivizi, viabili și reproductivi. Amenințarea majoră asupra speciei derivă din faptul că habitatul caracteristic este situat în cea mai mare parte în afara limitelor sitului, fiind defectuos gestionat din perspectiva managementului deșeurilor. O altă amenințare o reprezintă insuficienta cunoaștere a speciei de către comunitatea locală. Harta cu distribuția speciei izvoraș cu
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
interpretarea profesorului brașovean F. Philippi, conform căreia cele două denumiri, "Corona" și "Brașov", se pot explica prin legenda regelui maghiar Solomon, care, îngropându-și coroana lângă un copac ar fi generat expresia slavă "„crono na brad tschop-lita”", astfel încât din "crono" derivă "Corona", iar din "brad" - "Bra(d)șov". Alți cercetători derivă numele de la cetatea Brașovia de pe Tâmpa, ideea fiind propusă în 1874 de F. Philippi și reluată în 1928 de G. Treiber și E. Jekelius. Astfel, ei localizează Brașovul inițial în
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Corona" și "Brașov", se pot explica prin legenda regelui maghiar Solomon, care, îngropându-și coroana lângă un copac ar fi generat expresia slavă "„crono na brad tschop-lita”", astfel încât din "crono" derivă "Corona", iar din "brad" - "Bra(d)șov". Alți cercetători derivă numele de la cetatea Brașovia de pe Tâmpa, ideea fiind propusă în 1874 de F. Philippi și reluată în 1928 de G. Treiber și E. Jekelius. Astfel, ei localizează Brașovul inițial în cetatea de pe Tâmpa, de unde s-ar fi transmis mai apoi
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
învățământ și viață publică dar numai în comune care îl doresc fără caracter obligatoriu sau sistematic. În Monaco se vorbește occitana alături de franceza și ligura dar nici aici această limbă nu deține nicio recunoaștere oficială. , ca toate alte limbi romanice, derivă de la latină vulgară, o variantă vorbită a limbii Imperiului Roman. Latina a venit în Occitania de astăzi împreună cu armatele romane într-o perioadă între 118 și 52 î.Hr. Se pare că romanizarea regiunii nu a fost uniformă - regiunile periferice aflate
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
din latină) și denumirea Zalău provine dintr-o limbă veche. Gheorghe Chendre-Roman, autorul operei "Dicționar etimologic al localităților din județul Sălaj", susține că ambele toponime, atât Zalău cât și Sălaj, conduc ca formare spre radicalul din limba latină "sil", care derivă din "silva", iar apoi a urmat un proces de maghiarizare a cuvântului. Teoria lui Chendre se bazează pe faptul că în momentul când au apărut toponimele Sălaj și Zalău ținutul era acoperit de păduri și este posibil să fi existat
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
Gloria. Plecând de la forma grecească "Μουσεος (Mouseos)", istoricul Vasile Pârvan considera că numele Buzăului vine de la forma tracică "Bouzeos", transcris greșit ("Μπ" se pronunță "B" în grecește, ori în textul antic a fost omis "π"). A emis ipoteza că denumirea derivă din radicalul trac "Buzes", la care s-a adăugat sufixul "-eu", formă a vechiului "-aios" (greco-latin). Istoria scrisă a orașului începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
cântece în metrica poetică "regivärss", tradiție comună pentru toate popoarele finice din zona Mării Baltice. Cântecele runice erau larg răspândite între estoni până în secolul al XVIII-lea, când au început să fie înlocuite cu cântece populare ritmice. Instrumentele tradiționale de suflat derivate din cele folosite de păstori erau odinioară răspândite, abia în prezent începând să revină în utilizare. Alte instrumente, inclusiv scripca, țitera, concertina și acordeonul se utilizează la interpretarea polcilor și altor melodii de dans. Kantele este un instrument autohton a
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
parte iașii) erau două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii. Alanii (care erau creștinați) au dat în trecut Prutului denumirea de "Alanus fluvius" iar orașului Iași, "Forum Philistinorum" (posibil Târgul amatorilor de vin). De la această populație derivă forma la plural "Iașii" sau Târgu' Ieșilor. De asemenea, Moldova a fost numită și Alania la 1320 în harta lui Giovanni di Carignano. Gh. Ghibănescu a arătat în cartea sa că în 1238, Berke, fratele lui Batu han (conducătorul Hoardei
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
de Jász unui comitat și mai multor localități; pe de altă parte, sarmații erau arcași reputați, ori în limba maghiară "íjász" înseamnă tocmai "arcaș", de unde presupunerea că acest cuvânt s-ar trage tot de la iași. Etimologie eronată totuși, "íjász" fiind derivat din "íj" (respectiv "ív", ambele cu sens de arc) și sufixul de profesie "-ász/-ész" care dă spre ex. și cuvintele "kertész" ('grădinar'), "halász" ('pescar') etc. În Cronica lui Nestor orașul apare menționat cu numele Askâi Torg, și este înscris
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
și un schimb activ economic și comercial, folosindu-se căile navigabile marine și scurgerea naturală a lacului Tasaul în mare. Prima atestare documentara este din timpul administrației otomane, cănd localitatea apare menționată în anul 1421 cu numele de "Caracoium "(nume derivat din cuvintele turcești "kara" și "koyum", traduse prin "oaia neagră") denumire care a devenit ulterior "Carachioi" (de la cuvintele turcești "kara koy", însemnând „satul negru”). După obținerea independenței de stat a României în anul 1877, au avut loc schimbări majore în
Năvodari () [Corola-website/Science/296982_a_298311]
-
o denumire cu rădăcini pecenego-cumane: "tehek-uciu", care înseamnă, "capătul", sau "marginea țării". V. Spinei are o părere asemănatoare . În opoziție cu această opinie, Iorgu Iordan, prezintă în lucrarea sa "Toponimia românească", o altă explicație. Toponimul Tecuci are o etimologie slavă, derivând dintr-un verb care înseamna, "a curge". Numele s-a dat mai întâi pârâului Tecuci, iar apoi târgului și ținutului. O explicație asemănătoare a dat-o și istoricul Ion Bogdan care spune că "Tecuciul vine de bună seamă din forma
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
mai importante orașe ale Transilvaniei medievale, devenind una din cele "șapte cetăți" care au dat numele german al provinciei: "Siebenbürgen". În cele mai vechi documente istorice care atestă existența Sebeșului, localitatea poartă numele de "Malembach" (1245), "Millenbach" (1309), denumiri care derivă din săsescul "Malemboch", însemnând "râu care poartă mult pietriș", lucru care corespunde realității geografice. Lucrarea lui Johannes Tröster "Das alt und neue Teutsche Dacia" apărută în 1666 la Nürnberg stabilește data înființării orașului în anul 1150. Marea invazie mongolă a
Sebeș () [Corola-website/Science/296992_a_298321]