20,966 matches
-
acestui epos. Analiza psihologică din planul individual În romanul „Ion”, Îmbracă aici o haină nouă. Prin această analiză se urmărește, nu atât individul, cât mai cu seamă contribuția lui la realizarea psihologiei colective. În aceasta a constat munca Îndelungată și dificilă a scrierii romanului. Scriitorul a oscilat În realizarea, fie a unei opere dramatice, Într-o proiectată drama „Țăranii” (nerealizată), fie În romanul „Răscoala”, cu același subiect; a Învins cea de a doua disponibilitate. Romanul este mai apt pentru a reda
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Neconvențională”: Despre capitalul social Bogdan Voicu Dezvoltare socială prin proiecte comunitare. Rolul fondurilor sociale Adrian Dan Lideri, participanți și pasivi: resurse individuale pentru participare comunitară Adrian Hatos Partea IV. Dezvoltarea socială sectorială Dezvoltarea sistemului de asistență socială: un proces istoric dificil Elena Zamfir Perspective ale dezvoltării sistemului de servicii de asistență socială Daniel Arpinte Implicarea serviciilor de sănătate în dezvoltarea socială Cristina Doboș Politica educațională ca sursă a dezvoltării sociale; România în context european Laura Stoica Distribuția veniturilor în perspectiva dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rural rămâne peste tot în urma vremii. Nicăieri în lume, consemna Zeletin (1925/1991, p. 260), instituțiile burgheze nu au izvorât din nevoile sufletești ale popoarelor, ci din nevoile capitalismului. Iar armonizarea instituțiilor moderne cu psihologia poporului este o activitate treptată, dificilă și îndelungată (în care s-a recurs, nu de puține ori, la mijloace de constrângere). Delegitimarea procesului de modernizare a societății românești este echivalentă cu tăgăduirea rolului istoric al principalului agent social al dezvoltării, și anume burghezia română, asistată în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diminuarea drastică, atât numeric, cât și ca importanță socială, a muncitorilor industriali. Societatea postindustrială nu mai seamănă cu cea industrială, iar pentru comunismul politic această schimbare bruscă de direcție a avut efectul de a pune clasa politică în fața unei alegeri dificile: sau accepta diminuarea drastică a bazei sale sociale - dominația numerică și socioeconomică a proletariatului industrial - în favoarea tocmai a acelor categorii sociale care erau mai dispuse să conteste dominația politică a partidelor comuniste (intelectualitate tehnică și umanistă, funcționarii etc.), sau accepta
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
creșterea împrumuturilor pe care băncile nu mai aveau șanse realiste să le recupereze vreodată. Volumul creditelor neperformante în totalul creditelor bancare ajunge la 48% în 1996 și crește până la 58,5% în 1998, aducând sistemul bancar într-o situație extrem de dificilă. Banii aceștia nu sunt însă destinați dezvoltării economice. Conform unor evaluări, în 1998 doar 7% din proiectele de investiții erau finanțate prin credite bancare (Patriciu, Rusu, 1998). Cel mai probabil, ele erau destinate achiziției unor noi active și întreprinderi scoase
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu anii ’80. Chiar dacă regionalizarea este tendința comună de evoluție a organizării teritoriale în statele europene, e aproape imposibil de găsit o concepție minimă comună tuturor statelor din Uniunea Europeană. În condițiile în care diversitatea instituțională existentă în domeniu face foarte dificilă cuprinderea tuturor formelor de manifestare sub o noțiune unică de regiune, putem aborda subiectul prin intermediul unei definiții a regionalizării ca proces dinamic și evolutiv, care afectează nivelul intermediar al guvernării. Necesitatea unei definiții comune a regiunii este resimțită, poate cel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Unităților Teritoriale pentru Statistică) al Uniunii Europene. Conform acestuia, regiunile UE se împart, în funcție de populația lor, în trei categorii NUTS, nivelul de implementare a politicii regionale fiind NUTS II. Din acest punct de vedere, România se găsește într-o situație dificilă: județul reprezintă, practic, o regiune (având un consiliu și un președinte ales), însă el este o unitate teritorială prea mică (între 300000 și 800000 de locuitori) pentru a fi compatibilă cu NUTS II (care trebuie să aibă între 800000 și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de constrângeri implică, în bună măsură, și dimensiunea de finalitate, de implicare în acțiune sau în schimbare pentru satisfacerea unor nevoi interne ale majorității membrilor grupului ori ale unora dintre aceștia care sunt percepuți ca fiind realmente într-o situație dificilă. Se pune, firesc, întrebarea legată de câți membri din grup trebuie să participe la acțiune pentru ca aceasta să fie calificată ca fiind de tip comunitar - doi, trei, majoritatea sau toți. Participarea integrală a grupului sau a majorității membrilor săi este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
România este, în mod clar, defectuoasă și aș sugera să se caute cauzele și soluțiile acestei stări de fapt la nivelul ofertei, și nu într-un închipuit deficit democratic al cetățenilor țării. România are resurse de participare comunitară, cea mai dificilă chestiune fiind valorificarea acesteia, nu producerea ei. Bibliografie Alexander, J.C.; Smith, P., 1993, „The Discourse of American Civil Society: A New Proposal for Cultural Studies”, Theory and Society, 22 (2), pp. 151-207. Alloy, L.B.; Abramson, L.Y., 1979, „Judgement of
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
The Moral Basis of Moral Reform: Status Discontent vs Culture and Socialization as Explanations of Anti-Pornography Social-Movement Adherence”, American Sociological Review, 49 (1), pp. 86-99. Partea a IV-a Dezvoltarea socială sectorială Dezvoltarea sistemului de asistență socială: un proces istoric dificil Elena Zamfir Revoluția din 1989 a deschis, ca parte a reformei sociale globale, un nou câmp de dezvoltare instituțională: asistența socială ca sistem specializat de servicii. Asistența socială, prin tradiția ei istorică, este chemată să ofere persoanelor/grupurilor/comunităților în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale asistenței sociale). Au rămas exemplare Legea asistenței sociale din 1930, Legea serviciilor sociale de tip comunitar, cercetările de sociologie urbană ale Institutului Social Român și serviciile de sprijin comunitar care au continuat să se dezvolte în condiții politice extrem de dificile până la desființarea lor în 1969; preluarea selectivă a unor modele formative din țările occidentale cu o bogată experiență în domeniu. După Revoluție, asistența socială, ca profil universitar, a avut chiar de la început o șansă unică de dezvoltare rapidă în rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
numărul copiilor din această categorie se menține la un nivel foarte ridicat. Astfel, anual sunt abandonați peste 4 000 de copii, la care se adaugă și copii de diferite vârste preluați de sistem la solicitarea familiilor aflate în situații extrem de dificile. După 2000, datorită criticilor severe aduse mecanismului de adopții internaționale, acestea au fost, practic, stopate, adopțiile naționale necrescând însă sensibil. Așa se explică faptul că sistemul de asistență socială a copilului, deși restructurat, a rămas „prizonierul” tratării efectelor și ignorării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
18 ani, mai ales în condițiile economice ale societății noastre actuale. Tinerii au nevoie de sprijinul familiei care să le faciliteze dezvoltarea propriei lor gospodării. De aceea, tinerii obligați să părăsească instituțiile la 18 ani se află în situații extrem de dificile, mulți dintre ei devenind „tineri ai străzii”. Deși foarte multe studii au conștientizat în ultimii ani această gravă problemă, pentru criza ieșirii tinerilor din instituții nu există încă o strategie coerentă de suport care să-i ajute să facă față
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și se dezvoltă. Colectivitatea împreună cu familia au obligația să le asigure tuturor copiilor un nivel de viață satisfăcător, o dezvoltare corespunzătoare, creând șanse și oportunități de integrare normală a lor în societate. Cu atât mai mult, în România, în perioada dificilă de tranziție, rolul familiei s-a dovedit a fi crucial în sprijinul și protecția membrilor săi. În condițiile comprimării severe a resurselor financiare, familia reprezintă un factor stabilizator. O politică socială eficientă de sprijin pentru copil și familie trebuie totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
suportul social, în ambele componente, atât în sfera ajutorului social financiar, cât și în cea a serviciilor de asistență socială, pentru diferite grupuri aflate în dificultate. Apare, astfel, o focalizare defectuoasă pentru indivizi și grupuri aflate în situațiile cele mai dificile de excluziune și marginalizare socială, precum: sărăcie extremă, lipsa unei locuințe, traiul în condiții mizere/improprii, copii și adulți ai străzii, victime ale exploatării sexuale și ale traficului de ființe umane. Acest lucru a avut drept rezultat creșterea și consolidarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asistentului social în sistem. În această perioadă s-au făcut importanți pași pe linia construcției instituționale, dar și în dezvoltarea unei culturi organizaționale în domeniul asistenței sociale în sensul larg al termenului; • sistemul de suport financiar pentru segmentele cu situații dificile s-a cristalizat în forme mai complexe. Venitul minim garantat a început să funcționeze la parametri normali. El conține un mecanism important de selecție mai eficientă a persoanelor în nevoie și de evitare a efectului de dependență. Condiționalitatea acordului ajutorului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
religioase cu finanțări constante de la persoane fizice ori juridice private. Marea majoritate a organizațiilor este însă dependentă de granturile externe, ceea ce le obligă să furnizeze servicii sub forma proiectelor, și nu a programelor. Astfel, asigurarea sustenabilității și continuității serviciilor devine dificilă după încetarea finanțării și, cel mai adesea, acestea sunt transferate către instituții publice sau menținute în parteneriat cu autoritățile locale ori furnizori publici de servicii. De altfel, conform datelor ICCV (baza de date 2004, Diagnoza serviciilor sociale) tendința în sectorul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ridicate de specialiști raportate la totalul angajaților, gradul de profesionalizare rămâne unul modest, dublat și de riscul unei mobilități ridicate a specialiștilor sau a ieșirilor acestora din sistem. Costurile administrative și de personal sunt drastic limitate de finanțatori, ceea ce face dificilă crearea unui nucleu stabil de specialiști ai organizației și determină, în mare măsură, mobilitatea crescută a resurselor umane în sectorul nonguvernamental sau între cel public și cel nonguvernamental. Lipsa de personal specializat este o problemă mai ales pentru organizațiile mici
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale unor țări europene poate genera disfuncționalități sau confuzii în condițiile în care serviciile sunt subdezvoltate. Ca exemplu, stabilirea unor standarde foarte ridicate va determina desființarea sau reducerea activității unor servicii subfinanțate sau care se derulează în zone unde este dificilă întrunirea condițiilor impuse. Apoi, standardele vor reglementa doar situația serviciilor existente, fără a impune condiții consiliilor locale care nu au servicii. Astfel, efectele aplicării unui set rigid de condiții vor încuraja lipsa de inițiativă mai ales la nivelul consiliilor locale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asociată cu regimul centralizat comunist. Nemulțumirile și așteptările populației erau însă difuze și nu erau legate de un mod sau altul de funcționare, ci de calitatea evident proastă a serviciilor medicale, iar nemulțumirile medicilor legate de salariile reduse și condițiile dificile de muncă în contextul lipsei de materiale sanitare, dotări și utilități. Trecerea la noua schemă financiară a creat, în opinia mea, un nou mamut administrativ consumator anual de resurse financiare suplimentare importante - mă refer la Casa Națională de Asigurări de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltarea sustenabilă. Deși de peste o jumătate de secol organizațiile Națiunilor Unite depun eforturi substanțiale, diferența dintre bogați și săraci este într-o continuă creștere, iar experții în domeniu afirmă că, odată cu globalizarea, „cerințele sărăciei au devenit mai mari și mai dificile”. La nivelul anului 2001 se estimează faptul că 20% din populația globului deține aproximativ 80% din veniturile lumii. Sesiunea recentă a Consiliului Economic și Social din Cadrul Națiunilor Unite din iulie 2004 a subliniat importanța abordării integrate a dezvoltării rurale în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să se concentreze asupra propriilor strategii sau a Programului de Guvernare și acordă puțină atenție coordonării cu alte instituții în vederea atingerii unor obiective mai generale, precum sărăcia și incluziunea socială. Mai mult, culegerea datelor pentru studiul de monitorizare a fost dificilă în cadrul acelor ministere care au în responsabilitate mai multe departamente cu sarcini distincte, ce nu necesită în mod normal strategii sau planuri de acțiune comune (cum ar fi Direcția de Transporturi și cea privind Locuințele în cadrul MTCT sau Departamentul privind
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
înlesni cititorului/specialistului înțelegerea conținutului, de a corecta/completa anumite informații, respectiv de a oferi date cu privire la persoanele și evenimentele menționate. Ca și în cazul volumelor de documente editate anterior, în pregătirea pentru publicare a prezentei lucrări partea cea mai dificilă a fost reprezentată de elaborarea aparatului critic, respectiv identificarea cu exactitate și obținerea informațiilor referitoare la persoanele menționate în documente (ofițeri, polițiști, jandarmi, etc). În acest sens ne facem o datorie de onoare în a adresa mulțumirile noastre următoarelor instituții
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
catacombelor care oferă extrem de numeroase posibilități de adăpostire și ascundere a bandelor de teroriști, partizani, rămășițele unităților care nu au putut fi evacuate, etc., având suficiente mijloace de hrană și întreținere pentru un îndelungat timp. Cum aceste operațiuni sunt extrem de dificile prin posibilitățile de surprize ce le oferă, credem că singura soluție pentru curățirea lor este utilizarea unui puternic gaz lacrimogen care să oblige pe ocupanți la evacuarea lor. Produse chimice pentru efectuarea acestei gazări au fost semnalate de noi prin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fie aduși în orașele din Ardeal și Vechiul Regat. Trimiterea lor în Bucovina sau Basarabia ar prezenta dezavantagiul, că (cu excepția orașului Cernăuți) nu se găsește nicăieri populație evreiască, așa că din toate punctele de vedere li s'ar creia o situație dificilă. În același timp este posibil ca populația creștină din locurile de unde evreii au fost scoși cu totul să fie mai sensibilă la revenirea acestora, decât populația orașelor care au continuat să aibă evrei, și unde conviețuirea s'a dovedit a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]