20,940 matches
-
de tipul echipamentelor (calculatoare) și de sistemul de operare utilizat. Pe baza internetului s-au dezvoltat o serie de aplicații, precum: intranetul, extranetul, groupware-ul, EDI internet, poșta electronică, e-marketing, e-learning, discuții pe internet (forumuri, grupuri de întâlniri, grupuri de știri), chat (discuții în timp real), comerț electronic (e-commerce, cu următoarele modele de afaceri: magazin electronic, aprovizionare electronică, licitație electronică, supermagazinul electronic (e-mall), piața unui terț, comunități virtuale, conectări la distanță, telefonie, videoconferințe, universuri virtuale, captare de programe radio-tv, biblioteci
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
toți prietenii fiului sau fiicei lor printre cei pe care-i considerau proprii copii. Fetele își petreceau, mai ales la sfârșit de săptămână și în vacanțe serile împreună pentru că puteau rămâne peste noapte la câte una dintre ele, firește cu știrea și acordul părinților. Așa s-a întâmplat și în seara când Andra a invitat-o pe Andreea să doarmă la ea. Andreea, vino să dormi la mine astă seară. Nu! eu dorm acasă. Haide, o chemăm și pe Roxy, o să
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Trifuş Iasmina Laura, Lobază Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2016]
-
evolutiv istorică 1.1. Introducere A vorbi despre comunicarea interculturală în ziua de astăzi, când oamenii pot fi în contact cu semenii lor din celălalt capăt al lumii printr-un singur click de internet, cu ajutorul telefoniei mobile sau al mass-mediei, știrile circulând mult mai rapid decât prin mijloacele tradiționale, înseamnă a dori să îi cunoaștem mai bine pe semenii noștri, să-i înțelegem și să-i acceptăm iar comunicarea dintre noi să fie mai eficace. Contactele din ce în ce mai numeroase cu oamenii din
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
caracteristicile dominante ale vieții moderne, lumea parcă nu mai poate trăi fără beneficiile tehnologiei, fără a putea lua legătura rapid cu persoana din celălalt capăt al țării, fără a putea ține o videoconferință, fără a putea cunoaște care sunt ultimele știri de la ultima întâlnire a președinților la Bruxelles sau ultimele tendințe în modă de la Milano. Toate aceste contacte cu ceilalți, având scopuri fie economice, politice sau culturale, ne îndrumă spre un mod de comunicare mai deschis, spre o comunicare interculturală. Pentru
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
categorii și de diminuare a discriminării pe criterii de vârstă există din partea mai multor organizații. și la nivel legislativ, pensionarii se bucură de drepturi, cel puțin la nivel teoretic, deși doar dacă răsfoiești un ziar sau urmărești o ediție de știri este suficient să vezi de fapt adevărata realitate a bâtrânilor. Este remarcabilă inițiativa constituirii unei Asociații pentru drepturile pensionarilor, care își propune să arate că pensionarii nu sunt cetățeni de mâna a doua a societății, că aceștia au drepturi, că
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un comentariu redacțional cu privire la idealurile lui Nicolae Bălcescu și Alecu Russo). Apar și poezii-manifest nesemnate (cum ar fi Către poporul român, în 1893), precum și alte scrieri aparținând celor mai importanți scriitori români de dincoace și de dincolo de Carpați. Se publică știri cultural-literare preluate din revistele vremii, pagini de folclor (între altele, o variantă inedită a Mioriței, culeasă în Banat, 1908), dar și traduceri din literatura universală. Bogat ilustrat, într-o concepție grafică și editorială elegantă, C. r. este una dintre cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286030_a_287359]
-
media C. De reprezentare Clienții băncii și potențialii clienți III. Condițiile materiale ale muncii Calculator (PC); Chestionare; Materiale documentare; Telefon și Fax; Copiator. IV. Atribuțiile și sarcinile postului de muncă 1. Informează clienții privitor la activitatea băncii prin intermediul mass-‑media (știri, comunicate, interviuri). 2. Se implică În analiza concurenței: efectuează studii de piață În vederea identificării de clienți potențiali; analizează comisioanele de piață bancară și face propuneri de modificare a acestora ori de câte ori este nevoie. 3. Întocmește, Împreună cu Centrala, planul de publicitate al
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
a fost șantajat de Securitate și obligat să dea informații. Acuma, ce informații putea să dea altele decît că În ziua cutare un comitet român de nuanță politică cutare se Întrunea În sala cutare ca să discute diferite probleme anticomuniste? Evident, știrea era vitală pentru Securitatea română compusă din atîția oameni, foarte bine plătiți ca să asculte după uși și să nu facă nimic altceva; de altfel, rapoartele care s-au publicat În ultimii ani arată cît de prost informați și cît de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de zile. Era mai greu decît rapoartele săptămînale pentru că trebuia să fii la masa de lucru la ora cinci și jumătate dimineața ca să-l predai la ora opt, pe baza informațiilor venite În cursul serii și nopții. Ce spațiu ocupau știrile românești? Trebuiau să fie patru-cinci știri. Foarte scurt și cuprinzător. De unde luați informațiile? De pe fluxurile agențiilor de știri, din presa românească...? Și presa românească, și presa internațională..., și acolo aveam un serviciu de presă extraordinar. Primea zilnic kilograme de hîrtie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
rapoartele săptămînale pentru că trebuia să fii la masa de lucru la ora cinci și jumătate dimineața ca să-l predai la ora opt, pe baza informațiilor venite În cursul serii și nopții. Ce spațiu ocupau știrile românești? Trebuiau să fie patru-cinci știri. Foarte scurt și cuprinzător. De unde luați informațiile? De pe fluxurile agențiilor de știri, din presa românească...? Și presa românească, și presa internațională..., și acolo aveam un serviciu de presă extraordinar. Primea zilnic kilograme de hîrtie, două sau chiar trei kilograme de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cinci și jumătate dimineața ca să-l predai la ora opt, pe baza informațiilor venite În cursul serii și nopții. Ce spațiu ocupau știrile românești? Trebuiau să fie patru-cinci știri. Foarte scurt și cuprinzător. De unde luați informațiile? De pe fluxurile agențiilor de știri, din presa românească...? Și presa românească, și presa internațională..., și acolo aveam un serviciu de presă extraordinar. Primea zilnic kilograme de hîrtie, două sau chiar trei kilograme de ziare, depeșe și rapoarte, din care selectam articolele importante apărute În principalele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
economică sau politică. Pentru rapoartele săptămînale aveam mai mult timp. Fiind scrise În limba engleză și de redactori care nu vorbeau la radio, n-am fost cunoscuți În România, noi, cei de la cercetare. Buletinele noastre erau difuzate tuturor agențiilor de știri din lume, ambasadelor occidentale și universităților, atît americane, cît și engleze, franceze și așa mai departe. Dar rămîneau la stadiul de documente scrise. Pe cînd cei care vorbeau la radio se adresau cetățenilor români și erau mult mai expuși față de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Liberi, la inițiativa generalului Nicolae Rădescu, constituită În septembrie 1948 și avînd ca organ de presă Uniunea Română, care Își propunea o susținută activitate culturală și de asistență socială pentru românii din străinătate. La 10 mai 1949 a fost comunicată știrea constituirii la 6 aprilie 1949 a Comitetului Național Român „pe baza criteriilor cuprinse În comunicarea regală din 5 august 1948 și confirmată prin sancțiunea M.S. Regelui din 23 aprilie 1949”. Pentru că s-a Încercat o reprezentare reală a componenței exilului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În noiembrie 1948, Curierul român a devenit Uniunea Română. Organ al Uniunii Democrate a Românilor Liberi, sub direcția lui N.I. Herescu și avînd ca director girant pe Adriana Georgescu-Cosmovici. Spre deosebire de cele două variante ale Curierului, Uniunea Română publica În general știri, precum și cele mai importante documente constitutive ale organizațiilor politice ale românilor din străinătate, fiind un ziar bilingv român-francez. O a doua categorie de publicații cuprinde revistele literare. Una dintre primele reviste culturale apărute În exil a fost Luceafărul, editat sub
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cuvinte”, În timp ce „Caetele de cetire” erau dedicate unor critici incisive aduse unor personalități ale culturii În general. Rubricile „Dialog”, „Cronica” și „Cronica Poeziei” erau spațiul În care se regăseau analize ale altor publicații ale exilaților, cronici de teatru, expoziții și știri. Una dintre ideile recurente În publicațiile exilului, cea a responsabilității față de cultura românească, apare În Caete de Dor. Metafizică și poezie, unde se subliniază: „Caetele acestea sărace apar fără un «cuvînt de Început». Pentru că ele vorbesc celor puțini. Acelora care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
iar ele se referă la opozanții regimului (oameni simpli, dar și istorici), multe acte de rezistență fiind, fără Îndoială, ocultate statistic. Au fost situații cînd pînă și angajații poliției politice, sătui de minciuna În care trăiau, au ajuns să colporteze știrile de la Europa Liberă (pp. 402-420). În cea de-a doua parte a volumului („Reglementări și ordine interne ale securității”) se publică 15 documente, printre care instrucțiuni privind recrutarea informatorilor În 1948, 1951 și 1987 (pp. 423-432, 478-492), normative referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lui Nicolae Ceaușescu se Încadrează Într-o serie Întreagă: În China, se vorbește despre „nucleul de instigatori care acționau În consonanță cu elementele din străinătate”, nucleu „denunțat ca urmărind scopuri antisocialiste, imperialiste și antiguvernamentale” (p. 92). La Berlin, „Agenția de știri AND a difuzat o scurtă știre, sub titlul «Perturbări ale serbărilor populare», În care se arată că, la 7 octombrie seara, «huliganii, În cîrdășie cu mijloacele de informare occidentale, au Încercat să perturbe serbările populare ocazionate de aniversarea RDG»”. La
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o serie Întreagă: În China, se vorbește despre „nucleul de instigatori care acționau În consonanță cu elementele din străinătate”, nucleu „denunțat ca urmărind scopuri antisocialiste, imperialiste și antiguvernamentale” (p. 92). La Berlin, „Agenția de știri AND a difuzat o scurtă știre, sub titlul «Perturbări ale serbărilor populare», În care se arată că, la 7 octombrie seara, «huliganii, În cîrdășie cu mijloacele de informare occidentale, au Încercat să perturbe serbările populare ocazionate de aniversarea RDG»”. La Praga, un șef de sector de la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
citim prima pagină a ziarelor pentru a ne da seama de acest lucru. Fiecare zi aduce cu sine noi conflicte între persoane sau grupuri de persoane, violență printre tineri sau diferite fraude. Mijloacele media ne acaparează cu tot felul de știri despre agresiuni, reale sau fictive, mai mult sau mai puțin senzaționale. Aceasta este adevărata evoluției a societății umane sau vorbim doar despre o simplă coincidență? Putem ușor identifica un comportament agresiv, dar este mult mai greu să înțelegem motivele care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ce influențează comportamentul celorlalți, chiar și în cazul manifestării indiferenței. Un astfel de model permite explicarea agresivității atât la nivel individual, cât și la nivel social. Capitolul VI Metodele folosite în studiul sistematic al comportamentelor agresive Să confruntăm aceste două știri "o bandă de tineri, dintre care unii aveau măști, a agresat câțiva reprezentanți ai SDF-ului, doar pentru a se amuza", "hoți mascați au atacat o bancă" cu unele experimente ale lui Zimbardo (1969) la care au participat studenți, jumătate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecții trebuiau să apese un buton pentru a administra șocuri electrice respectivelor persoane. Rezultatele au arătat că subiecții anonimi administrează șocuri mai puternice decât subiecții cunoscuți, mai ales atunci când persoana intervievată se comportaseră detestabil la interviu. Ce legătură există între știrile enunțate mai sus și experimentul lui Zimbardo? Putem oare crede că studiul agresivității în condiții artificiale ne-ar putea oferi destule informații utile pentru a înțelege de ce o bandă de tineri este violentă? În opinia cercetătorilor, această posibilitate există cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
țările neutre. Participarea la războaie mai puțin importante nu a produs același efect. În perioada războiului violența fictivă din literatura pentru copii atinge cel mai înalt nivel. Războiul pare să aducă de asemenea schimbări la nivelul reprezentării violenței în filme, știri, romane, publicitate. Toate aceste schimbări semantice îl pot face pe individ să creadă că violența este o soluție justificată pentru rezolvarea conflictelor interpersonale, chiar și între persoane mai apropiate. Circumstanțele particulare pe care le creează războiul pot reduce presiunile sociale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acestui periodic redactat de Frédéric Damé, cu concursul lui I. L. Caragiale. Ziarul, după cum își va aminti mai târziu Caragiale, este scos din inițiativa lui Damé, gazetar întreprinzător, ca să cultive „entuziasmul popular pe chestiunea independenței”. Câteva articole „de entuziasm” și multe știri de pe câmpul de luptă, transcrise cele mai multe din gazetele vieneze, alcătuiesc un material publicistic de succes, datorită căruia în scurt timp gazeta ar fi ajuns la tirajul, imens pentru vremea aceea, de 1800 de exemplare. Dar o știre eronată, prin care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288363_a_289692]
-
entuziasm” și multe știri de pe câmpul de luptă, transcrise cele mai multe din gazetele vieneze, alcătuiesc un material publicistic de succes, datorită căruia în scurt timp gazeta ar fi ajuns la tirajul, imens pentru vremea aceea, de 1800 de exemplare. Dar o știre eronată, prin care se anunță prematur căderea Plevnei, pune capăt întreprinderii, primejduind totodată și pe redactori, atacați de „publicul” indignat. În numărul păstrat, Caragiale publică articolul O măsură urgentă, în care cere trimiterea pe front a medicilor Gărzii Naționale, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288363_a_289692]
-
de „publicul” indignat. În numărul păstrat, Caragiale publică articolul O măsură urgentă, în care cere trimiterea pe front a medicilor Gărzii Naționale, și o compilație, după surse franceze, despre omul politic L.-A. Thiers. „Ecourile de ieri și astăzi”, cu știri din război, sunt, după propria mărturisire a scriitorului, tot ale lui. Damé colaborează cu articolul „de entuziasm”, cu o traducere din franceză dată în foileton, Domnul de Camors de Octave Feuillet, și cu o nuvelă. Ziarul inserează, de asemenea, știri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288363_a_289692]