21,186 matches
-
din aceasta. În consecință, ideea de a r h ivă ca spațiu al acumulării unor experiențe relevante, nereglementate de legile instantaneului prezent și consumabil, credem că este un important dispozitiv al susținerii formării unei identități de lungă durată. Cum poate aborda ideea arhivei un arhitect care fotografiază arhitectura? Analizând cultura imaginii contemporane, observăm că aceasta se autosusține În mare parte din consumul reprezentărilor imagistice devenite realități În sine, autonome. Imaginea devine realitatea principală, iar realitatea a ceea ce este reprezentat devine secundară
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
elementar o arhitectură. Credem Însă că acestea nu pot alcătui o arhivă, fără ale fi adăugat discursul celor care aparent nu exprimă atât, dar invită la o cunoaștere mai adâncă a realității din spatele lor. Am caracteriza acesteimagini ca Încercând să abordeze non reprezentabilul arhitecturii, prin schimbarea calității raportării la reprezentabilul acesteia. Modificarea statutului imaginii În raport cu realitatea reprezentabilă, implică o atentă discernere Între simulacru și similitudine. Conceptul de simulacru la Baudrillard explică statutul imaginii virtualizate prin dispariția oricărei referințe reale (Baudrillard: 2008
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
prin recodările semiotice ale realității deja edificate (vizibilă și non-vizibilă). O calitate promițătoare a realismului esențial și a ieșirii din realismul aparent, este eliberarea de constrângerile unui unic spațiu și moment temporal al efectuării fotografiei „clasice―, potențialul instrument imagistic putând aborda, cel puțin teoretic, Întreaga plajă temporal-spațială a spațiului edificat. În perspectiva scopului declarat de a putea alimenta noi demersuri arhitecturale și considerând fezabilă realizarea practică aunui astfel deinstrument de proiectare derivat 170 din arta fotografică, credem că acesta poate fi
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
problemă, odata cu dezvoltarea industrială, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIIIlea, în perioadele de recesiune, când întreprinderile industriale își micșorau producția și, ca urmare, eliberau un număr important de muncitori, care deveneau șomeri. Deseori șomajul contemporan este abordat și analizat ca un dezechilibru al pieței muncii la nivel național, ca un loc de întâlnire, și de confruntare între cererea și oferta globală de muncă. Șomajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de muncă sau de forță de muncă
Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
arealului (sit de litoral, sit de munte, parcuri și rezervații naturale, situri istorice și arheologice, situri termale, rurale, periurbane); • distribuția cererii turistice (localizări izolate, complexe și foarte complexe); • propriul conținut (amenajarea de la zero și reamenajarea). Toate problemele localizării turistice trebuie abordate din mai multe unghiuri de vedere, astfel încât, pornind de la imaginea de ansamblu a unei multitudini de considerente de ordin economic, politic, demografic, industrial, financiar, să se realizeze un program coerent de amenajare integrată. În cadrul acestui program un rol însemnat îl
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
bază redusă. Crearea unui parc tematic nu este neapărat cea mai bună idee. Metoda corectă de a începe dezvoltarea sau regenerarea turismului constă în evaluarea atentă a potențialelor atracții cu cât mai multe opinii. Turismul în zonele netradiționale a fost abordat din diverse perspective. Abordarea dominantă a zonelor dificile din interiorul orașelor s-a focalizat asupra planificării și coordonării sectoarelor public și privat. În cazul celor mai sărace zone ale lumii, tema dominantă a fost etnologia. Preocuparea pentru efectul beneficiilor turismului
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
zonă. Notați și ierarhizați toate necesitățile și constrângerile, identificate de dumneavoastră în prealabil, în zona de competență a proiectului. ¤ Dați explicații asupra modului cum ați identificat aceste necesitați și constrângeri. În cadrul acestui capitol trebuie să fie argumentate următoarele aspecte: • problema abordată în cadrul proiectului este una reală, iar amânarea rezolvării ei are repercursiuni asupra unui grup semnificativ de cetățeni; trebuie explicat într-un mod cât mai convingător ce ar urma să se întâmple dacă problema respectivă ar fi lăsată nerezolvată; • atingerea scopului
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
urma să se întâmple dacă problema respectivă ar fi lăsată nerezolvată; • atingerea scopului și, implicit, rezolvarea problemei, va aduce o serie de avantaje comunității, societății sau anumitor grupuri sociale, avantaje pe care trebuie menționate; • organizația inițiatoare este în măsură să abordeze problema respectivă și să ducă proiectul la bun sfârșit; argumentele care susțin această afirmație. Obiectivele proiectului Un obiectiv este un rezultat scontat ce trebuie obținut în efortul de atingere a scopului proiectului și, implicit, a rezolvării problemei. Pe măsură ce organizația / instituția
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
că politicile urbane au o influență decisivă atunci când este vorba de integrarea socială, de evoluția modurilor de viață și de deschiderea către schimbări sociale. Protagoniștii politicii locuinței o dominantă a problemei urbane la mijlocul anilor 1960 vor afișa ambiția de a aborda penuria de locuințe, apropierea claselor sociale și a grupurilor culturale. Consistența acestei orientări este destul de dificil de apreciat. Este oare vorba despre o modalitate de a ascunde motivațiile, de obicei cinice, care au prezidat concepția politicii de susținere a construirii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
începând cu 1979). Nu descriem aici confuziile și luptele ocazionate de această repartiție a competențelor; ele au înglodat în datorii în loc să aducă sperata simplificare a sistemului politico-administrativ; să semnalăm însă că numeroase colectivități locale mai active nu au ezitat să abordeze probleme care depășeau cu mult cadrul formal al atribuțiilor lor, înscriindu-le pe agenda politică 299. Identificarea orașului cu un actor politic ridică obiecții teoretice. Obiecția principală ține, fără îndoială, de analogia pe care o induce între oraș și municipalitate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la ascunzișurile lumii afectelor trebuie încercat să se ajungă pe toate căile, sentimentele continuînd să determine multiple manifestări în existența individuală și în cea socială. Harald Höffding s-a impus ca un psiholog remarcabil și prin modalitatea în care a abordat capitolul vieții sentimentelor. Trebuie subliniat că ar fi eronat să-l considerăm doar ca pe un savant "al trecutului": demersul său este confirmat, în contemporaneitate, de psihologul american Gordon W.Allport, care, în prefața lucrării fundamentale Structura și dezvoltarea personalității
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ha plantate cu viță de vie și o producție de 20 000 hl de vin. IV. Vinul la antipozi Urmând ruta maritimă a vinului, trecând de strâmtoarea Gibraltar, de fostele Coloane ale lui Hercule 132 din Lumea Veche, navigatorii-viticultori au abordat Africa de Sud, iar apoi, și mai departe, Australia și Noua Zeelandă. "Licoarea lui Dionisos" a făcut astfel înconjurul lumii, vechi și noi, iar poate că meșterii într-ale vinului sunt astăzi aceste "țări noi pe plan viti-vinicol"133. În 1652, coloniștii olandezi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
un desfrâu alcătuit din nimfe, Peter Pan, satiri și altele. Scriitorul elvețian de expresie franceză, Charles Ferdinand Ramuz (1878-1947), a situat unele dintre romanele și eseurile sale (printre care și La Fête des VigneronsSărbătoarea viticultorilor, 1929) în regiunea Vaud. Temele abordate de Ramuz le sunt dragi viticultorilor elvețieni și se desăvârșesc în celebra Sărbătoare a Viticultorilor din Vevey. Sărbătoarea din Vevey, orășel elvețian din cantonul Vaud situat pe malul drept al lacului Léman, reunește tot ceea ce înseamnă operă literară, plastică, muzicală
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sculptura lui Brâncuși. Într-o generație cu sensibilitatea răscolită de verbul lui Pârvan, eseistul a contribuit la consolidarea mitului tracic, avatar interbelic al celui dacic. Fără să realizeze o teorie a culturii de consistența celei a lui Blaga, B. a abordat domeniul cu febrilitatea imaginativă a poetului. Fastul lexical și solemnitatea stilului, procesiunea sărbătorească a ideilor, cadența muzicală a frazelor, poza oraculară exercită o subtilă persuasiune asupra cititorului. Pentru Dan Botta, lumea devenea reală când începea să-și reveleze structurile ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
fluturași - jocul la fileu. Exercițiul se aseamănă cu cel prezentat anterior. Diferențele se regăsesc în zona de transmitere a fluturașilor de unde executantul trebuie să-i lovească - în apropierea fileului. De aici executantul va decide cu ce tehnică de lovire va aborda faza respectivă singura condiție fiind ca după executarea loviturii să se revină în poziția de bază. Scopul acestui exercițiu este de a îmbunătăți jocul la fileu, mișcarea în teren și aducerea executantului în situații similare jocului la care trebuie să
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
dependență cu evoluția conceptului de om, deoarece persoana îl exprimă pe om într-o anumită postură. De la o etapă istorică la alta, conceptul de persoană a dobândit noi nuanțe. Desi persoana constituie obiectul preferat al disciplinelor care, direct sau indirect, abordează problematica umană, prin conținutul său aparține, în primul rând, psihologiei. Este o entitate psihosocială, la nivelul ei realizându-se interacțiunea dinamică dintre individual și social, dintre procesele psihice care stau la baza elaborării conduitelor și procesele psihosociale care condiționează forma
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
întâmplă dacă se începe cu sfârșitul ?, Dacă se înlocuiește orizontalul cu verticalul, pozitivul cu negativul, partea de sus cu cea de jos ?; 3. empatia: este procedeul de transpunere, fără identificarea creatorului cu obiectul sau fenomenul în cauză, pentru a-l aborda din această perspectivă, pentru soluționarea problemei. Sinectica folosește mai ales analogii (metafore). Pentru formularea analogiilor, liderul adresează membrilor grupului întrebări evocatoare. Există 4 tipuri de analogii: 1. analogia directă: se apelează la cunoștințe din alt domeniu cunoscut. A.G. Bell, folosind
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
obiectiv, manifestând adeziune pentru atitudinea entuziastă a exuberantului, dar desolidarizându-se de cea a pesimistului; În cadrul acestei metode se folosesc două metode de lucru (Verrone, 1983): 1. echipa de investigare: formată din 12-15 persoane (diferite prin vârstă și competență) care abordează problema clasic, insistând pe sublinierea elementelor vulnerabile; 2. echipa de creație propriu-zisă: formată din 5-6 experți, superior calificați, care aduc ameliorări inedite unei lipse de control pe care a elaborat-o prima echipă. Această listă este un chestionar prin care
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
coerentă a unui proiect, idee. Sensibilitatea față de probleme, atitudinea deschisă față de experiențe noi, curiozitatea, dorința de a experimenta este un factor atitudinal-cognitiv esențial al creativității. Flexibilitatea reflectă capacitatea gândirii de a se adapta la diversele solicitări ale situațiilor, de a aborda divergent situațiile, de schimba perspectivele de abordare, precum și capacitatea de autoreglare. Fluența, în cazul gândirii creatoare, este diferită față de fluența specifică gândirii reproductive, prin natura asociațiilor care sunt noi și originale. Originalitatea, factorul cel mai pregnant al creativității, este abilitatea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
pe obiectivele stabilite (M. Moldoveanu, 2001). Motivația este premisa subiectivă pentru formarea unei atitudini, fiind formată din nevoi care-l determină pe individ să aibă un anumit comportament. Voi trece în revistă, în continuare, principalele modalități în care a fost abordată motivația creativă de către câteva orientări esențiale din psihologie: - teoria psihanalitică, prin S. Freud și apoi Ernest Dichter, prezintă motivele inconștiente ca forțele dinamizatoare ale comportamentului uman, implicit în actul de creație, au rolul de motive inconștiente. Motivația inconștientă a creatorilor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
stabilă și de lungă durată din partea țărilor dezvoltate pentru a reduce emisiile de GES; identificarea unor măsuri care să asigure țările în curs de dezvoltare asupra faptului că sunt tratate în mod egal, ca parteneri. Comunitatea internațională a decis să abordeze provocarea schimbărilor climatice pe termen lung, în mod colectiv și cuprinzător în timp și să ia măsuri concrete pentru a accelera un răspuns la nivel global. Cea de-a 16-a Conferință a Părților, care a avut loc la Cancun
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Energia din surse regenerabile, http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU 4.13.4. html, accesat la data de 05.04.2013. footnote> Ca urmare, Comisia s-a angajat că schimbarea indirectă a utilizării terenurilor va fi abordată pe baza principiului precauției dacă studiul de impact, care trebuia să fie disponibil până în iulie 2011, demonstrează necesitatea de a lua măsuri suplimentare. 1.2.1.1.5. Limitarea/interzicerea utilizării îngrășămintelor azotoase și utilizarea dejecțiilor animaliere, cuplată cu modul
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
efect de seră. 1.2.1.1.6. Măsuri de reducere a emisiilor provenite din depozitarea deșeurilor menajere și asimilabile (generare de dioxid de carbon și de metan) Reducerea emisiilor provenite din eliminarea și tratarea deșeurilor reprezintă o problemă importantă abordată de Uniunea Europeană. Cu privire la deșeurile menajere și asimilabile este necesar să menționăm faptul că eliminarea finală a acestora prin depozitare pe teren (deșeuri) determină emisii de gaze de depozit, în a căror compoziție principalii compuși sunt gazele cu efect de seră
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
pentru protecția mediului. Aceste ajutoare de stat pot fi de mai multe tipuri<footnote Comisia Europeană (2008), Orientări privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului. footnote>: 2.2.4.1.1. Ajutor pentru economisirea de energie Acest tip de ajutor abordează disfuncționalitatea de piață cauzată de externalitățile negative, prin crearea de stimulente pentru indivizi, în scopul de a atinge obiectivele de mediu, pentru economisirea energiei și pentru reducerea emisiilor de GES. Ajutorul de stat este indicat în situația în care investițiile
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
istorice și culturale dintre românii și slavii de răsărit”. Rubricile mai importante se intitulează „Moldavica”, „Varia”, „Cronica”. Principalii colaboratori sunt Nichita Smochină, Onisifor Ghibu și Pan Halippa. Se publică și texte de Teodor T. Burada. În mai multe studii sunt abordate problemele limbii române din provincie. Publicația a strîns în jurul ei forțe culturale și literare ale românilor refugiați din Transnistria. V.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288217_a_289546]