22,345 matches
-
p. 239). Totuși, studiile arată că aceste campanii care folosesc contrareclama au efecte pe termen scurt - de obicei, doar pe durata desfășurării programului (Wallack, 1990, pp. 143-164). Acțiuni în cadrul cărora comunicarea este îndreptată spre grupuri specifice: elevi, tineri ce consumă droguri, mame singure etc. (Hansen, 1993, pp. 54-60; Pentz, Dwyer, MacKinnon, Flay, Hansen, Wang, Johnson, 1989, pp. 3259-3266) - constituie strategii educaționale care folosesc o abordare de natură sugestivă, și nu una de tip confruntațional. Campaniile educaționale publice au ca scop reducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prevenirii abuzului de alcool din rândul adolescenților sunt un exemplu care se bazează pe acest scop. Studiile privitoare la etiologia abuzului de alcool și dezvoltarea psihologică a adolescentului indică faptul că perioada critică pentru debutul consumului de alcool, tutun și droguri este începutul adolescenței (Pentz, apud Cazares, Beatty, 1994b, pp. 75-94). Din acest motiv, marea majoritate a studiilor din domeniul profilaxiei alcoolismului i-au avut ca subiecți pe elevii din școala primară și din liceu (Donaldson, Graham, Hansen, 1994, pp. 195-216
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Botvin, Gilbert apud Ammerman, Ott, Tarter, 1999, p. 281). De asemenea, în cazul profilaxiei alcoolismului în rândul elevilor, se pune problema eficienței pe termen lung. O serie de studii efectuate asupra programelor școlare de prevenție a abuzului de alcool și droguri indică faptul că efectele pozitive sunt evidente pe o perioadă de până la trei ani după încheierea metodei profilactice (Hansen, 1993, pp. 54-60; Moskowitz, 1989, pp. 54-88). De asemenea, studiile multicomponențiale au notat o influență a programelor de prevenție școlară (pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
că indivizii și, în mod special, adolescenții învață principii de viață și alternative sănătoase de a face față stresului și presiunii de grup (Gazda, 1984, p. 187). Unul dintre cele mai complexe studii în domeniul prevenirii alcoolismului și consumului de droguri din rândul tinerilor remarcă o scădere a frecvenței alcoolismului, fumatului și consumului de marijuana chiar și după șase ani de la analizele inițiale (Botvin, Schinke, Epstein, Diaz, Botvin, 1995, pp. 183-194). Acest studiu a fost compus din apoximativ 6.000 de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din statul New York. După ce elevii au fost împărțiți, în mod aleatoriu, fie în grupul de prevenție, fie în grupul de control, cei ce făceau parte din grupul de prevenție au participat la 15 sesiuni pe tematica alcoolismului, tutunului sau a drogurilor, pe perioada clasei a VII-a. În clasa a VIII-a, aceiași studenți au mai participat la 10 sesiuni cu caracter profilactic, iar în clasa a IX-a la alte cinci sesiuni. În clasele X-XII nu au mai avut loc
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sociale, care îi învață norme antidrog și le prezintă trăsăturile personale și sociale dezirabile (Johnson, Amatetti, Funkhoser, Johnson, 1988, pp. 578-586;). Aceste abordări accentuează educarea abilităților și nu se focalizează pe prezentarea informațiilor referitoare la consecințele abuzului de alcool sau droguri asupra sănătății. Totuși, în ciuda efectelor imediate impresionante, este evident faptul că, în lipsa unor sesiuni complementare, rezultatele cunosc, în timp, o scădere semnificativă. Astfel, pentru a avea o influență de lungă durată, apare necesitatea continuării activităților profilactice pe întreaga perioadă a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
IV, Editura Asociației Psihiatrilor Liberi din România, București. Date preliminare cu privire la incidența alcoolismului în familiile copiilor de vârstă școlară medie din municipiul Iași OCTAVIAN DRIGA, Centrul ,,Alcoolicii Anonimi”, Iași VIOREL ROBU, Universitatea ,,Petre Andrei”, Iași Considerații preliminare Alcoolul este un drog din clasa inhibitoarelor difuze ale sistemului nervos central, folosit de foarte mulți dintre noi. Utilizarea netemperată și/sau îndelungată a lui (abuzul) ajunge să inducă boala denumită în mod obișnuit alcoolism. Alcoolismul este o boală cu numeroase consecințe biologice, psihice
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
străzii și în comunitățile de romi - considerate două comunități defavorizate - a fost realizată cercetarea de teren. Obiectivul general al cercetării este de a contribui la prevenirea transmiterii HIV/SIDA și a altor infecții cu transmitere sexuală, precum și a consumului de droguri în rândul copiilor străzii și comunităților de romi, prin identificarea nivelului cunoștințelor acestora în ceea ce privește infecția cu HIV și alte infecții cu transmitere sexuală, precum și a atitudinilor și practicilor legate de viața sexuală și consumul de droguri. Introducere Copiii străzii reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
precum și a consumului de droguri în rândul copiilor străzii și comunităților de romi, prin identificarea nivelului cunoștințelor acestora în ceea ce privește infecția cu HIV și alte infecții cu transmitere sexuală, precum și a atitudinilor și practicilor legate de viața sexuală și consumul de droguri. Introducere Copiii străzii reprezintă unul dintre grupurile cele mai vulnerabile în ceea ce privește contractarea bolilor cu transmitere sexuală din cauza expunerii lor la abuzul sexual, la consumul de droguri și din cauza lipsei de facilități medicale. Copiii străzii au puține informații despre riscul infecției
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
transmitere sexuală, precum și a atitudinilor și practicilor legate de viața sexuală și consumul de droguri. Introducere Copiii străzii reprezintă unul dintre grupurile cele mai vulnerabile în ceea ce privește contractarea bolilor cu transmitere sexuală din cauza expunerii lor la abuzul sexual, la consumul de droguri și din cauza lipsei de facilități medicale. Copiii străzii au puține informații despre riscul infecției cu HIV și al altor infecții cu transmitere sexuală, despre serviciile medicale specializate, iar lipsa actelor de identitate face ca mulți dintre ei să nu poată
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de protecție (determinată de considerarea sexualității ca un subiect „tabu”) sunt principalii determinanți ai vulnerabilității la infecția cu HIV și alte infecții cu transmitere sexuală (ITS). Un alt aspect care trebuie menționat este existența unui procent mare de consumatori de droguri injectabile și o vârstă mică de debut a consumului. Studiul „Copiii străzii și drogurile” realizat de Organizația Salvați Copiii în 2003 evidențiază faptul că 39% din totalul subiecților intervievați sufereau de o boală cu transmitere sexuală. Aceeași sursă ne indică
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vulnerabilității la infecția cu HIV și alte infecții cu transmitere sexuală (ITS). Un alt aspect care trebuie menționat este existența unui procent mare de consumatori de droguri injectabile și o vârstă mică de debut a consumului. Studiul „Copiii străzii și drogurile” realizat de Organizația Salvați Copiii în 2003 evidențiază faptul că 39% din totalul subiecților intervievați sufereau de o boală cu transmitere sexuală. Aceeași sursă ne indică 86,5% de consumatori de substanțe inhalante, marea majoritate a acestora fiind consumatori zilnici
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de consumatori de substanțe inhalante, marea majoritate a acestora fiind consumatori zilnici. Față de studiile anterioare în care se făceau referiri numai la consumul de „aurolac”, ieftin și ușor de procurat, studiul din 2003 evidențiază un procent de 19% consumatori de droguri „tari”, 13% din totalul eșantionului atingând nivelul de consum care permite afirmația că sunt dependenți de heroină. În ceea ce privește comunitățile de romi, studiile realizate de UNDP au evidențiat că 29% dintre subiecți nu au cunoștințe despre infecția cu HIV, 8% au
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
răspândirii infecțiilor cu transmitere sexuală sunt necesare eforturi de creștere a accesului populației la serviciile medicale, dar și pentru creșterea nivelului de cunoștințe și de conștientizare de către tineri a riscurilor ce derivă din contactele sexuale neprotejate sau din consumul de droguri. Studiile asupra sănătății reproducerii, realizate în 1993 și 1999, relevă o creștere a utilizării metodelor contraceptive moderne și, în primul rând, a prezervativului, datorată în special impactului campaniilor de informare și sensibilizare a tinerilor. Cu toate acestea, rata de utilizare
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de urmat. Aceste „modele” sunt cei mai „vechi” pe stradă, care s-au obișnuit cu un stil de viață deviant. Pe de altă parte, asistenții sociali sunt o resursă de influențare a comportamentului copiilor încă insuficient exploatată. Riscul consumului de droguri este deja o certitudine în rândul copiilor străzii, necunoscut fiind doar procentul celor care au început să consume droguri „tari” ori injectabile. De asemenea, trăind în stradă, ei sunt aproape de cei implicați, fie ca dealeri, fie ca utilizatori de droguri
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
deviant. Pe de altă parte, asistenții sociali sunt o resursă de influențare a comportamentului copiilor încă insuficient exploatată. Riscul consumului de droguri este deja o certitudine în rândul copiilor străzii, necunoscut fiind doar procentul celor care au început să consume droguri „tari” ori injectabile. De asemenea, trăind în stradă, ei sunt aproape de cei implicați, fie ca dealeri, fie ca utilizatori de droguri. Estimările asistenților sociali stradali, care se bazează pe informațiile rezultate din lucrul direct în stradă, arată că un procent
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
droguri este deja o certitudine în rândul copiilor străzii, necunoscut fiind doar procentul celor care au început să consume droguri „tari” ori injectabile. De asemenea, trăind în stradă, ei sunt aproape de cei implicați, fie ca dealeri, fie ca utilizatori de droguri. Estimările asistenților sociali stradali, care se bazează pe informațiile rezultate din lucrul direct în stradă, arată că un procent de 60% dintre copiii străzii sunt consumatori de droguri injectabile. Nu există alte surse care să confirme aceste date. Din cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ei sunt aproape de cei implicați, fie ca dealeri, fie ca utilizatori de droguri. Estimările asistenților sociali stradali, care se bazează pe informațiile rezultate din lucrul direct în stradă, arată că un procent de 60% dintre copiii străzii sunt consumatori de droguri injectabile. Nu există alte surse care să confirme aceste date. Din cercetarea de față reiese faptul că aproape jumătate dintre copiii străzii sunt romi, aceasta arătând faptul că riscul de a ajunge în stradă este mai mare pentru copiii romi
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
centrează pe următoarele puncte: - caracteristici sociodemografice ale subiecților; - nivel de informare (infecția cu HIV și alte infecții cu transmitere sexuală); - gradul de risc în ceea ce privește răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală (evidențierea comportamentelor sexuale); - incidența infecțiilor cu transmitere sexuală; - nivel de informare (droguri); - comportamente de consum de droguri; - opinii privind prevenirea consumului de droguri și a răspândirii infecțiilor cu transmitere sexuală; - un set de indicatori a fost atașat fiecărui punct, după cum urmează: - caracteristici sociodemografice ale subiecților (vârstă, sex, etnie, componența familiei), cauzele ajungerii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sociodemografice ale subiecților; - nivel de informare (infecția cu HIV și alte infecții cu transmitere sexuală); - gradul de risc în ceea ce privește răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală (evidențierea comportamentelor sexuale); - incidența infecțiilor cu transmitere sexuală; - nivel de informare (droguri); - comportamente de consum de droguri; - opinii privind prevenirea consumului de droguri și a răspândirii infecțiilor cu transmitere sexuală; - un set de indicatori a fost atașat fiecărui punct, după cum urmează: - caracteristici sociodemografice ale subiecților (vârstă, sex, etnie, componența familiei), cauzele ajungerii în stradă și perioada în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
infecția cu HIV și alte infecții cu transmitere sexuală); - gradul de risc în ceea ce privește răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală (evidențierea comportamentelor sexuale); - incidența infecțiilor cu transmitere sexuală; - nivel de informare (droguri); - comportamente de consum de droguri; - opinii privind prevenirea consumului de droguri și a răspândirii infecțiilor cu transmitere sexuală; - un set de indicatori a fost atașat fiecărui punct, după cum urmează: - caracteristici sociodemografice ale subiecților (vârstă, sex, etnie, componența familiei), cauzele ajungerii în stradă și perioada în care au trăit pe stradă (pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
partener despre care nu are suficiente date, frecvența folosirii prezervativului și justificarea acesteia); - incidența infecțiilor cu transmitere sexuală (teste de sânge, ITS diagnosticate, tratament - pentru cei care declară că au avut/au o infecție cu transmitere sexuală); - nivel de informare (droguri): droguri cunoscute, modalități de administrare, riscurile consumului de droguri, surse de informare; - consum de droguri (factorii determinanți ai consumului de droguri, modul administrării, utilizarea în comun a ustensilelor); - opinii (modalități de stopare a consumului de droguri, modalități de prevenire a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
despre care nu are suficiente date, frecvența folosirii prezervativului și justificarea acesteia); - incidența infecțiilor cu transmitere sexuală (teste de sânge, ITS diagnosticate, tratament - pentru cei care declară că au avut/au o infecție cu transmitere sexuală); - nivel de informare (droguri): droguri cunoscute, modalități de administrare, riscurile consumului de droguri, surse de informare; - consum de droguri (factorii determinanți ai consumului de droguri, modul administrării, utilizarea în comun a ustensilelor); - opinii (modalități de stopare a consumului de droguri, modalități de prevenire a răspândirii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prezervativului și justificarea acesteia); - incidența infecțiilor cu transmitere sexuală (teste de sânge, ITS diagnosticate, tratament - pentru cei care declară că au avut/au o infecție cu transmitere sexuală); - nivel de informare (droguri): droguri cunoscute, modalități de administrare, riscurile consumului de droguri, surse de informare; - consum de droguri (factorii determinanți ai consumului de droguri, modul administrării, utilizarea în comun a ustensilelor); - opinii (modalități de stopare a consumului de droguri, modalități de prevenire a răspândirii infecțiilor cu transmitere sexuală, rolul educației). Eșantionare Au
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu transmitere sexuală (teste de sânge, ITS diagnosticate, tratament - pentru cei care declară că au avut/au o infecție cu transmitere sexuală); - nivel de informare (droguri): droguri cunoscute, modalități de administrare, riscurile consumului de droguri, surse de informare; - consum de droguri (factorii determinanți ai consumului de droguri, modul administrării, utilizarea în comun a ustensilelor); - opinii (modalități de stopare a consumului de droguri, modalități de prevenire a răspândirii infecțiilor cu transmitere sexuală, rolul educației). Eșantionare Au fost intervievați subiecți din orașele București
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]