20,853 matches
-
Posterior acoperă ulna, membrana interosoasă ("Membrana interossea"), iar în partea inferioară a antebrațului acoperă mușchiul pătrat pronator ("Musculus pronator quadratus"). Lateral se găsește mușchiul flexor lung al policelui ("Musculus flexor pollicis longus") și mănunchiul vasculonervos interosos. La gâtul mâinii, la palmă și la degete are raporturi identice cu ale flexorului superficial. La articulația mâinii (gâtul mâinii) tendoanele lui merg împreună cu tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor prin canalul carpian. La palmă, tendoanele sunt acoperite de cele ale mușchiului flexor superficial al
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
pollicis longus") și mănunchiul vasculonervos interosos. La gâtul mâinii, la palmă și la degete are raporturi identice cu ale flexorului superficial. La articulația mâinii (gâtul mâinii) tendoanele lui merg împreună cu tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor prin canalul carpian. La palmă, tendoanele sunt acoperite de cele ale mușchiului flexor superficial al degetelor și acoperă posterior mușchii interosoși și arcada palmară profundă ("Arcus palmaris profundus"). La nivelul degetelor tendoanele acestui mușchi trec pe fața palmară a falangelor și pătrund în tecile sinoviale
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
distală a antebrațului, corpul muscular se împarte în patru fascicule musculare, care se termină fiecare prin câte un tendon cilindric lung. Aceste patru tendoane trec separat pe sub retinaculul flexorilor prin canalul carpian (ocupând planul cel mai superficial) și ajung la palmă și apoi la degetele respective. La mijlocul falangelor proximale fiecare tendon se bifurcă în două fâșii sau bandelete terminale. Aceste fâșii se reunesc mai jos (unele fibre ale lor chiar se încrucișează) formând chiasma tendinoasă Camper ("Chiasma tendinum digitorum manus") și
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
prin canalul osteofibros al carpului, numit canalul carpian, împreună cu nervul median și tendoanele mușchiului flexor profund al degetelor și al mușchiului flexor lung al policelui, care sunt situați mai profund. Alunecarea tendoanelor este facilitată de o teacă sinovială (vagina). La palmă, tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor sunt acoperite de arcada arterială palmară superficială ("Arcus palmaris superficialis"), aponevroza palmară ("Aponeurosis palmaris") superficială și piele și acoperă tendoanele mușchiului flexor profund al degetelor. La degete tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor prezintă
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
ale tendoanelor ("Vincula tendinum") și pot fi lungi ("Vinculum longum") sau scurte ("Vinculum breve"). Este flexor al falangei a II-a (falanga medie) pe falanga I (falanga proximală) a degetelor II-V și, indirect (fiind mușchi multiarticular), flectează degetele pe palmă, mâna pe antebraț și antebrațul pe braț. Este un slab adductor al mâinii și al degetelor (apropie degetele depărtate) Inervația este asigurată de ramuri care provin din nervul median (neuromer C—C și Th). Vascularizația este asigurată de artera ulnară
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
(n. 22 noiembrie 1993) este o actriță franceză, cunoscută pe plan internațional pentru rolul Adèle din filmul "", rol pentru care a primit premiul Palme d'Or la a 66-a ediție a Festivalului Internațional de Film de Cannes, devenind astfel cea mai tânără actrița căreia i-a fost înmânat prestigiosul premiu. Exarchopoulos a crescut în arondismentul 19 din Paris, lângă Place des Fêtes. Tatăl
Adèle Exarchopoulos () [Corola-website/Science/335683_a_337012]
-
și "I Used to Be Darker" (2013) înainte de a se face cunoscută pe scena internațională cu rolul Adèle din filmul "" (2013), dramă bazată pe românul grafic " Le bleu est une couleur chaude" al Juliei Maroh. Filmul a câștigat marele premiu Palme d'Or la ediția din 2013 a Festivalului de la Cannes. Atât Exarchopoulos, cât și partenera ei din film, mult aclamata Léa Seydoux, au fost premiate de asemenea cu Palme d'Or, alături de regizorul filmului, Abdellatif Kechiche, devenind singurele actrițe, în
Adèle Exarchopoulos () [Corola-website/Science/335683_a_337012]
-
une couleur chaude" al Juliei Maroh. Filmul a câștigat marele premiu Palme d'Or la ediția din 2013 a Festivalului de la Cannes. Atât Exarchopoulos, cât și partenera ei din film, mult aclamata Léa Seydoux, au fost premiate de asemenea cu Palme d'Or, alături de regizorul filmului, Abdellatif Kechiche, devenind singurele actrițe, în afară de regizoarea Jane Campion, care au primit prestigiosul premiu. Mai mult, Exarchopoulos este cea mai tânără persoană care a fost premiată vreodată cu Palme d'Or. Ea a
Adèle Exarchopoulos () [Corola-website/Science/335683_a_337012]
-
premiate de asemenea cu Palme d'Or, alături de regizorul filmului, Abdellatif Kechiche, devenind singurele actrițe, în afară de regizoarea Jane Campion, care au primit prestigiosul premiu. Mai mult, Exarchopoulos este cea mai tânără persoană care a fost premiată vreodată cu Palme d'Or. Ea a primit numeroase laude din partea criticilor de film, performanța ei fiind catalogată drept una dintre cele mai bune ale anului 2013. În martie 2014, a fost considerată pentru rolul lui Tiger Lily în producția americană "Pan", insă
Adèle Exarchopoulos () [Corola-website/Science/335683_a_337012]
-
Drumuri despărțite 11. Miracolul de la Rush Valley 12. Unul este totul, totul este unul 13. Fiarele din Dublith 14. Cei care se ascund în adâncuri 15. Un Mesager din Est 16. Urmele unui tovarăș de arme 17. Flăcările rațiunii 18. Palma arogantă a omului firav 19. Moartea nemuritorului 20. Tatăl din fața mormântului 21. Evoluția nesăbuitului 22. Un spate îndepărtat 23. Fata de pe câmpul de luptă 24. În măruntaie 25. Poarta Întunericului 26. Reuniunea 27. Ospățul dintre lumi 28. Tatăl 29. Lupta
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
este un film olandez din 2013, un thriller regizat de Alex van Warmerdam. A fost nominalizat la Palme d'Or la Festivalul de Film de la Cannes din 2013 . Drafthouse Films a obținut drepturile de distribuție a filmului în SUA la doar o săptămână după premiera pe covorul roșu. A fost proiectat în secțiunea Avangardistă a Festivalului Internațional de
Borgman () [Corola-website/Science/332740_a_334069]
-
acum parțial privat de operel care-l decorau odată, păstrează încă o galerie de artă, ce cuprinde lucrări realizate de cei mai renumiți maeștri venețieni, printre care Jacopo și Domenico Tintoretto, Tiziano Vecellio, Francesco Bassano, Paolo Veronese, Giambattista Zelotti, Jacopo Palmă cel Tânăr, Andrea Vicentino și Antonio Vassilacchi. Vechi sediu al dogilor și al magistraturii venețiene, fondat după 812, avariat de mai multe ori de incendii și reconstruit, a urmat istoria Serenissimei de la început și până la final. După anexarea Veneției la
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
pereți au fost reprezentate chipurile dogilor și momentele din viața papei Alexandru al III-lea, în timp ce plafoanele au tratat teme de război, fapte ale cetățenilor și alegorii. Printre cei mai cunoscuți artiști contactați au fost Paolo Caliari, Jacopo Robuști, Jacopo Palmă cel Tânăr, Francesco Bassano și Antonio Aliense: toate șantierele au fost închise în secolul al XVI-lea. La sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului următor au avut loc alte două lucrări de renovare; s-a reamenajat parterul și
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
saluturi - Acestea reprezintă partea centrală a sama-ei. Dervișii rotitori simbolizează Luna și se rotesc în jurul maestrului (șeic, pir) care simbolizează Soarele. Așa cum s-a mai menționat, ei se rotesc pe piciorul stâng și suplimentar ridică brațele în lateral, dreapta cu palma în sus spre cer, cealaltă, stânga, este îndreptată cu fața către pamânt. Cele patru stări de pace (acompaniate și de saluturi care punctează aceste stări) sunt reprezentări ale călătoriei spirituale prin care orice credincios trece. Prima este reprezentarea recunoașterii lui
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
poveste în fața tuturor oamenilor din Ka‘aba. Profetul a fost de acord. Pentru prima oară, Abu Cahil a început să adune lumea pentru a-l asculta pe Profet povestind ceea ce i se întâmplase. Atunci oamenii au început să bată din palme, în semn de neîncredere. Când Abu Bakr an auzit ce s-a întâmplat, el a rostit: „Dacă el a spus asta, atunci este adevărat. Eu cred chiar mai mult decât atât”. Oamenii din tribul Quraiș au încercat să-l provoace
Isra și Mi'raj () [Corola-website/Science/333730_a_335059]
-
tinichea (în ) este un roman scris de Günter Grass și publicat în 1959. El este primul roman din "Trilogia Danzigului" (în ) a lui Grass. A fost ecranizat în anul 1979 într-un film, care a câștigat în același an premiul Palme d'Or la Festivalul de Film de la Cannes și în anul următor Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin. Povestea se învârte în jurul vieții lui Oskar Matzerath, așa cum o narează el-însuși atunci când este internat într-un spital de boli
Toba de tinichea (roman) () [Corola-website/Science/333177_a_334506]
-
în Germania, cât și în întreaga lume. În anul 1978 a fost realizată o adaptare cinematografică în regia lui Volker Schlöndorff. Ea acoperă doar acțiunea din primele două cărți, încheindu-se la sfârșitul războiului. Filmul a câștigat în 1979 premiul Palme d'Or la Festivalul de Film de la Cannes ("ex-aequo" cu "Apocalypse Now"), iar în anul următor Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin. BBC Radio 4 a difuzat în 1996 o dramatizare radio cu Phil Daniels. Adaptată de Mike
Toba de tinichea (roman) () [Corola-website/Science/333177_a_334506]
-
înconjoară întreaga navă centrală. Biserica are o lungime de 75 m și lățimea de 30 m, din care nava centrală are o lățime de 20 m. "Il Redentore" conține picturi realizate de Francesco Bassano, Lazzaro Bastiani, Carlo Saraceni, Leandro Bassano, Palma cel Tânăr, Jacopo Bassano, Francesco Bissolo, Rocco Marconi, Paolo Veronese, Alvise Vivarini și un atelier al lui Tintoretto. Sacristia conține, de asemenea, o serie de capete de franciscani realizate în ceară în 1710. Biserica a fost pictată de Canaletto de
Il Redentore () [Corola-website/Science/333365_a_334694]
-
din stânga se află picturi realizate de Aliense: "Madonna col Bambino, San Francesco e il procuratore Federico Contarini", în altarul principal este tabloul "Presentazione al Tempio" de Leandro Bassano, iar în altarul din capela din dreapta "Orazione nell'orto e committenti" de Palma cel Tânăr. Unele spații cu acces direct în institut evidențiază legătura strânsă între biserică și institut. Biserica din Veneția și-a stabilit ca scop principal, odată cu înființarea institutului, să educe fetele tinere aflate la vârsta măritișului (denumite "Zitelle"), dar prea
Le Zitelle () [Corola-website/Science/333371_a_334700]
-
César pentru rolul din "Belle Épine" (2010), iar a treia și ultima nominalizare la Premiul César a venit pentru rolul din "Farewell, My Queen" (2012). În 2013, Seydoux a captat atenția pe scară largă când i-a fost acordat premiul Palme d'Or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, pentru rolul din filmul aclamat "". Ea a mai câștigat și un premiul Lumière, dar a mai fost nominalizată și la premiile BAFTA în anul următor. În octombrie 2014, a primit rolul
Léa Seydoux () [Corola-website/Science/334586_a_335915]
-
ca Soul Slayer să se lupte cu Remix în timp ce costumul lui robotic era reparat. În ”Wi-Fi liber”, costumul robotic Titanio este posedat de Wi-Fi. Mesmera (interpretată de Tiphani Abney) este un super-erou de sex feminin care are un ochi pe palma dreaptă, care poate hipnotiza pe oricine. În ”Eu, normo”, Alan a folosit-o pe Mesmera în încercarea de a restabili memoria lui Titanio. Citadel este un super-erou cu pielea indestructibilă, care poate devia câmpuri magnetice. Citadel a apărut pentru prima
Lista personajelor din Medici pentru eroi () [Corola-website/Science/334691_a_336020]
-
Dishidroza sau disidroza este o formă frecventă de eczemă care afectează palmele, plantele și părțile laterale ale degetelor mâinilor și picioarelor, caracterizată prin formare de vezicule și/sau bule cu conținut clar, neînsoțite de obicei de eritem, dar foarte pruriginoase. Când leziunile evoluează pe un fond eritematos sau eritematoscuamos se utilizează termenul
Dishidroză () [Corola-website/Science/334783_a_336112]
-
pentru prima dată de către dermatologul englez Tilbury Fox în 1873 și este sinonim cu termenul pomfolix ("pompholyx") creat de alt dermatolog englez Jonathan Hutchinson, un termen folosit mai ales în literatura de specialitate anglo-saxonă cu 2 forme: cheiropomfolix ("cheiropompholyx") - dishidroza palmelor și degetelor mâinilor și podopomfolix ("podopompholyx") - dishidroza plantelor și degetelor picioarelor. Dishidroza se manifestă printr-o erupție de veziculo-bule cu conținut clar, de obicei neînsoțite de reacție inflamatorie (eritem), localizate simetric pe laturile degetelor sau pe întreaga palmă și/sau
Dishidroză () [Corola-website/Science/334783_a_336112]
-
cheiropompholyx") - dishidroza palmelor și degetelor mâinilor și podopomfolix ("podopompholyx") - dishidroza plantelor și degetelor picioarelor. Dishidroza se manifestă printr-o erupție de veziculo-bule cu conținut clar, de obicei neînsoțite de reacție inflamatorie (eritem), localizate simetric pe laturile degetelor sau pe întreaga palmă și/sau plantă. Acest puseu de vezicule este însoțit în general de un prurit intens, care poate precede erupția, senzație de arsură sau înțepătură. Persistența pruritului și senzației de arsură provoacă un grataj neîncetat. Se vindecă de obicei spontan în
Dishidroză () [Corola-website/Science/334783_a_336112]
-
sa medalie la o etapă de Cupa Mondială cu un bronz la Trofeul „Luxardo” de la Padova. În același an a devenit campion mondial pe echipe. În anul 1999 a câștigat aurul pe echipe la Universiada de vară din 1999 de la Palma de Mallorca. A participat la Jocurile Olimpice din 2000 de la Sydney, unde a fost învins în tabloul de 32 de britanicul James Williams. La Olimpiada din 2004 de la Atena, a trecut la limită de românul Mihai Covaliu în sferturile de finală
Zsolt Nemcsik () [Corola-website/Science/334841_a_336170]