20,916 matches
-
țărăniste o constituie ideea că „evoluția agriculturii urmează calea ei proprie”, iar societățile cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc vor urma forma de organizare economică de tip familial, care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifică despre profit, salariu, rentă etc. „Economia țărănească” preciza M. Manoilescu (1891-1950), „este acapitalistă și aproape anticapitalistă”. Ca să fie sprijinită, sunt necesare mijloace specifice care se plasează „alături” de capitalism, în organizarea cooperatistă (Manoilescu, 1942, p. 127
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie necapitalistă bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip familial care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifice despre profit, salariu, rentă (1936). O formulare sintetică sugestivă a crezului sociologic poporanist întâlnim și la unul dintre discipolii lui Stere, M. Ralea (1896-1964). Acesta susținea că țăranul este, pentru geografia românească, expresia „legilor necesare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a identifica procesele sociale care au condus la o adevărată patologie a dezvoltării sociale a societății românești și de a formula strategii de dezvoltare autentice ale acesteia. Esența problemei dezvoltării sociale a societății românești este definită în termenii decalajului dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale și tehnologii. Constantin Rădulescu-Motru a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată, politicianism
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
începuturile burgheziei și ale capitalismului sufletul rural rămâne peste tot în urma vremii. Nicăieri în lume, consemna Zeletin (1925/1991, p. 260), instituțiile burgheze nu au izvorât din nevoile sufletești ale popoarelor, ci din nevoile capitalismului. Iar armonizarea instituțiilor moderne cu psihologia poporului este o activitate treptată, dificilă și îndelungată (în care s-a recurs, nu de puține ori, la mijloace de constrângere). Delegitimarea procesului de modernizare a societății românești este echivalentă cu tăgăduirea rolului istoric al principalului agent social al dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
promovate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și la dezvoltarea sistemului de servicii de asistență socială. Chiar de la înființarea învățământului de asistență socială, la Universitatea din București, au avut loc discuții despre locul unde trebuie plasată asistența socială: la sociologie, la psihologie, la psihopedagogie specială, la pedagogie. S-a luat în acel moment o decizie cu consecințe pe termen lung, foarte importantă pentru profilul profesiei: secția de asistență socială s-a dezvoltat în cooperare cu secția de sociologie și cu sprijinul acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Universității din București, București. Zamfir, C.; Zamfir E., 1994, Romania ’89-’93: Dynamics of Welfare and Social Protection, Editura Alternative, București. Zamfir, E., 1996, Children at High Risk in Romania: Problems Old and New, Inocenti Center, Florența. Zamfir, E., 1997, Psihologie socială. Texte alese, Editura Ankarom, Iași. Zamfir, E., 2000, Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. Zamfir, E., 2003, „O nouă filozofie a sistemului de servicii de asistență socială”, Revista de Asistență Socială, nr. 3-4. Zamfir, E.; Bădescu, I
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
punînd în operă, pe lîngă universaliile logico-metodologice, propriile metodologii. De exemplu, disciplinele psihologice abordează premisele și condițiile individuale ale educației, dar și regulile generale după care funcționează mecanismele mentale în procesele educative. Ne referim, de pildă, la variatele studii de psihologia învățării - în general, pe grupe de vîrstă etc. De asemenea, este foarte posibil ca, atunci cînd explorăm anumite performanțe școlare, să ne intereseze nivelele de inteligență pe care acestea se construiesc, chestiune ce ține de psihologia diferențială și psihodiagnostic. La
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
la variatele studii de psihologia învățării - în general, pe grupe de vîrstă etc. De asemenea, este foarte posibil ca, atunci cînd explorăm anumite performanțe școlare, să ne intereseze nivelele de inteligență pe care acestea se construiesc, chestiune ce ține de psihologia diferențială și psihodiagnostic. La rîndul lor, disciplinele psihosociologice cercetează mai cu seamă condițiile interpersonale ale educației, de la la relația dintre educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
4.4. Metode de măsurare: testele pedagogice Literatura care tratează probleme de metodologie a cercetării în științele socioumane abundă în definiții ale testului (în engleză, probă, examinare, încercare), de la definiții de dicționar pînă la definiții asociate unor mari nume din psihologie (L. Cronbach sau A. Anastasi). În lucrările de metodologie a cercetării educaționale, testul este definit ca „o probă de evaluare a unei persoane în raport cu o serie de criterii, cu scopul de a obține informații despre raportul dintre acea persoană și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
metoda intercorelației calitative dintre probe (numită și metoda Botezatu-Holban), care încearcă să explice felul în care din două trăsături psihologice separate se constituie una nouă sau invers. Autorii au ajuns la ipoteza „corelațiilor calitative” atunci cînd lucrau la Laboratorul de Psihologie al CFR, în anii ’50 ai secolului trecut. Ion Holban a reluat chestiunea de mai multe ori pe parcursul activității sale de cercetător, cel mai consistent în celebra lucrare Cunoașterea elevului, în ultimii ani de activitate încercînd transferul metodei dinspre psihologie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Psihologie al CFR, în anii ’50 ai secolului trecut. Ion Holban a reluat chestiunea de mai multe ori pe parcursul activității sale de cercetător, cel mai consistent în celebra lucrare Cunoașterea elevului, în ultimii ani de activitate încercînd transferul metodei dinspre psihologie către cercetarea educației. Autorii vorbeau și despre o matematică a calității care nu există încă, dar se întrevede prin evoluția recentă a informaticii și ar putea deveni un sprijin decisiv pentru această metodă interpretativă. Iată o temă ce ar putea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
loialitatea față de dinastie. Se pot observa puternice similarități punctuale între obligațiile față de Imperator detaliate de Carte de cetire seaé Legendariu românesc și îndatoririle patriotice față de Stăpânire listate de Catehismul lui Aaron Florian. Ambele materiale didactice, puternic îmbibate de ceea ce în psihologia socială se numește status quo bias, îndeplinesc rolul unor instrumente ideologice de consolidare a relațiilor de putere între supuși și stăpânire prin promovarea de către autoritățile statale a unui patriotism civic definit drept supunere față de legile civile și moral-creștine ale țării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai puțin curioasă este selectarea anului 1856, anul Păcii de la Paris care "înseamnă sfârșitul influenței rusești" (David, 1937, p. 143), și nu a anului 1859, anul Unirii Moldovei și Țării Românești, ca debut al perioadei contemporane. În termeni împumutați din psihologia personalității, marcarea momentului 1856 ca jalon crucial în devenirea statului-națiune român reflectă un locus al controlului extern. Ideea sugerată este că Unirea din 1859 s-a făcut esențialmente pe cale diplomatică, prin voința puterilor europene și nu prin acțiuni proprii, așa cum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceeași tradiție integraționistă, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) pleacă de la premisa că "Istoria poporului nostru nu s-a desfășurat în mod izolat; ea se împletește cu istoria popoarelor vecine țării noastre" (p. 3). Consecința nefastă pe planul psihologiei colective a integrării istoriei naționale în istoria universală și a comparării cu popoarelor vecine a constat în dezvoltarea unei conștiințe acute și resemnate a inferiorității, cel mai intens prezentă în Prefața scrisă de D.D. Patrașcanu (1937) la Istoria Românilor pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a apostaziei politice nu face obiectul analizei de față. Oricât de tentantă ar fi ispita intelectuală de înțelegere a mecanismelor psiho-sociale ce dau naștere unor astfel de prefaceri totale ale sistemelor de credințe, ne declinăm orice competență în materie de psihologia convertirii. Drept care ne vom mărgini la a continua pe linia explorării imaginarului politic, redând conținutul ideilor care s-au ipostaziat doctrinar sub forma hervéismului: antipatriotism socialist, antimilitarism național, sindicalism antipatriot. Două sunt sursele din care vom desprinde concepția antipatriotică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Barometer VII, 2004-2005 Respondenții cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani și-au petrecut doar copilăria primară în regimul comunist, Revoluția din 1989 survenind în biografia lor înainte ca aceștia să fi intrat în adolescență. Cercetări recente din psihologia memoriei au concluzionat că indivizii nu rețin în memorie evenimente publice mai devreme de vârsta de 6 ani (cu toate că amintiri private pot fi formate încă de la vârsta de 2,5-3 ani) (Jack și Hayne, 2007). Dacă dăm credit acestor cercetări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Teclu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1894). Basarabii. Cine? De unde? De când? Bucuresci: Stabilimentul Grafic I. V. Socecŭ. Rădulescu-Motru, C. (1936). Românismul. Catehismul unei noi spiritualități. București: Fundaţia pentru literatură şi artă "Regele Carol II". Rădulescu-Motru, C. (1937). Psihologia poporului român. Revista de filosofie, 22(2), 133-147. Roller, M. (1951). Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în R.P.R. București: Editura Partidului Muncitoresc Român. Roșu, N. (1936). Dialectica naționalismului. București: Editura "Cultura Națională". Șincai, G. (1886
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
New York: Doubleday. Câmpeanu, P. (1993). De patru ori în fața urnelor. București: All. Cesereanu, R. (2005). Gulagul în conștiința românească. Memorialistică și literatura închisorilor și lagărelor comuniste (eseu de mentalitate). Iași: Polirom. Chelcea, S. (1996). Memoria socială. În A. Neculau (coord.), Psihologie socială: aspecte contemporane (pp. 109-122). Iași: Polirom. Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice: Metode cantitative și calitative. București: Editura Economică. Chirot, D. (1975). The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907. American Sociological Review, 40(4
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ianoș, N.R. (2010). Educația în învățământul primar român din Transilvania (1850-1870), Teză de doctorat, Cluj-Napoca: Universitatea Babeș-Bolyai. Illich, I. (1971). Deschooling Society. New York: Harper & Row. Iluț, P. (1997). Abordarea calitativă a socioumanului: concepte și metode. Iași: Polirom. Iluț, P. (2009). Psihologie socială și sociopsihologie. Iași: Polirom. Ingrao, C. (2009). Weapons of Mass Instruction: Schoolbooks and Democratization in Multiethnic Central Europe. Journal of Educational Media, Memory, and Society, 1(1), 180-189. Jack, F. și Hayne, H. (2007). Eliciting adults' earliest memories: does
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formele; * cercetarea, descoperirea și promovarea unor noi forme organizatorice de practicare a atletismului. Atletismul dezvoltă legături cu celelalte discipline din sistemul educației fizice și sportului, dar și cu alte discipline științifice, cum sunt: teoria și metodica educației fizice și sportului, psihologia și pedagogia educației fizice și sportului; științele biologice; biomecanica; gimnastica, jocurile sportive, fitness, și altele. 1.1. Atletismul sport competițional Ca sport competițional, atletismul se confundă cu istoria Jocurilor Olimpice. Documentele istorice confirmă includerea întrecerilor de alergări, sărituri și aruncări în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ei cel mai general, respectiv acela de dobândire de către ființa vie a experimentelor proprii de comportare bazată pe formarea legăturilor condiționate și apoi organizarea unor anumite reacții în raport cu caracterul stimulului, a preocupat de-a lungul timpului atât specialiștii din domeniile psihologiei și pedagogiei dar în aceeași măsură și pe biologi, fiziologi, sociologi și ciberneticieni. Literatura de specialitate din domeniul psihologiei și pedagogiei moderne oferă celor interesați o paletă largă de definiții și caracterizări ale acestui proces complex al învățării. Prin prisma
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
legăturilor condiționate și apoi organizarea unor anumite reacții în raport cu caracterul stimulului, a preocupat de-a lungul timpului atât specialiștii din domeniile psihologiei și pedagogiei dar în aceeași măsură și pe biologi, fiziologi, sociologi și ciberneticieni. Literatura de specialitate din domeniul psihologiei și pedagogiei moderne oferă celor interesați o paletă largă de definiții și caracterizări ale acestui proces complex al învățării. Prin prisma pedagogiei învățarea reprezintă procesul de asimilare a cunoștințelor și de formare a deprinderilor și priceperilor necesare activităților practice viitoare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
interesați o paletă largă de definiții și caracterizări ale acestui proces complex al învățării. Prin prisma pedagogiei învățarea reprezintă procesul de asimilare a cunoștințelor și de formare a deprinderilor și priceperilor necesare activităților practice viitoare. Din punctul de vedere al psihologiei fenomenul este considerat a fi mult mai complex și în corelație directă cu personalitatea umană. În lucrarea ,,Teorii ale învățării” E.R. Hilgard (citat de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2002) formulează următoarea definiție a învățării: ,,este procesul prin care o anumită
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
anumită activitate ia naștere ori se transformă, reacționând la o situație cu condiția ca esența schimbării să nu poată fi explicată pe baza maturizării organismului”. În timp ce pedagogia abordează învățarea ca proces dirijat și desfășurat în școală adresându-se tinerei generații, psihologia reliefează legitățile generale ale învățării ca manifestare psiho-comportamentală cât și pe cele particulare, și consideră procesul educațional permanent, ca și procesul de învățare teoretică și practică. Cei mai mulți dintre autorii studiați, preocupați de problema învățării, cu diferitele ei tipuri, sunt unanimi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la calități de coordonare, subiectul trebuie să organizeze gradele de libertate, să le stăpânească, obligând astfel musculatura și articulațiile să funcționeze ca un sistem sinergic, ca o structură de coordonare, ca un sistem cu grade de libertate mai redusă. În psihologie, problema învățării motrice pentru dobândirea performanțelor motorii a fost abordată ca fiind în legătură directă cu procesele intelectuale, această învățare fiind denumită de J. Cratt* ca ,,învățare motrică cognitivă” și de M. Epuran ca ,,învățare inteligent motrică”. În învățarea motrică
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]