221,754 matches
-
situate până la râul Maule. La sud de Aconcagua, s-au instalat populații seminomade ca "Mapuche". Extrema sudică a țării era populată de diverse triburi, precum: "Chonos, Yámanas, Alacalufs și Onas". Pe insula Rapa Nui s-a dezvoltat o cultură polineziană, ajunsă până-n zilele noastre. Mapuche au constituit comunitatea cea mai numeroasă pe teritoriul continental. Fernando Magellan a fost primul explorator european care a pus piciorul, în 1520, pe actualul teritoriu chilian. În 1535, conquistadorii încercau să cucerească teritoriile văii Chile, în
Chile () [Corola-website/Science/298085_a_299414]
-
a fierului și cuprului. La acestea se adăuga comerțul cu fildeș și alte bunuri. Regatul Luba a stabilit rețele comerciale importante (legăturile se întindeau pe o distanță de peste 1.500 de km) până la Oceanul Indian. În secolul al XV-lea regatul ajunsese să aibă o conducere centrală puternică. Între 1870 și 1920 a avut loc explorarea regiunii și stabilirea administrației europene. Sir Henry Morton Stanley a explorat zona sub sponsorizarea regelui Leopold al II-lea al Belgiei care dorea să transforme ceea ce
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
o serie de clădiri în Bruxelles și Ostende. Ca urmare a exploatării populației locale și a bolilor, în perioada 1885-1908 au murit între 5 și 15 milioane de oameni (cifra general acceptată este de 5 milioane). O comisie guvernamentală a ajuns mai târziu la concluzia că populația Congo-ului se redusese la jumătate în timpul acestei brutale perioade. Pentru a fi folosită ca mijloc de represiune a fost formată Force Publique (FP). Această grupare, de tipul unei armate, folosea de multe ori
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
și Herțegovina, limită dintre ele de-a lungul timpului fiind foarte vag definită. Bosnia ocupă zonele nordice, circa patru cincimi din suprafața țării, în vreme ce Herțegovina ocupă colțul sudic. Țara este predominant muntoasă, cuprinzând zona centrală a Alpilor Dinarici. Părțile nord-estice ajung în Câmpia Panonica, în vreme ce la sud are o mică ieșire la Marea Adriatică. Alpii Dinarici sunt dispuși în general pe direcția est-vest, si sunt mai înalți spre sud. Cel mai înalt vârf din țară este Maglić, cu o altitudine de 2
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
Este însă necunoscut care dintre aceste grupuri a creat celebrele sfere de piatră din Costă Rîca, între 200 IC și 1600 DC. Țara a fost vizitată de Cristofor Columb în 1502, în timpul celei de-a patra să expediție. El a ajuns la Cariay, în fața insulei Quiribrí (astăzi Isla Uvita). Cuceririle și colonizările următoare ale zonei a fost complicate prin distanță și rezistența feroce a indigenilor, care totuși nu se compară cu cucerirea spaniolă a Mexicului. În secolul 16, în zona era
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
mult mai dezvoltat și din această cauză mai apropiat legilor coloniale, insistă că statul să nu își proclame imediat independența, ci să aștepte ca "norii zilei" să dispară, pana să ia o decizie finală. Totuși, din cauza că acest document a ajuns numai în Costă Rîca, el a avut o influență limitată. După câștigarea independenței, Costă Rîca, alături de alte provincii ale Căpităniei, s-a alăturat pentru puțin timp imperiului mexican al lui Agustín de Iturbide. Datorită distanței de capitală mexicană și de
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
opereze într-un sistem democrat fără asistență unei armate (un exemplu urmat mai tarziu și de către alte țări, precum Panama). Costă Rîca (termenul spaniol pentru "Coasta Bogată"), a fost o națiune preponderent agricolă. Totuși, în ultimele decade, Costă Rîca a ajuns să aibă un standard ridicat de viață. Industria electronicelor se dezvoltă rapid fiind cea mai importantă ramură industrială, alături de turism, ajutat de stabilitatea socială și de bogăția mediului înconjurător. Costă Rîca este situată pe ismul Americii Centrale, la 10° nord de
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
de statutul de observator din anul 2004). Pentru anul fiscal 2005 Costă Rîca a avut un deficit de 2.1%, o creștere a venitului intern de 18%, exporturile au crescut cu 12.8%, iar numărul turiștilor a crescut cu 19%, ajungând la valoare de 1.5 milioane de persoane. Creșterea economică a fost de 4.2%. Totuși nu trebuie uitat că inflația a fost de (14%) iar deficitul balanței comerciale de 5.2%. Moneda națională este colón (CRC), care are o
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
Matanitu ko Viti; în indostanic: फ़िजी, فِجی), oficial Republică Insulelor , este o țară insulara situată în sudul Oceanului Pacific, la est de Vanuatu, vest de Tonga și la sud de Tuvalu. Primii locuitori din Fiji au ajuns din sud-estul asiatic cu mult înainte de a fi descoperită de către europeni în secolul XVII. În secolul XIX europenii au venit pe insule de forma permanentă. Insulele au fost administrate de britanici sub formă de colonie din 1874. Independența a fost
Fiji () [Corola-website/Science/298101_a_299430]
-
avut loc în Pacificul de sud cu secole în urmă. Populația de origine indiană a crescut repede între 1879 și 1916 pentru a munci pe plantațiile de trestie de zahăr. Apoi a continuat să crească datorită migrațiiei voluntare până a ajuns majoritate. Dar după lovitura de stat din 1879 a început să scadă. Există și o mică minoritate europeană și chineză. Limba oficială este engleză, dar limba vorbită de autohtoni este fijiana, limba din familia malaio-polieziană și locuitorii de origine indiană
Fiji () [Corola-website/Science/298101_a_299430]
-
populată din America Centrală. Capitala și cel mai mare oraș este Sân Salvador. se învecinează la sud și sud-vest cu Oceanul Pacific, la nord cu Guatemala, la est cu Honduras, iar la sud-est cu Golful Fonseca. Din 2009, populația statului El Salvador a ajuns la 5.744.113 locuitori, majoritatea fiind mestizos. Până în anul 2001 moneda oficială a fost colónul, după acest an fiind adoptat dolarul american. În prezent, statul El Salvador se află sub industrializare rapidă. În perioada precolumbiana, teritoriul a fost locuit de
El Salvador () [Corola-website/Science/298096_a_299425]
-
Sezonul ploios se extinde din mai până în octombrie; acest moment al anului este menționat că "invierno" sau iarnă. Aproape toate precipitațiile anuale se produc în această perioadă, si ,în special în sud-cu care se confruntă panțe de munte, poate ajunge la 2170 mm. Cel mai bun timp pentru a vizita El Salvador este la începutul sau la sfârșitul sezonului uscat. Precipitațiile în acest sezon, în general, provin de la sistemele de presiune scăzută formate deasupra Pacificului și, de obicei se încadrează în
El Salvador () [Corola-website/Science/298096_a_299425]
-
traversat America Centrală. Din noiembrie până în aprilie, aerul din Insulele Caraibe a pierdut cea mai mare parte din precipitațiile sale în timp ce trecerea peste munți în Honduras, această perioadă a anului este menționată că Verano, sau de vară. În timp, acest aer ajunge în El Salvador uscat și cald. Cu toate acestea, în partea de nord-est extremă a țării în apropierea Cerro El Pital, zăpada cade în timpul acestui sezon, precum și în timpul iernii din cauza unei cote foarte mari (este adesea menționată că cea mai rece
El Salvador () [Corola-website/Science/298096_a_299425]
-
este 62,7%. De la începutul anilor '90 ai secolului al XX-lea, în Filipine este implementat un program foarte amplu de restructurare economică. Țara are, în general, o economie de piață bazată în mare parte pe agricultură. Deși serviciile au ajuns dominante atât în cadrul populației active, cât și în crearea PIB-ului, Filipine are o economie în care se remarcă agricultura și industria. Industria prelucrătoare are o participare de 2 ori mai mare decât agricultura la formarea PIB-ului, cu toate că numai
Filipine () [Corola-website/Science/298100_a_299429]
-
Nicaragua, la sud de Oceanul Pacific, prin Golful Fonseca, iar la nord de Golful Honduras și de Marea Caraibilor. Honduras, în perioada precolumbiană, a fost locuit de popoare amerindiene cum ar fi: lenca, maia, tol, pech și miskito. Cristofor Columb a ajuns în Trujillo, Honduras în 1502. În 1524 spaniolii, conduși de Hernan Cortes, au ajuns în Honduras venind din Mexic. O mare parte a Hondurasului a fost cucerită în următoarele două decenii, la început de către trupe loiale lui Cristóbal de Olid
Honduras () [Corola-website/Science/298107_a_299436]
-
și de Marea Caraibilor. Honduras, în perioada precolumbiană, a fost locuit de popoare amerindiene cum ar fi: lenca, maia, tol, pech și miskito. Cristofor Columb a ajuns în Trujillo, Honduras în 1502. În 1524 spaniolii, conduși de Hernan Cortes, au ajuns în Honduras venind din Mexic. O mare parte a Hondurasului a fost cucerită în următoarele două decenii, la început de către trupe loiale lui Cristóbal de Olid, mai apoi de către trupe fidele lui Francisco Montejo și a fost terminată de către Pedro
Honduras () [Corola-website/Science/298107_a_299436]
-
populației din Honduras a fost realizat de către Episcopul Fernando Cardiñanos în 1791, populația fiind un pic peste 90.000. Ulterior, populația Hondurasului a crescut constant. În 1887 Honduras se înregistrau deja 330.000 de locuitori. Prin 1940 populația Hondurasului a ajuns la un milion. Potrivit datelor furnizate de Centro Centroamericano de la Población de la Universitatea Costa Rica, și CEALC, populația statului înregistrează una ditre cel mai rapide creșteri din America Latină. În 2010 populația Hondurasului era de 8.045.990 de locuitori, din aceștia
Honduras () [Corola-website/Science/298107_a_299436]
-
Noii Zeelande include Insulele Cook și Niue, care sunt total autoguvernate, Tokelau, care se transformă în forma autoguvernată, și Colonia Ross pe care Noua Zeelandă o revendică în Antarctica. Noua Zeelandă este una dintre cele mai noi populații formate. Polinezienii stabiliți aici au ajuns în ale lor waka între secolul al XIII-lea și secolul al XV-lea, formând populația și cultura indigenă Măori. Locuitorii Insulelor Chatham se stabilesc în sud-estul Noii Zeelande formând categoria de populație Maoriori, dar încă se dezbate dacă ei
Noua Zeelandă () [Corola-website/Science/298131_a_299460]
-
resurselor marine, flora și fauna, vânătoarea marilor păsări moa (care în scurt timp au dispărut), și a șoarecelui Polinezian (Rattus exulans) a cartofului dulce (kumara; Ipomoea batatas), pe care ei le-au introdus în teritoriu. Primii Europeni cunoscuți, care au ajuns în Noua Zeelandă, au fost conduși de Abel Janszoon Tasman, care a navigat în susul coastei de vest a insulelor de Sud și Nord în 1642. El a numit-o "Staten Land", crezând că face parte din tărâmul Jacob Le Maire descoperit
Noua Zeelandă () [Corola-website/Science/298131_a_299460]
-
și satele de acolo erau agricole. În timpul Preclasicii Mijlocii (sec. XIV-IV Î. Hr.) cultura olmecilor s-a răspândit în întreaga Mezoamerica. După expediții lui Francisco Hernandez de Córdoba (1517) și Juan de Grijalva (1518), Hernan Cortes și oamenii lui au ajuns în Cozumel și au atins coasta Tabasco, unde în Centla a fost bătălia cu maiașii. În această regiune s-a fondat Santa Maria de la Victoria și a fost primită drept cadou Malinche, care a jucat un rol important pentru străini
Mexic () [Corola-website/Science/298127_a_299456]
-
2 puternice state în permanentă rivalitate cu Imperiul Roman. Cucerit de arabi (635-651), Iranul adoptă islamismul, dar se desprinde, treptat, în secolele IX-X din Califatul Arab. Ismail I (1499-1524), întemeitorul dinastiei Sefavizilor, pune bazele unui nou stat iranian centralizat, care ajunge la o remarcabilă strălucire sub Abbas I cel Mare (1588-1629). În timpul dinastiei Kajarilor (1779-1925) Persia cunoaște o perioadă de declin, pierzând, în războaiele cu Rusia (1804-1813 și 1826-1828), Gruzia, Daghestanul, Azerbaidjanul de Nord și Armenia de Nord cu Erevanul. În
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
aducțiuni subterane (qanat), care captează apele din pânza freatică. Această metodă, care s-a perpetuat până în timpurile moderne, s-a răspândit din Iran în alte ținuturi din Orientul Mijlociu, în Africa de Nord și chiar în Spania. Lungimea totală a rețelei de qanat ajunge la aproape 40.000 km. Iranul este, de asemenea, patria celor mai vechi baraje din lume, multe dintre ele aflându-se în stare de funcționare și în prezent. Totuși, clima Iranului este mai favorabilă decât cea a altor țări din
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
țară localizată în Africa de Nord. Are o populație de aproape 33 de milioane de locuitori și o suprafață de 710,850 km² incluzând disputata Sahara de Vest, care este în principal sub administrație marocană. ul are o coasta la Oceanul Atlantic care ajunge dincolo de Strâmtoarea Gibraltar în Marea Mediterană. Are graniță cu Spania la nord (o graniță maritimă prin Strâmtoare și frontierele terestre cu trei mici enclave controlate de spanioli: Ceuta, Melilla și Peñón de Vélez de la Gomera), Algeria la est și Mauritania la
Maroc () [Corola-website/Science/298124_a_299453]
-
pisin și hiri motou; Limbi vorbite: Dintre foarte multele limbi vorbite în "Papua Nouă Guinee" se remarcă: tok pisin, hiri motu, yale, Unserdeutsch. Religie romano-catolici 22%, luterani 16%, neoprotestanti 10%, anglicani 3.2%, religii indigene 34%. Primii locuitori ce au ajuns aici, acum 40.000 de ani, erau originari din Asia De Sud și Sud-Est. Către 6000 î.Hr. se stabilesc papuașii iar după 3000 î.Hr. melanezienii și ulterior polinezienii. Insula Nouă Guinee a fost descoperită pentru prima dată de navigatorul portughez
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
cu revolte împotriva autorității țariste, și mulți kirghizi au ales să se refugieze în Munții Pamir și în Afganistan. Reprimarea revoltei din 1916 din Asia Centrală a determinat emigrarea multor kirghizi în China. Întrucât numeroase alte grupuri etnice din regiune au ajuns să trăiască în mai multe state învecinate într-o vreme când frontierele erau mai permeabile și mai puțin reglementate, trecerea înainte sau înapoi peste munți era frecventă, în funcție de țara în care viața era considerată a fi mai bună. Puterea sovietică
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]