21,727 matches
-
urma s-o ia. Din nou cântări situația. Spre deosebire de ei, care își făcuseră vreun rost acolo, el se instruise la Iași, fusese educat românește. Judecând la rece, de tata nu era apropiat, pe fratele Anton se supărase, și nu era căsătorit. Se simțea român, trebuia să trăiască în România. Soldații îi așteptau cuvântul, nu comanda. - Care vreți, urmați-mă. Știu că toți sunteți basarabeni, care vreți întoarceți-vă acasă! Rămaseră cu el o bună parte dintre soldați. Nemaiavând oameni suficienți, fu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
chemă pe rând la furgon, împărțindu-le câte o pușcă, o manta, o foaie de cort, o raniță. Caii de la furgon erau odihniți, după popasul din fața primăriei. Când să plece, constată surprins că rămăsese cu un singur soldat, un basarabean căsătorit la Bârlad. Ceilalți, profitând de absența lui, când fusese rechemat în ultima clipă în primărie, plecaseră. - Domnule sublocotenent, v-am spus că nevasta îmi este în Bârlad, avem acolo o brutărie mică. Dacă vom putea, poate trecem și pe-acasă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ale trecutului. Discuția "simplistă" a camarazilor trezește ochiul interior al eroului care, lucid, până "în pragul unei nenorociri" concluzionează: "iubirea e altceva", o "simbioză sentimentală" care implică dreptul "de viață și de moarte asupra celuilalt". Ștefan, student sărac, la început, căsătorit din dragoste cu o studentă de aceiași condișie socială, apoi bogat - peste noapte - prin surpinzătorul testament lăsat de unchiul său Tache, (este sublocotenent în armata română încă de la intrarea țării în primul război mondial), tânărul filozof se poate consacra studiilor
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
în consens cu nevoia sa de absolut: . Eroul analizează în profunzime stările interioare, însetat de certitudini și adevăr, personalitatea sa definindu-se în funcție de idealul făurit, dragostea. Prima experiență de cunoaștere, iubirea, e trăită sub semnul îndoielii, al neliniștii sufletești permanente. Căsătorit cu cea mai frumoasă dintre colegele sale, în care crede că a găsit idealul său de feminitate, cuplul cunoaște o schimbare a existenței, datorită unei moșteniri neașteptate lăsată de un unchi bogat, Tache. Ela se lasă în voia tentațiilor mondene
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
se dovedeau a fi integri, harnici, loiali, manifestând în general o atitudine pozitivă, aceasta le dădea dreptul la condiții mai bune, un program de lucru mai scurt, mai multă libertate de acțiune, după treizeci de ani dreptul de a se căsători, iar după patruzeci de ani libertatea legală. Lenea și alte atitudini negative, cum ar fi înșelăciunea, erau pedepsite prin pierderea unor drepturi. Lipsit de posibilitatea de a modifica legile pământului, Clane nu putea în momentul de față să imagineze un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
ascundeți-vă, sau mergeți la altă tabără. Se vor asigura rații potrivite de mâncare pentru toate taberele. Toți cei a căror loialitate va fi dovedită, vor fi eliberați când războiul se va sfârși. Ei vor avea imediat dreptul să se căsătorească. Se va institui colonizarea. După expirarea celor cinci ani de reședință, emigranților li se va acorda cetățenia pe bază de cerere. Acesta este sfârșitul sclaviei în imperiul linnean. FIȚI ÎNȚELEPȚI - FIȚI PRUDENȚI - FIȚI LIBERI Era un document care avea punctele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
A.E. VAN VOGT OROLOGIUL TIMPULUI (din volumul Cartea lui Van Vogt The Book of van Vogt, 1972) Căsătoria este o instituție sacră, spunea Terry Maynard, ori de câte ori era în vervă. Știu prea bine ce spun. Am fost căsătorit de două ori: prima dată, de mult, în 1905, și apoi în 1967. Un asemenea interval de timp între două căsătorii îți iă posibilitatea să judeci corect. Și spunând aceste vorbe, se uita cu drag la nevasta lui, Joan. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
Am presupus că jurnalul căzuse în mâinile cui nu trebuia. Am ajuns la însemnarea în care Joseph Maynard și Marietta Caldwell își anunțau logodna. Și, puțin mai încolo, am ajuns și la ziua în dreptul căreia sta scris "Astăzi m-am căsătorit cu Marietta!" În momentul acela, m-au trecut toate sudorile și am pus jurnalul deoparte. Întrebarea era următoarea: "Dacă eu făcusem toate astea, atunci ce se întâmplase cu adevăratul Joseph Maynard? Nu cumva singurul fiu al străbunicilor mei murise, pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
sub tăblia din partea de jos a pendulei. Presupun că, de fapt, este vorba de unul și același jurnal, până la urmă. Eu l-am pus în ascunzătoare, și tot eu l-am descoperit, mai târziu. Marietta și cu mine ne-am căsătorit, așa cum stabilisem și, curând, toate semnele ne-au ajutat să ghicim că tatăl meu avea să se nască, la timpul cuvenit - firește, însă că Marietta nu vedea problema în aceiași termeni. Povestirea suferi o mică întrerupere, când se făcu auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
s-a năpustit asupra mea. Mi-a părut bine, totuși, pentru că - dacă n-aș fi avut de-a face cu o persoană ca Joan, care să mă împingă de la spate - nu sunt sigur că m-aș fi încumetat. Ne-am căsătorit, și, conform obiceiului, am trecut-o peste pragul vechii noastre case. După ce i-am dat drumul din brațe, s-a uitat la mine lung de tot, cu o privire tare ciudată. În cele din urmă, mi-a spus încetișor: - Terry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
și a fost invitată la o petrecere unde știa că îl va întâlni pe Terry Maynard. Coafura cea nouă și hainele moderne pe care le îmbrăcase au făcut ca asemănarea dintre ea și Marietta să fie destul de vagă. S-a căsătorit cu individul și, drept pedeapsă pentru felul cum se gândise el să scape de ea, i-a oferit cea mai mare surpriză și l-a lăsat să dea cu capul de pragul de sus. Și, dacă ne gândim bine, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
duc să hrănesc țâncul. Și Joan sări în picioare și dispăru în direcția holului. După vreun minut de la plecarea ei, un bărbat rupse tăcerea: - Măi, să fie! Deci, nu numai că ești propriul tău bunic... Pe deasupra, te-ai mai și căsătorit cu propria ta bunică, în 1970. Nu ți se pare că asta complică nițeluș lucrurile? Maynard dădu din cap. - E singura soluție, nu înțelegeți? Avem un copil, în trecut. El crește și devine tatăl meu. Toți ceilalți copii care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
tasta radioului și o voce parcă transpirată umple livingul: "Domnișoară, nu pleca, hai să bem orice, cafea nu plecaaaa... în noaptea grea din părul tău să mă..." Am aflat, îi spun după ce reinstaurăm dialogul, că o femeie americană s-a căsătorit cu ea însăși. Legal, cu acte. Aș face la fel. M-aș căsători cu mine înde mine, dacă mi s-ar permite. Așa, concubinez. Mă trăiesc singură, nelegitim. Sper să nu-mi tremure vocea, cînd continuu: N-am copii. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
să bem orice, cafea nu plecaaaa... în noaptea grea din părul tău să mă..." Am aflat, îi spun după ce reinstaurăm dialogul, că o femeie americană s-a căsătorit cu ea însăși. Legal, cu acte. Aș face la fel. M-aș căsători cu mine înde mine, dacă mi s-ar permite. Așa, concubinez. Mă trăiesc singură, nelegitim. Sper să nu-mi tremure vocea, cînd continuu: N-am copii. Cu mine se încheie un șir de vieți. Reporterei ("Spuneți-mi Șichy"; Cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lingurițe măsurate, punîndu-și laba uriașă pe genunchiul meu. Cînd se uită la mine cu privirea aceea cerește-cîinească, îi dublez porția. Mi-s mîndru că te iubesc, mă aprobă Tano. Dacă Șichy m-ar întreba, în vederea cărții-dialog, de ce nu m-am căsătorit, aș avea curaj să-i răspund că prețiosul meu nume a fost cauza? Că n-am vrut să mi-l schimb? Că trebuia să-i port, măcar așa, numele? Iordan Marievici și, simetric, Iordana Marievici. Nu l-am apucat, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a xenofobiei. Cum apele Bahluiului i se păreau tulburi, din ce în ce mai tulburi (se aștepta la o arestare), i-a cerut lui tătișor să mă ia cu el: Du fetița de aici". Iordan se transferase la București, în Orchestra Radio și se căsătorise cu Liselle, încă din '41. Am rămas în custodia lor, din '49 pînă-n '60. Era bine cu Brăduț (mă întreceam cu el "din carte și din nebunii"), dar copilăria mea seamănă cu un trup fracturat: o mînă și un picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
făcut să piară orchestrele de cinema și de promenadă. O, vremurile cînd cînta la grădina "Mercur", din strada Cuza-Vodă, după război. Primul război. Cristoase, tata nu s-a născut în secolul trecut, ci în secolul XIX, în 1899; s-a căsătorit tîrziu cu mama, în '39; m-au avut pe mine tîrziu, în '44. Atunci, în '30, tînărul boem cînta pentru 9 lei pe seară și masă, sub bagheta maestrului Mâță. Orchestrele de zece inși funcționau cu dificultăți. După o lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Două ("Trei Iordanco!") porții de frigărui. Da, Russ, degetul lui Șichy, oricît îți displace igrecul din nume, ar putea deveni de lumină, deget de lumină pentru tine. Ochiul slab ar percepe-o far. Vasari povestește că Paolo Ucello s-a căsătorit cu o fată de 19 ani, el avînd 57 sau 59. Au făcut doi copii. Pentru un împătimit al perspectivei, ce perspectivă! Mai grozavă decît a tuturor maeștrilor italieni ai perspectivei. O să orbești? Domnul rănește pe cine iubește. Piero de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ordine peste tot. Și până atunci ai s-o uiți. - Dar eu nu vreu să aștept până la primăvară!... Și nu vreau s-o uit! plânge el. *** Apoi, bucuros, mă anunță că a găsit altă Păpușică minusculă cu care să se căsătorească. (De fapt, eu i-am pus-o la îndemână în spatele lui ca să o găsească, pentru a vedea cât de ușor o uită pe prima.) Nu trece mult timp și îi face declarații de amor („Eu te iubesc, eu țin
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
vocea lui tati, dar nu contează): - Nu pot să rămân cu tine, ce-or să zică oamenii? Eu sunt foarte mică (o Păpușică doar), iar tu ești mare, nu vezi ce mare ești față de mine? Oamenii mari nu se căsătoresc cu copiii și copiii nu se căsătoresc cu jucăriile. Asta e regula. - Dar mie îmi place de tine, îmi place foarte mult! Eu vreau o lume fără reguli!... - Și cum o să stăm noi amândoi dacă oamenii nu ne lasă să
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
pot să rămân cu tine, ce-or să zică oamenii? Eu sunt foarte mică (o Păpușică doar), iar tu ești mare, nu vezi ce mare ești față de mine? Oamenii mari nu se căsătoresc cu copiii și copiii nu se căsătoresc cu jucăriile. Asta e regula. - Dar mie îmi place de tine, îmi place foarte mult! Eu vreau o lume fără reguli!... - Și cum o să stăm noi amândoi dacă oamenii nu ne lasă să fim împreună? - Te ascund eu undeva, se
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
Mihaela-Cosânzeana.) - Nu, că m-am căsătolit cu ea, răspunde Dragoș-cel-de-3-ani. - Dar îți dau 50 de bani, poți să îți iei bomboane de toți banii ăștia. - Bine, ți-o dau, admite el, dar promiți că-mi aduci altă fată să mă căsătoresc? - Promit, uite, ți-am adus întâi inima ei (de fapt, un glob de Crăciun roșu), apoi și fata (o Broască mare, tot din plastic, care scârție). Copilul le ia, cam neîncrezător că a făcut un târg bun. Mihaela-Cosânzeana-a-doua ajunge și
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
pe Papușica Mihaela-Cosânzeana, iar tu să-i dai Broasca, pe Oac-oac. E bine? - Da!! Copilul se bucură, plânge de fericire, sare în sus. Și acum, tati, cum să fac dacă ne-am dezvărțit (nu știe să spună "despărțit")? Mă pot căsători din nou? Da. Mama, de pe canapea, e de acord, îi place turnura jocului, dar îl admonestează pe copil să fie mai serios pe viitor. Fiecare - Tati, Dragoș-Sebastian, cele două MihaeleCosânzene, Mihaela, Crabul, Oac-oac, chiar și Ariciul - fiecare se retrage în
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
retrage în el-însuși și învață. Cu ochii în lacrimi. Zâmbind. Dar parcă poți învăța ceva, vreodată?... *** (1) [tata] Și acuma, ce ai făcut cu... Mihaela-Cosânzeana? Unde ai pus-o? [mama] E aici, mi-a arătat-o, a aduso ca să se căsătorească. - Unde vrei să căsătorim, Mihaela... Cosânzeana? Unde vrei să ne căsătorim? Unde vrei?.. - Păi să-i întrebăm și pe prietenii noștri, Crabul și Broasca, și poate rămânem prieteni cu ei, cu Crabul și cu Broasca și mergem pe o insulă
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
învață. Cu ochii în lacrimi. Zâmbind. Dar parcă poți învăța ceva, vreodată?... *** (1) [tata] Și acuma, ce ai făcut cu... Mihaela-Cosânzeana? Unde ai pus-o? [mama] E aici, mi-a arătat-o, a aduso ca să se căsătorească. - Unde vrei să căsătorim, Mihaela... Cosânzeana? Unde vrei să ne căsătorim? Unde vrei?.. - Păi să-i întrebăm și pe prietenii noștri, Crabul și Broasca, și poate rămânem prieteni cu ei, cu Crabul și cu Broasca și mergem pe o insulă, toți 4, așa, și
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]