22,212 matches
-
simțeam frigul. Picioarele mi se întăriseră ca piatra de la încheieturi până în vârful degetelor. — Să știi că uneori îmi fac procese de conștiință. Dacă nu te-aș fi bătut la cap și-aș fi murit liniștită, tu ai fi trăit aici fericit, fără probleme. În felul tău. — Probabil. Numai eu sunt de vină. — Nu-i nimic. Cu ocazia asta am învățat și eu ceva. Umbra ridică ochii și privi dâra groasă de fum care se ridica din crângul de meri. Cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în lumea căreia îi aparținem de fapt. Vechea noastră lume. Aceea ar fi lumea reală pentru mine și îmi dau seama că am greșit când am fugit din ea. Alegerea pe care am făcut-o atunci n-a fost prea fericită. Dar acum nu mai pot pleca de-aici. Umbra și-a băgat mâinile în buzunare și a clătinat din cap de câteva ori. — De ce? Nu mi-ai promis că o să evadăm împreună? De aceea mi-am stors mintea să pun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
întunecate ). Domnule, am tristețea să vă reamintesc răscolitoarea dramă: FIUL MEU, TÂNARUL POET ALEXANDRU MĂLIN TACU, A FOST ASASINAT POLITIC LA VÂRSTA DE 17 ANI, altfel spus, ÎNFRÂNT PE FRONTUL DE ONOARE ÎN REZISTENȚA ANTICOMUNISTĂ. Mălin, înzestrat cu o dinamică fericită îsi umilea adversarii prin înfățișarea plină de savoare și demnitate model, prin frumusețea fizică încântătoare. Un sportiv efeb, seducător. Deranja “lumea bună” cu ritmul de invidiat al afirmării în domeniul creației. Pe deasupra, Mălin era fiul lui Alexandru Tacu, de la sine
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
față de meleagul natal învățăceilor , inițiindu-i în enigmatica odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri speciale sufletelor lor. Ce fericit este când simte în desenele copiilor fiorul inspirației divine și dragostea de frumos și de viață! Priviți imaginile alăturate și veți citi printre nuanțe numele celui care îi îndrumă pe calea artei, a frumosului, a creației. Un suflet blând, mărinimos
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
față de meleagul natal învățăceilor , inițiindu-i în enigmatica odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri speciale sufletelor lor. Ce fericit este când simte în desenele copiilor fiorul inspirației divine și dragostea de frumos și de viață! Priviți imaginile alăturate și veți citi printre nuanțe numele celui care îi îndrumă pe calea artei, a frumosului, a creației. Un suflet blând, mărinimos
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
reprezentată în octombrie 1943, piesa preia motivul dezvoltat de G. B. Shaw în Pygmalion. Este povestea unei vânzătoare de cafea care, sub supravegherea atentă a unui regizor, ajunge actriță cu faimă. Dragostea înfiripată între cei doi evoluează către un sfârșit fericit. Pe afișul premierei din 1943 nu apare numele lui F., legile momentului interzicând colaborarea cu „nearienii”. În stagiunea 1945-1946 corectează el însuși nedreptatea, incluzând lucrarea în repertoriul Teatrului Victoria, pe care îl conducea. Neimportante sub raportul valorii literar-dramatice sunt Păcală
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
prin digresiuni superflue. În Două chemări (I-II, 1938), iubirea nu este determinată fizic (protagoniștii se cunosc numai din scris), dar este la fel de puternică, mobilizând resurse psihice capabile să salveze de la moarte pe erou și să conducă la o unire fericită. În larga ambianță a unui Iași macerat de nostalgii și de banalități provinciale, se nasc iubiri purificate de zgura fiziologică, între personaje de o factură deosebită, care evoluează cu oarecare grație în epicul celor trei volume ale romanului Iubim (1942-
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
Neue freie Presse” ori „Deutsche Zeitung”. Delavrancea reia în D., practic simultan cu tipărirea lor în „Revista nouă”, mai multe povestiri și nuvele: Domnul Vucea, Bursierul, Sentino, Înainte de alegeri. Adesea, în articolele sale, scriitorul recurge la procedeele prozei artistice. Vise fericite, bunăoară, comentariu referitor la intențiile conservatorilor, este o adevărată schiță literară, în care ironia stă fericit alături de portretul caricatural. Aproape de caricatură, sprijinită însă mereu și pe modalitățile pamfletului, se situează și seria de comentarii dedicată liderilor junimiști. Câteodată, Delavrancea se
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
Revista nouă”, mai multe povestiri și nuvele: Domnul Vucea, Bursierul, Sentino, Înainte de alegeri. Adesea, în articolele sale, scriitorul recurge la procedeele prozei artistice. Vise fericite, bunăoară, comentariu referitor la intențiile conservatorilor, este o adevărată schiță literară, în care ironia stă fericit alături de portretul caricatural. Aproape de caricatură, sprijinită însă mereu și pe modalitățile pamfletului, se situează și seria de comentarii dedicată liderilor junimiști. Câteodată, Delavrancea se lasă furat de jocul intereselor de partid, obiectivitatea cedând locul exagerării sau atacului necontrolat. Doar așa
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
Ce ar trebui să facem?” Înainte de a căuta răspuns la una de tipul „Ce e nevoie să facem?”, ca modalitate de justificare a oricărei inițiative de schimbare. Atingerea obiectivului de bunăstare În cadrul unei Europe Unite ar putea fi, de fapt, fericita consecință a satisfacerii unor nevoi, indiferent de diversitatea lor, și mai puțin rezultatul punerii În aplicare, prin intermediul administrației publice, a unei concepții despre ce anume numim bunăstare. Volumul pe care Îl prezentăm dorește a fi mai mult decât o colecție
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
puterile din jur. Amenințările de securitate de tip convențional erau probabile, astfel Încât decizia Ministerului Apărării Naționale de modernizare a avioanelor de luptă MIG-21 a fost, din punct de vedere strategic, una corectă. Cu alte cuvinte, MIG-21 Lancer reprezintă un caz fericit de adecvare optimă Între politica de apărare și cea de securitate. Revenind la proiectul Armatei Române de Înlocuire a flotei cu aparate MIG-21 Lancer, trebuie să Înțelegem ce Înseamnă, de fapt, această operațiune și cărui scop Îi răspunde ea sau
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
O femeie ca multe altele, București, 1972; Teatru (Răscrucea fără fântână), București, 1972; O poveste adevărată, București, 1973; Sunt un pământean, București, 1973; Întoarcerea la miracol, București, 1974; Răspântiile, București, 1976; Întâlnire cu tinerețea, București, 1977; Trei generații, București, 1977; Fericita călătorie, București, 1979; Itinerariul iubirii, București, 1981; Triptic, vol. I: Oglinzi aburite, vol. II: Portretele au coborât din rame, vol. III: Ultimul vlăstar, București, 1981-1984; Te iubesc, viață!, București, 1984; Plimbare în parcul liniștit, București, 1987. Traduceri: Ivan Bunin, Nuvele
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
modul de viață sărbătoresc”, „principiul cultural al sărbătorescului”, sărbătorescul fiind „esențialitate a gestului festiv și sentiment al lui”. Autorul vede în spiritul sărbătorii ceva mai înalt decât plăcerea, decât distracția și relaxarea, și anume profilarea, dincolo de cotidian, a unei lumi fericite. Capitole foarte dense tratează cele câteva moduri de a fi ale sărbătorescului: paradoxalul, kairoticul, agalmaticul și agonisticul. Paradoxalul este ilustrat de călătorii care, în spații străine, se miră de latura exoterică a ceremonialurilor și iau drept sărbători unele comportamente sociale
DROGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
Cer înfrunzit. Colaborează la „Familia”, „Steaua”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Literatura și arta” (Chișinău) ș.a. Volumul Cer înfrunzit evocă, într-o dicțiune simplă, stilizată, rădăcinile maramureșene ale lui G., anunțând un poet al tradiției ancestrale. „Trist și fericit deodată”, el retrăiește universul paradisiac al copilăriei, recuperează vestigiile trecutului unor locuri și motivele mitice și artistice care le-au făcut faimoase (soarele din cioplitura porților, coloritul luminiscent al țesăturilor, orațiile etc.), fără însă a cădea în idilism. Acest univers
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
un eseist și un scriitor de SF) desființează arta - și literatura Împreună cu ea - contemporană ca fiind un subprodus al lui « homo festivus » pentru care « principiul realității s-a șters și principiul plăcerii a rămas singur pe pistă. Homo festivus e fericit. Trebuie să fie. Se distrează la maxim. » În România, Însă, se dezbate despre scriitorul român care ar merita premiul Nobel. Bascularea literaturii Înspre zona de consum e considerată binevenită, cu atît mai mult cu cît În felul acesta literatura intră
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prudența, deontologică să-i spunem, de a se opri acolo unde timpul trecut, acela care desăvîrșește, cum spune Joubert, Începe să Învie. Limburile acestea sînt Însă cele mai seducătoare. Mai exigente cu cel care se Încumetă să le cartografieze. Circumstanțelor fericite, ale consensului În privința delimitării temporale revolut/actual, trebuie să le fim recunoscători. Acestea au existat În România acum aproape doisprezece ani. Literatura post-“modernistă” a luat loc În canon. S-a consacrat. Are o identitate pregnantă, a pătruns În manuale
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ne retragem și murim. Mesajul lui Houellebecq este astfel paradoxal: dintr-un ocean pestilențial sîntem chemați la puritate. Iubirea ne-a rămas, spre deosebire de fățarnica prietenie, pentru a ne smulge din imobilism și depresie, dar nici ea nu ne poate face fericiți, pentru că nu sîntem În stare s-o păstrăm. Omul nu este făcut pentru fericire. Fericirea are nevoie de Altcineva. Omul contemporan are chipul lui Michel: plictisit, fără vlagă, dezrădăcinat, vampirizat de confort, singur. “Pentru a accede Într-adevăr la posibilitatea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
New York, dar trecuse și prin groaza regimului maoist de la Beijing sau prin foametea unei țări precum Bangladeshul. Una dintre cărțile cu acces larg la propria biografie este romanul din 2004, Biografia foamei: romanul copilăriei ei, o poveste frumoasă, crudă dar fericită, spusă cu cinism dar Întreruptă de momente ascuțite de patetism. Aici veți face cunoștință cu un personaj din carnea căruia le veți regăsi plăsmuite pe toate celelalte din cele 15 romane publicate până acum, dintre care În limba română s-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fără a-l uita pe Bernard-Marie Koltès, În vreme ce producția de literatură și În special roman devine industria pe care o știm astăzi, cîțiva nu foarte tineri scriitori atașați noii tradiții, rupți de ideologia revoluționară și sensibili la avatarurile mai puțin fericite ale democrației franceze silită să se Îndepărteze de fascinația sovietică sau comunistă de orice fel, debutează cu scurte romane care aduc În atenția critică termenul de minimalism, dar și cel de postmodernism, acesta din urmă, ce-i drept, foarte rar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fără să exagereze. Apartamentul rămîne, În occidentul impersonal, masificat și globalizat - și numai În acest Occident - singura vizuină a sinelui, unică vatră a Întîlnirii cu sine. Tocmai pentru că, a priori, această Întîlnire devine În deceniile din urmă tot mai puțin fericită, cu atît mai hidoasă cu cît timpul ei este prezentul - dar asta pentru că trecutul e mort, „inutil”, iar viitorul consubstanțial prezentului - apartamentul rămîne singurul moderator-tampon În această apocalipsă cu atît mai tragică cu cît e mai insignifiantă. Ce Înseamnă literatura
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unei atracții neînfrînate pentru arcanele ininteligbilei feminități. Avem așadar bărbatul Însurat care-și iubește nevasta și copiii, dar care duce o viață lipsită de nerv, purtată de briza unei autarhice mulțumiri mic-burgheze. Avem apoi femeia-soție, ajunsă la capătul căutărilor, viețuind fericită și autosuficientă. Avem apoi Femeia-ideal type, frumoasă, inaccesibilă, În mod special dezechilibrată În ultimul roman holderian, de care "el" se Îndrăgostește pe nepusă masă, atît de ea cît și de atmosfera din jur: se Îndrăgostește, de fapt, bărbatul de o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
gîndiri. Cum poate intelectualul - În sens larg - francez să Înceteze să gîndească acceptarea, l’acquiescement, În termenii resemnării, ai trădării, ai neîmplinirii? De ce, adică, un tînăr broker plin de bani și cu mașină sport n-ar putea fi cu adevărat fericit, de ce adică televiziunea n-ar fi uneori pretext al unei adevărate intersubiectivități, de ce mărcile de produse n-ar Înveseli fațadele altfel triste ale clădirilor? GÎndirea franceză nu poate găsi o limbă nouă pentru a-și traduce prezentul - și suferă pentru că
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
statutul de model este cel În care naratorul se propune ca erou și realizează adecvarea dintre graphein și bios, dintre scriere și reprezentare, adică ceea ce se numește stil. Stilul Înseamnă autenticitate, iar autenticitatea se sprijină pe reprezentarea și, În cazurile fericite, expresia unicității. Revendicarea transcendenței a fost Înlocuită de cea a unicității, după care secolul al XIX-lea Îi găsește sediul În inconștient. Inconștientul, termen compus care apare pentru prima oară În limba franceză la 1820, desemnează entitatea construită pentru a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
atunci prin nimic fragilitatea. Meritul scriitoarei este acela de a sintetiza, în doar câteva pagini, existența unui personaj, cu toate dramele, nostalgiile și ratările lui, de a releva tragedia unui destin, mascată, de cele mai multe ori, sub aparențe calme, deseori chiar fericite, într-un cuvânt de a smulge vălul pentru a ajunge la fața nevăzută, ascunsă a adevărului. Într-un stil sobru, concis, lipsit de orice sentimentalism, prozatoarea investighează fibrele cele mai intime ale sufletului omenesc, scoțând la iveală toate lașitățile, toate
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
ascunsă a adevărului. Într-un stil sobru, concis, lipsit de orice sentimentalism, prozatoarea investighează fibrele cele mai intime ale sufletului omenesc, scoțând la iveală toate lașitățile, toate abdicările, toate ororile refulate, altfel perfect camuflate sub aparența unor ființe liliale, echilibrate, fericite. În concepția sa nu există așadar „îngeri”, ci doar „îngeri maculați”, și maculați nu neapărat de faptele comise, ci, mai ales, de gândurile nerostite ( Cine n-a furat mere din grădina copilăriei?) sau de visele vinovate (Mai adevărat ca adevărul
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]