21,846 matches
-
cum aud unele ca aceste, iute mă sui în pod, umflu pupăza de unde era, sar cu dânsa pe sub streașina casei și mă duc de-a dreptul în târgul vitelor, s-o vând, căci era tocmai lunea, într-o zi de târg. Și cum ajung în iarmaroc, încep a mă purta țanțoș printre oameni, de colo până colo, cu pupăza-n mână, că doar și eu eram oleacă de fecior de negustor." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) "Amu cică împăratul acela
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
doctoriță) și/sau regionale (bolnav, dușman)." (DOOM, 2005, pp. L-LI) (n) "Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primare cu Chiorilă, nepot de soră lui Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de Nimerilă. Ori din târg de la Să-l-cați, megieș cu Căutați și de urmă nu-i mai dați. Mă rog, unu-i Ochilă pe fața pământului, care vede toate și pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
NECULUȚĂ, Dumitru Theodor (20.IX.1859, Târgu Frumos - 17.X.1904, București), poet. Copil de țărani nevoiași, N. părăsea la zece ani casa părinților săi, Zamfira și Toader Neculuță. Muncitor cizmar, el se formează ca autodidact. Citea literatură (M. Eminescu și G. Coșbuc, în primul rând), iubea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
fericire după ce fusese aleasă, în glumă, ca regină a balului, este proiectat pe fundalul evocării, destul de aplicată și spirituală, a vieții protipendadei dintr-un orășel oltenesc, tehnică folosită și în Domnul președinte, unde un judecător neintegrat în rutina vieții micului târg provincial o sfârșește rău. Subiectele, deși banale, capătă o notă originală, deoarece Ș. este un bun povestitor, are un fel de exactitate neutră în expunere, nu se implică și nu încearcă o organizare a epicului în scop demonstrativ, moralizator sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
se țin infailibile și de neînlocuit pe funcțiile și pozițiile deținute pentru că așa au fost formate de ideologia turmismului roșu, ei și numai ei! Tovarăși culturnici, nu știți nimic despre informațiile de pe aceste tăblițe dar vă treziți ca proasta în tîrg să vindeți fasole în ziua de Paști! Ajunge cu blasfemiile! Vă place să vă făliți cu titluri academice și niscai patalamale adăugite prin străinătățuri, dar totul nu este decît maimuțăreala neroadă a unor găști de nemernici. Nu voi ați zămislit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
reprezentării, se pretează în schimb ecranizării, fiind ca un scenariu de film. De alt tip sunt piesele Demiurgul, unde un medic experimentează modificarea firii unor animale, și La pragul minunii, care relevă drama unui tânăr evreu înapoiat de peste Nistru în târgul natal. Nesatisfăcut de răspunsurile date întrebărilor capitale de legea mozaică și de cea creștină, Ițic îmbrățișează ateismul și începe să lupte cu îndârjire împotriva tuturor confesiunilor. Însă în loc de a contribui la eliminarea credinței, redevine credincios el însuși, predicând o religie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
destul de târziu. Până în 1958 când comerțul se naționalizează și apar cooperațiile de consum, comerțul se dezvoltă foarte mult, astfel că la un moment dat, în Ludoș sunt nu mai puțin de nouă prăvălii. În plus, în comună se organizau săptămânal târguri la care veneau oameni din toate satele din jur. Poziția centrală a Ludoșului față de celelalte sate din regiune i-a permis să-și construiască o întreagă rețea comercială și meșteșugărească (Muntean, 1993). În Ludoș au existat de asemenea două mori
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de naveta până la cel mai apropiat punct industrial, sau de comerț. Bunurile economice nu circulă la fel de ușor ca cele culturale. Dacă ne plasăm în contextul ruralului, discuția aspectelor economice se face în registru local, mai degrabă decât global. Piețele și târgurile care ocazionează schimburile comerciale de produse au și ele un răsunet local, aparțin unui anume sat, cel mult unei regiuni. Mai ales în ce privește bunurile alimentare, oamenii de la sat cu precădere cei din sate sărace sunt orientați preponderent spre autoconsum, preferând
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1930, de 1,9% din totalul populației ocupate în agricultură (Bleahu, 2004). Economia autarhică specifică satului românesc, făcea ca gospodăria interbelică să-și producă aproape toate produsele de care avea nevoie, restul fiind cumpărate sau obținute prin schimb cu ocazia târgurilor. Sectorul ne-agricol cuprindea meseriași și meșteșugari. În perioada comunistă, implicarea în sectorul ne-agricol, mai precis în industria din mediul rural, crește, două fiind căile care duc la acest rezultat: dezvoltarea industriei grele și prin aceasta a numărului de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
organización social de las diferencias culturales. Introducción. FEC. Mexico D.F., pp. 9-49. http://www.cholonautas.edu.pe/modulo/upload/Barth%20intr.pdf Bauman, Zygmunt. 2000. Etica postmodernă. Timișoara: Editura Amarcord. Bauman, Zygmunt. (f.a.). Globalizarea și efectele ei sociale. Filipeștii de Târg: Editura Antet. Bauman, Zygmunt. 2000. Comunitatea. Căutarea siguranței într-o lume nesigură. Filipeștii de Târg: Editura Antet. Bauman, Zygmunt. 2000. Modernitatea lichidă. Filipeștii de Târg: Editura Antet. Bădescu, Gabriel. 2003. Încredere și democrație în țările în tranziție. Sociologie Românească, I
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
edu.pe/modulo/upload/Barth%20intr.pdf Bauman, Zygmunt. 2000. Etica postmodernă. Timișoara: Editura Amarcord. Bauman, Zygmunt. (f.a.). Globalizarea și efectele ei sociale. Filipeștii de Târg: Editura Antet. Bauman, Zygmunt. 2000. Comunitatea. Căutarea siguranței într-o lume nesigură. Filipeștii de Târg: Editura Antet. Bauman, Zygmunt. 2000. Modernitatea lichidă. Filipeștii de Târg: Editura Antet. Bădescu, Gabriel. 2003. Încredere și democrație în țările în tranziție. Sociologie Românească, I, 1-2, pp. 109-128. Bădescu, Ilie. 1981. Satul contemporan și evoluția lui istorică. București: Editura Științifică
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Etica postmodernă. Timișoara: Editura Amarcord. Bauman, Zygmunt. (f.a.). Globalizarea și efectele ei sociale. Filipeștii de Târg: Editura Antet. Bauman, Zygmunt. 2000. Comunitatea. Căutarea siguranței într-o lume nesigură. Filipeștii de Târg: Editura Antet. Bauman, Zygmunt. 2000. Modernitatea lichidă. Filipeștii de Târg: Editura Antet. Bădescu, Gabriel. 2003. Încredere și democrație în țările în tranziție. Sociologie Românească, I, 1-2, pp. 109-128. Bădescu, Ilie. 1981. Satul contemporan și evoluția lui istorică. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bădescu, Ilie. 1996. Istoria sociologiei. Teorii contemporane. București
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
for Social Anthropology, Halle/Saale, http://www. eth. mpg.de Dungaciu, Sanda. 2003. Georg Simmel și sociologia modernității. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Durkheim, Emile. 2001[1893]. Diviziunea muncii sociale. București: Editura Albatros. Durkheim, Emile, [1897] 2005. Sinuciderea. Studiu Sociologic. Filipeștii de târg: Editura Antet. Earth Trends, http://earthtrends.wri.org/searchable db/index.php?theme=4. Eisenstadt, S.N., Giesen B. 1995. The Construction of Collective Identity. Archives Europeanes de Sociologie, 36, pp. 72-102. Eniko, Veress. 1999. De/Re-țărănizare în România după 1989. în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identitaires: problematiques et viabilite. http://www.univ-tours.fr/ciremia/Article%20identit%E9.pdf Kumar, Anand și Weltz, Frank. 2001. Culture in World-System: an Interview with Immanuel Wallerstein, în Social Identities, vol. 7, 2. Lallement, Michel. Istoria ideilor sociologice. Filipeștii de Târg, Editura Antet XX Press. Larionescu, Maria. 1992. Relevanța problemei sociale țărănești pentru sociologia revoluției în Sociologie Românească, 6, pp. 631-637. Larionescu, Maria. 2004. Controverse teoretice asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere în sociologia românească. în Sociologie Românească, vol. II, 3
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai lungă la Viena. Intervine apoi, pe lângă eterna incompetență, eliminarea, sub diferite forme, din standurile oficiale ale unor expoziții internaționale de carte, a privatizaților, a editurilor particulare și, în tot cazul, neîncurajarea acestei concurențe. Dar preocuparea centrală, la astfel de târguri de carte a fost și este doar prezentarea unor autori și cărți oficiale. Ultimul episod de acest gen (Frankfurt, 11-16 octombrie 1995), unde, după relatările presei, în această superproducție editorială mondială România s-a prezentat modest, ca de obicei, a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și avocat”. Revista a impus de la început un număr de rubrici: „Calendarul”, „Despre datorii și drepturi” (în care Artur Gorovei explica legile țării pe înțelesul țăranilor), „Sfaturi despre gospodărie”, „Răvașele unui doctor” (sfaturi practice semnate de Andrei Iliescu), „Prețuri din târguri”, „Glume” și „Știri”. Din cel de-al patrulea număr, fiecărei rubrici i se atribuie câte o vinietă, desenată de V. Rolla- Piekarski. Nici unul din materialele cu caracter juridic, medical sau agricol nu este iscălit, tot așa cum nici foiletoanele literare (cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
vremii personalități precum: ⇒ PETRU RAREȘ, În 1535 a stat mai mult timp la Curtea Domnească de la Huși, localitate foarte veche a Moldovei; ⇒ IOAN VODĂ CEL VITEAZ - Înaintea confruntărilor cu turcii din primăvara și vara anului 1574, strângându-și oști din jurul târgului Drânceni; ⇒ PETRU ȘCHIOPU - a trecut de multe ori prin târgul Drânceni, inclusiv cu oastea, iar din Huși a eliberat mai multe acte domnești; ⇒ DIMITRIE CANTEMIR - În drum spre Stănilești, 1711, a trecut pe aici, iar după pierderea luptei s-a
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
mult timp la Curtea Domnească de la Huși, localitate foarte veche a Moldovei; ⇒ IOAN VODĂ CEL VITEAZ - Înaintea confruntărilor cu turcii din primăvara și vara anului 1574, strângându-și oști din jurul târgului Drânceni; ⇒ PETRU ȘCHIOPU - a trecut de multe ori prin târgul Drânceni, inclusiv cu oastea, iar din Huși a eliberat mai multe acte domnești; ⇒ DIMITRIE CANTEMIR - În drum spre Stănilești, 1711, a trecut pe aici, iar după pierderea luptei s-a retras spre Rusia, trecând și pe la Movila Răbâia; (Sursa: C.
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
a retras spre Rusia, trecând și pe la Movila Răbâia; (Sursa: C. Chiriță, op. Cit., p. 88) ⇒ ALEXANDRU LĂPUȘNEANU, după ce a fost Învins la Verbia de către Despot Vodă, se retrage la Huși, cu oastea și cu doamna lui, Își stabilește tabăra În târgul Drânceni și caută să-și strângă oameni pentru oaste, „dar țara Îl 40 REPERE ÎN ISTORIE STUDII părăsise, iar pe urmele lui vine Despot Vodă. Lăpușneanu fuge la Constantinopol”; (Sursa: Melchisedec Ștefănescu - Cronica Hușilor, București, 1986, p. 43) ⇒ 1826, ILIE
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
proprie o altă biserică, În aceeași zonă, sfințită În 1856, prilej cu care i-au dăruit și un Evangheliar; ⇒ 1853, când M. Kogălniceanu nu avea funcții importante În statul moldovean - a stăruit pe lângă autoritățile vremii să-i aprobe Înființarea unui târg la apa Prutului, Însă nu a reușit; ⇒ 1863, când avea funcție importantă În stat (ministru În guvernul de la București) a intrat În posesia actelor privind Înființarea târgului Drânceni; ⇒ 1891, M. Kogălniceanu părăsea lumea celor vii, alăturându-se șirului marilor dispăruți
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
În statul moldovean - a stăruit pe lângă autoritățile vremii să-i aprobe Înființarea unui târg la apa Prutului, Însă nu a reușit; ⇒ 1863, când avea funcție importantă În stat (ministru În guvernul de la București) a intrat În posesia actelor privind Înființarea târgului Drânceni; ⇒ 1891, M. Kogălniceanu părăsea lumea celor vii, alăturându-se șirului marilor dispăruți În anii anteriori, 1889 - Mihai Eminescu și Ion Creangă, iar În 1890 - V. Alecsandri, lăsând În urmă un munte de prestigiu țării sale, un ocean de realizări
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
această dată, de o monografie mai complexă beneficiază orașul Botoșani 7, în care autorul - deși face adesea rabat de la criteriile științifice de redactare - pune în valoare documentele de arhivă și presa locală, creionând un tablou complet al metamorfozării unui vechi târg comercial în oraș periferic, decăzut economic, care pulsează însă prin cultură. Chiar dacă nu toate orașele nord-moldovenești au parte de studii riguroase, unora dintre localități li s-au consacrat câteva lucrări monografice cu tentă "sentimentală", redactate în manieră descriptivo-artistică, dar care
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1918 constituie o formă de decadență pe care intelectualul o tratează cu o tristețe apăsătoare. În plus, așa cum arată Lepenies, provincia în sine poate fi adesea sufocantă pentru intelectualii de geniu care nu au șansa deprovincializării: "un geniu suferind din cauza târgului de provincie - aceasta este definiția kierkegaardiană a melancolicului"37. Jurnalul lui Kierkegaard, invocat în acest punct de Lepenies, trădează drama unei minți captive într-un turn mult prea îngust, ce tânjește după vechiul centru aristocratic: Nu mai am nimic de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
uniformizatoare și la centralizări instituționale, genera complexe prin ignorarea periferiilor sau desconsiderarea a ceea ce cultura locală putea oferi naționalului. În nordul Moldovei, vremurile de glorie, atât pentru zona Botoșanilor, cât și pentru Suceava bucovineană, păreau demult apuse. Ceea ce odată fusese târg comercial sau chiar reședință domnească figura în interbelic ca simplu punct urban pe o hartă. Regiunea putea să iasă din anonimat doar prin crearea unei culturi care să contribuie la propria afirmare, dar și la consolidarea unirii. Din perspectivă teoretică
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
industriei extractive și a lemnului, nivelul de urbanizare depășind 35%. În schimb, între 1860 și 1948, deși au loc transformări, nivelul mediu al țării depășește constant urbanizarea din Moldova 6. În nordul Moldovei interbelice, urbanizarea începe să estompeze înfățișarea de târg ce predominase în ultimele secole. Rămânerea în urmă se reflectă însă în nivelul de trai, în unele funcții urbane cu impact redus (industrială, de transport, comercială, administrativ-politică) și poate fi pusă pe seama plasării geografice la periferia țării, fără acces la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]