4,140 matches
-
Cînd se descîntă cuiva de deochi, se pun pe rînd trei cărbuni aprinși în apă, în care se descîntă; dacă cărbunii se lasă la fund, suferindul este deocheat, iar de vor sta deasupra apei, nu va fi. Ca să nu se îmbolnăvească copilul de deochi, să-i faci un benchi* cu cenușă albă. Femeile deocheate nasc cu greu. Spre a nu se deochea un copil, se ia pămînt de sub talpa mă-sii și i se face zbenghi în frunte cu această tină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să nu roadă șoarecii lucrurile din ladă. Cînd pui lemne de soc pe foc, te dor măselele. Nu e bine să lași sara focul neînvelit, ușa și ferestrele deschise, că diavolul vine, intră în casă și strînge copilul de-l îmbolnăvește. Cînd dai cuiva foc lunea, vine uliul la găini. Cînd, după ce se trece focul, jăratecul strălucește mult în sobă e semn că are să fie frig. Copilului mic pînă la anul să nu i se tundă părul, că-i rău de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
seara, că de-o tai duminecă dimineața, în timpul slujbei, mor de boală găinile. Cînd cîntă găina dimineața, îți desface ce ți-i făcut; iar cînd cîntă seara, îți face cineva farmece. Cînd îți moare găina pe cuibar, ți se va îmbolnăvi femeia din greu la facere. Cînd găina face ou din părăsitură*, o calcă dracul. Cînd găina face ouă părăsite, nu merge bine gospodăria. Găinile care fac ouă stîrlice* se taie. Femeile să nu mănînce din ele, căci nasc stîrpituri. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîntă cucoșește, cînd are ciocul spre apus, vestește moartea; cînd are ciocul spre răsărit e de bine. (Gh.F.C.) Cînd găina se scaldă în praf, vine ploaia. (Gh.F.C.) Gălbenare Unii oameni nu mănîncă gălbănuș, că li-i frică să nu se îmbolnăvească de gălbănare. Geană Cînd ți se va bate geana e semn că ai să plîngi. Dacă i se clătește cuiva geana dreaptă, apoi se crede că acela va avea o bucurie sau veste bună. Cînd geana dreaptă se bate, o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tatăl cu bani de argint, apoi acei bani să-i dăruiască copilului, ca să nu-i miroase gura vreodată. Să nu dai ceva din gură, că-ți dai puterea. Cînd te vei trezi cu gura căscată, [e] semn că te vei îmbolnăvi. Se crede că spre a astupa gurile rele trebuie a cumpăra o lacată nouă, însă nu a o descuia, ci a o pune la crucile a trei drumuri, și cela ce o va ridica, acela va fi vorbit de rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care se spală deasupra jugului nu face copii. (Gh.F.C.) Junghi Se crede că nu se pune furca din care se toarce culcată, căci la din contra, acel ce toarce va căpăta junghiuri. Să nu te joci cu frigarea, că te îmbolnăvești de junghiuri. Se crede că dacă are cineva junghiuri este bine a spăla limba clopotului bisericii și apoi a se spăla cu acea apă. Pentru junghi, să cumpere mărgelușe albastre mici, să le piseze, să bea cu rachiu de drojdie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se uită la soare, îl spurcă. (Gh.F.C.) Lăuza seacă izvorul dacă merge după apă. Nu iese din casă, nu merge la biserică, nu frămîntă pîne patruzeci de zile. Dacă mulge vaca, vaca își pierde laptele. Lăuza care suie scara se îmbolnăvește de babiță*, adică se usucă pe picioare și moare. (Gh.F.C.) Lene Să ieși pînă la poartă după cel ce-ți vine în casă, că numai așa iese lenea din tine ori dintr-ai tăi. Liliac (arbust) Poporul îngroapă la Paști
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i bine. Nu se lucrează luni desniță* pînă ce nu se vede afară urma boului, pentru că ar fi păcat. Lunea nu se umple borș, că se scaldă dracul în el. Dacă faci lăutoare ori speli cămeși lunea, ai să te îmbolnăvești de rîie și de rapăn, ai să faci păduchi și lindini, și de pureci nu te vei mîntui. Luni nu se aduce lut și baligă de vită pentru uns în casă, căci se crede că la din contra, se vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de lup în vrăjitorie se suflă pe el asupra celui ce vrei să moară. Cînd calci în baligă de lup, să te ferești. Cînd te încalți în pat, îți mănîncă lupii rîmătorii*. Cine mănîncă carne scoasă din gura lupului se îmbolnăvește de „colț-de-lup“, de care scapi tot cu legături cu carne încolțită*. Dinții de lup, buni pentru mușcătură de lup. Să mînjești piciorul stîng de dinainte al vitelor cu baligă, căci astfel lupul nu se va atinge de ele. întîiul copil
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
marți seara, nu-i bine de oi. Cînd îți tai unghiile marțea, îi de năpaste. Marțea se lucrează la gura cămeșii numai pentru cei morți. Marți să nu speli, să nu croiești, să nu urzești, să nu piepteni. De te-mbolnăvești marți, nu te mai scoli. (Gh.F.C.) Marina Sărbătoarea Mărina [Sf. Marina, 17 iulie] se ține, adică nu se lucrează absolut nimic în acea zi, fiindcă e rău de lovituri. Balega și mătura din ziua de Mărina sînt bune de izbituri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau să-l pocească. Un copil nu se scoate din casă patruzeci de zile de la nașterea lui, ca să nu se lipească de el Muma-Pădurii. Nu e bine să lași scutecele spălate ale copiilor mici afară după asfințitul soarelui, căci se îmbolnăvesc, dă peste ei boala numită „muma pădurii“, adică plîng mereu, tot întruna noaptea. Murătură Cîne, mîță să nu ucizi, că nu se fac murăturile bune. Cînd se murează pepenii sau curechiul, atunci este obicei că gospodina trage pe băieți de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
patimă, fă o gaură cu sfredelul într-un lemn, lasă să curgă sîngele în ea și bate apoi un dop de lemn, că-ți trece curgerea. Cînd îți curge sînge din nas sau gură în Săptămîna Mare, ai să te îmbolnăvești. Cînd îți cură sîngele din nas, să-ți înnoade trei fire de păr din cap, că-ți trece. Naștere Se crede că dacă mănîncă o femeie culcată devine grea. Pentru a purcede grea, femeia face lumini cît statul ei de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se încălzește cu vreascuri culese de pe drumuri. Apa cu care faci scăldătoarea pruncului să fie luată din fîntînă, rîu, pîrîu înainte de-a asfinți soarele, căci de-i face scăldătoarea pruncului cu apă luată după ce a asfințit soarele, copilul se îmbolnăvește, fiindcă după ce asfințește soarele în apă se scaldă o mulțime de duhuri rele. Cînd se ia copilul din scăldătoare, se scuipă în urmă, ca să nu se ia Necuratul de dînsul. Scoțîndu-se un copil din scăldătoare, se stupește în ea, ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
văzîndu-l îmbrăcat cu straie noi: „Porți sănătos!“, că-i dorești moartea. Dacă sîmbăta se croiește ceva, tot în acea zi să se și isprăvească, căci altfel e rău de boală. Cînd vremea rea începe sîmbăta, ține mult. Sîmbăta cine se îmbolnăvește scapă foarte greu. (Gh.F.C.) Sînger Cu sînger* să nu dai în bou, că sîngeră. Omanul* fiert în oțet se întrebuințează cînd corpul bolnavului e acoperit de sînge. Smîntînă La Sf. Gheorghe se pun brazde pe la porți și se scot bu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îngerii îi zic că ieu pe tatăl lui, iară dacă scîncește el, îngerii îi zic că ieu pe mama lui. Nu se sărută copiii cînd dorm, că le iei somnul. Nu-i bine să dormi la asfințitul soarelui, că te îmbolnăvești. Să nu dormi mult, că te bolnăvești de gălbănare. Ca să dormi liniștit și să nu ai visuri rele, să faci de trei ori semnul crucii pe pernă. De te culci pe partea dreaptă, atunci mîna dreaptă ți-i ferită de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urs ori cu liliac, că scapă. Spin Cînd ți-a da un spin de porumbel* ori măceș și-l scoți, să-l pui în păr, ca să nu-ți mai dea și altul. Spinare Dacă te mănîncă spinarea, ai să te îmbolnăvești. Spiriduș De-i cloci ouă de stîrchitură (primele ouă, de regulă mici și moi, pe care le fac unele puice) sub moară și-i crește ce-a ieși din ele, îți crești spiriduși, și aistea cîți bani îi voi îți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă o frigi și o mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun de leac pentru cei oftigoși. Țest A treia marți după Paști e „Răpotinul țestelor“, și atunci se fac țestele. Țăstul spart să nu-l arunci în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
25 decembrie A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ițe O obadă - partea circulară a roții căruței obială - pînză înfășurată care ține loc de ciorap oblojeală - cataplasmă obor - staul oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă orbete - rozător asemănător cîrtiței otavă - fîn cosit toamna a doua oară P paște - pîine sfințită; păscuță (plantă) paus - parastas; slujbă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
își explică persistența și rezistența românilor în spațiul propriu ca pe o înrădăcinare, ființa lor însăși fiind structurată ca o ființă de graniță între Orient și Occident, un loc ce-i garantează sinteza originară. Plecat între străini, românul "tânjește", "se îmbolnăvește" de dor, nu numai de cei dragi, ci și de spațiul lui originar, de peisajul natal. Între peisajul țării și sufletul românesc există o corespondență, între formele de relief grăitoare și îmbietoare și spiritualitatea locuitorilor (răsfrântă în arhitectura bisericilor, de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ar vrea să-l deazmăgească pe Cornel. Dar atunci baba ar fi fost privată de-o poantă bună. 12 Invitația la Alin a creat adevărate probleme pentru Cornel. De fapt, n-a avut în viața lui probleme mai mari. Se îmbolnăvea numai gîndindu-se. Trupul îi tremura și stomacul îi bolborosea ciudat, ca și cum un rău solid i se înfipsese acolo și-i sugea interiorul corpului. Dacă și-ar fi pus un termometru, nici n-ar fi trebuit să-l frece de haine
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
glume. Sînt bolnav, i-a spus drept justificare, ca și cum asta l-ar scuti să mai spună altceva. Marcu nu l-a crezut. Hai să mergem să ne distrăm. Dacă nu-ți poți folosi picioarele, te car eu. Dar dacă mă îmbolnăvesc mai tare? Cu atît mai bine. Nu mai trebuie să te duci luni la școală. Dar n-o să se-ntîmple, o să te simți bine, ai să vezi. Nu știu ce să spun... Dar normal c-a acceptat. Gura lui nu poate niciodată spune
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ordonat răul ăla? i-a spus, nemulțumit că băiatul nu mai avea timp să se joace cu el. O fac și pentru mine. Trebuie să învăț, nu? Se va supăra mama pe mine dacă iau notă mică și se va îmbolnăvi. Dar nu te-ai strădui atît de tare dac-ar fi vorba doar despre tine, a rostit de sub cască batmanul. Și dacă nu te-ai strădui, poate-ai învăța mai bine, ți-ar intra mai multe în cap. Cu cît
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
în fund și în loc să facă măcar cîteva din treburile astea pînă mă întorc... Nici nu mai am putere în brațe, uite cum îmi tremură brațul. Azi dimineață am scăpat ceașca de cafea dintre degete și s-a făcut țăndări. Mă îmbolnăvesc, n-o mai pot duce așa. Iar tu nici măcar nu înveți, cînd ai toate condițiile... Cornel nu se gîndise că puterile lui crescuseră într-un asemenea hal încît doar neblocîndu-le ar fi putut ucide o persoană sau s-o bage
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
operație care le-a salvat viața. Ești respectat în societate, toată lumea te salută și te invită la mese. Poți face ce vrei în timpul serviciului, ceilalți oricum nu pricep. Ai mașină luxoasă, vilă luxoasă, nevastă luxoasă. Dacă cineva din familie se îmbolnăvește, intră pe mîna ta și nu se mai duce la spital. Poți să prelungești viața și să menții sănătatea celor apropiați. Pentru asta, trebuia să-nvețe mult ca să ia note mari și să-și "fortifice mușchii memoriei, esențiali pentru meseria
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]