3,501 matches
-
o anumită stare, uneori copleșitoare, sumbră, alteori radioasă și bântuită” de cele mai luminoase și încrezătoare zboruri. Primăvara aduce cu sine un plus de vitalitate și speranță. Natura renaște și lumina ochilor este invadată de explozia de verde crud, de îmbrățișările calde ale soarelui, ale unui timp care promite... În aceste condiții, înmiresmate cu parfumul florilor, zumzetul albinelor, murmurul izvoarelor... poezia nu se lasă așteptată. Lirismul se deschide tuturor metamorfozelor lumii - și în sunetele suave ale devenirii - își caută drumul spre
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
femeia pe care știam acum că o adulam nebunește. Ocupat cu aceste gânduri, nu realizasem pentru început apariția a doi indivizi ciudați, înveșmântați parcă în folii din nailon, și care ne priveau sfidător. Prima care se smulse din calda mea îmbrățișare fu femeia. Țipă înspăimântată, privind îngrozită spre cei doi intruși. - Cunoști legile noastre, Adelaida, spuse unul dintre ei cu o voce autoritară. Ești perfect conștientă, sunt sigur de asta, de urmările faptei tale. - Dar eu ... - Îți recunoaștem durerea, zise celălalt
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
O întâlnire camaraderească, emoționantă, presărată cu lacrimi și bucurie. O bucurie frățească de a fi împreună, de data aceasta prieteni, după 66 de ani. Cuvintele oricum erau de prisos, cei doi înțelegându-se în mare parte din priviri, gesturi și îmbrățișări calde. Unul dintre aceștia, din fericire, pilotul român, s-a dovedit un foarte bun trăgător aerian, celălalt, pilotul american, s-a dovedit un om foarte norocos, pentru faptul că a scăpat cu viață. "Nu ne purtam pică, în ciuda faptului că
MĂRTURII DIN RĂZBOI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369147_a_370476]
-
său malefic, demonul nu avea de gând să îi facă vreun rău. Mai de grabă renunța la nemurire, decât să o rănească. -Ăsta e ultimul avertisment... Șocul o făcu pe fată să își înghită fraza, băiatul o cuprinse într-o îmbrățișare puternică, sărutând-o cu stângăcia unei ființe ce nu a avut parte de compasiune sau dragoste vreodată. Prinsă în această îmbrățișare ce se opunea tuturor legilor morale, îngerul înțelesese că de acum nu mai există cale de întoarcere: erau condamnați
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
rănească. -Ăsta e ultimul avertisment... Șocul o făcu pe fată să își înghită fraza, băiatul o cuprinse într-o îmbrățișare puternică, sărutând-o cu stângăcia unei ființe ce nu a avut parte de compasiune sau dragoste vreodată. Prinsă în această îmbrățișare ce se opunea tuturor legilor morale, îngerul înțelesese că de acum nu mai există cale de întoarcere: erau condamnați! El devenise păcatul ei, iar ea...lumina blândă din întunecimea sufletului lui. Și era atât de greșit tot ceea ce făceau, dar
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
El devenise păcatul ei, iar ea...lumina blândă din întunecimea sufletului lui. Și era atât de greșit tot ceea ce făceau, dar sărutul continua să pecetluiască soarta unor personalități diametral opuse. -Iadul ne paște pe amândoi, șoptise fata, desprinzându-se din îmbrățișare și așezându-se pe nisipul cald. -Nu trebuie să știe nimeni. Poate să fie...secretul nostru. -În orice caz, îți permit să stai pe plaja mea. Demonul chicoti. Adora tonul grav pe care îl foloseau îngerii mereu, de parcă soarta omenirii
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
greu. A fost un privilegiu pentru mine să pot să o îngrijesc. A fost femeia vieții mele și aș fi făcut-o mereu, dacă ar fi trebuit. A fost și va rămâne pentru totdeauna regina mea. Doar că-mi lipsește îmbrățișarea ei... Trezirea divină. Referință Bibliografică: TREZIREA DIVINĂ / Dan Petrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2072, Anul VI, 02 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan Petrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TREZIREA DIVINĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369219_a_370548]
-
săptămâni și luni, Și se iubeau mult, ca doi nebuni, De credeau că și-au găsit fericirea, Și că-n viață contează numai iubirea. Dar, a venit și acel moment, subit, De s-au cam săturat de iubit, Numai cu îmbrățișări și vorbe virtuale, Și-au vrut să treacă și la fapte reale. Domnul, care era iubit de fată, S-a desconspirat, așa deodată, Spunându-i că este deja căsătorit, Și că s-a săturat de acest fel de iubit. Și
SEDUSĂ ȘI ABANDONATĂ de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369236_a_370565]
-
în fața bisericii "Sf. Martiri Brâncoveni". Pe treptele acestei biserici, pr. prof.dr. Mihail Milea, pr. paroh Sorin Huluță, prof. Ion Cojocaru, autorul volumului "Un samaritean deosebit" și scriitorul Gheorghe Petcu, prefațatorul volumului, întâmpină grupul buzoian de la "Fundația Origini carpatice". Au urmat îmbrățișări, emoții, lacrimi de bucurii, închinăciuni, cuvinte de : Bun venit în Biserică de la Soroca. Apoi deplasarea la restaurantul "Nistru" din Soroca, unde o parte din grup a fost cazat. Dimineață următoarei zile, întregul grup ne-am deplasat la Bibliotecă "Basarabia" la
BUCURII BASARABENE. LANSARE DE CARTE UN SAMARITEAN DEOSEBIT de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369244_a_370573]
-
scos-o mai mult pe brațe, încercând să se justifice că au uitat-o în sală. Ajunși în stradă, și-au luat rămas bun unii de la alții. Din vârful buzelor și doar câteva strângeri de mâini. Au lipsit cu desăvârșire îmbrățișările și sărutările de la întâlnire, în urmă cu doar o oră-două. Grupul din provincie s-a urcat în două mașini parcate în apropiere, la umbra unor copaci. Cei din București au rămas la marginea drumului să întrebe trecătorii unde este stația
PARTAJUL (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369263_a_370592]
-
pașilor ei șovăitori și mici, până în apropierea clădirii Judecătoriei. S-au oprit pentru a se liniști și odihni înainte de a intra. Nu a fost cu putință însă, pentru că erau așteptați și de îndată au fost înconjurați cu exclamații de salut, îmbrățișări și multe vorbe bune de un mic grup de bărbați și femei. Erau celelalte două fiice ale doamnei Eleonora Dumitrache: Ecaterina și Evdochia împreună cu soții lor și ceilalți doi fii, Vasile și Costică. - Ei, hai că nu suntem la circ
PARTAJUL (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369264_a_370593]
-
să nu-ți fie teamă, călătorule, căci eu mereu te voi însoți: voi fi prezentă în fiecare adiere de vânt care-ți va mângîia tâmpla obosită de timp; voi exista în fiecare zâmbet ce-ți va fi oferit; voi fi îmbrățișarea care te va liniști, când marea-ți va fi zbuciumată; mă vei recunoaște în fiecare lacrimă de iubire care-ți va fi împărtășită; îmi vei simți fiecare atingere, când soarele te va încălzi cu razele lui; mă vei putea vedea
TESTAMENT de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374164_a_375493]
-
soare, Să-mi scald umilul suflet în lumină. Și inima mi-a lăcrimat pe față Cu roua sufletului meu tăcut, Eu am sorbit răbdare pentru-o viață Și-am plâns cu lacrimi care au durut... Din cer eu am primit îmbrățișare, Și cana cu răbdare s-a umplut, Iar roua sufletului s-a uscat în soare, Și am uitat durerea, ce-a durut... Am picurat răbdare pe cărare, Și florile pe dată mi-au zâmbit, Vedeam pe Dumnezeu în fiecare, Primeam
O CANĂ DE RĂBDARE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374174_a_375503]
-
revărsat în sala de spectacol prefăcută estuar al lui. Înlăcrimat, Florin Piersic a strâns în brațe și la piept „boboceii! În acea singură clipă vibra iubirea toată a lumii. O astfel de clipă aruncă din ea tot ce e accesoriu îmbrățișării. Ea nu trebuie să fie decât o concizie a trăirilor inimii și asta a fost! „Boboceii” de la Bacău și Maria Șalaru au fost primiți cu multă curtenie de Florin Piersic și cu mare mirare de o mare de spectatori care
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
ai să vezi vreodată cerul Iar stele în noroi, nu sunt De vrei să le dezlegi misterul. Rabzi în tăcere Ok-Sun Lee Dar uneori tăcerea doare, Când nimeni nu-i să-i poți vorbi Și tot ce vrei e-o-mbrățișare. Prietenie să n-aștepți, Cu-atâtea suflete pierdute, Atâția oameni circumspecți, Au doar idei preconcepute. Singurătatea Ok-Sun Lee, Rânjește crud, cu aroganță, Să crezi, să speri, să poți iubi Par noțiuni fără substanță. Dar tu fii tare Ok-Sun Lee, În
OK-SUN LEE de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362201_a_363530]
-
în: Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Suntem atâta de singuri, parteneri cu nepăsarea. dureros de orbi, dureros de surzi, decupăm altare uitării, cernem noroiul la limita dintre suflet și lut, cu tristețea brațelor rotunjite în îmbrățișări goale de noi. satisfăcuți agonizăm într-un zâmbet, preludiu unei iubiri frânte într-un recviem. parteneri cu nepăsarea devorăm nemulțumiri. dar cine să spargă oglinda adâncului? Referință Bibliografică: .Parteneri cu nepăsarea / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2349
.PARTENERI CU NEPĂSAREA de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362217_a_363546]
-
Acasa > Poezie > Cantec > FRUMOASA MEA STĂPÂNĂ Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1274 din 27 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Ți-am spus vreodată, mare, că mă usuc de doru-ți, c-aș vrea o-mbrățișare, să mă-nfior sub valuri, să zbor cu pescărușii, amanții tăi de veacuri, să-mi lepăd necredința, o scoică, jos, pe maluri? Ori ți-am cântat vreodată un cântec de sirenă, amăgitoare nadă, ascunsă sub corăbii, să mă-ndrăgești când pașii
FRUMOASA MEA STĂPÂNĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362249_a_363578]
-
să-mi descheie nasturii de la cămașă, depunând sub fiecare nasture scăpat din strânsoarea butonierei, câte un sărut fierbinte, pe pielea mea... Când ea a terminat, terminasem și eu de scos rochița, jupa și sutienul de pe ea, așa că a urmat o îmbrățișare înflăcărată și pentru prima dată, trupurile noastre goale s-au atins.... Rămăsese în bustul gol, etalând frumusețea unor sâni superbi și un chiloțel bleu dantelat. Am ridicat-o în brațe ca pe o frumoasă statuie vie și caldă și am
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
lânoși se bulucesc înspăimântați peste apus mânați de biciul de foc al păstorului ceresc gem cu voce de tunet ruinele pădurii sub copitele lor se îndoiesc dureros schelele schitului singuratic și cheamă a pustiu clopotele în zvârcoliri furioase rup lanțurile îmbrățișările noastre încătușate în uitări sigilate cu sărutări prăfuite zâmbetul fericit de iubire al soarelui s-a ascuns speriat în bezna temnițelor furtunii destinelor damnate vântul turbat ieșit la balul ielelor cu tunetul în pereche pe cărările furiilor dantești dansul lor
IUBIRE ÎN FURTUNĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378775_a_380104]
-
face inima să ne apropie iar de voi, Trăim mereu supuși pământului. Și dacă plânge plănsul Și dacă râde râsul, Și dacă cerul s-ar topi din noi Și dacă lacrimile toate ar vindeca cuvântul din noi doi, Și dacă îmbrățișarea ta ar fi o candelă aprinsă, Mereu aș fi lumină ce m-ar veghea din umbra Ta. Pășești la poarta trecerii dintre cei vii și cei morți Iar umbrele prădalnic te lasă peste țărmul cel de veci, Nimic nu aduci
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
apoi taci... O frunză se lovește, de tine, în cădere Și nemilos o chinui cu toamna din priviri; Ar vrea să te oprească, dar nu are putere Și-i ceri să nu mai moară, de moartea ei te miri... Și-mbrățișarea rece mai pune la păstrare Încă un zbor de fluturi...și ce banal decor! Încă o toamnă-n versuri mai prinde-un dor și moare Și visul cu albastrul din ochii florilor... versuri Violetta Petre desen - Costel Depărățeanu Referință Bibliografică
DECOR BANAL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377745_a_379074]
-
-mă mai devreme decât de obicei și având totul pregătit pentru a doua zi. În noapte, se auzi soneria ceasului deșteptător, spărgând liniștea zorilor. Era ora trei și jumătate. Cu ochii lipiți de somn, am încercat să mă despart de îmbrățișarea plăcută a pernei și să mă grăbesc spre bucătarie. Am aprins aragazul, am umplut ibricul cu apă, l-am pus să fiarbă cu o linguriță de zahăr și mi-am pregătit repede cafeaua. În timp ce fierbea apa, m-am spălat pe
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
stâncii coaste sure ... Ce se vede un vis de piatră ridicat dintr-o pădure..." Îmbinarea piatră trunchi de stejar este o operă de dulgherie nu străină de meșterii de mănăstiri din ținutul Moldovei, dar și ai artei "nodului dacic" cu "îmbrățișări repetate, dinamice"49, cu prelungiri ("streașini") care eliberează propria lui putere "repezind-o" din vectori în vectori arce, colonade, bolți. Nu mai e vorba aici de natura templu (precum în "corespunderile" lui Baudelaire), ci de o natură cetate țară în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
jegoase, dar de o bună dispoziție, ce mai, contaminantă, datorată, firește, euforiei lor etilice, dar și pasiunii de a-și număra mărunțișul, deloc subțire, de a-și face casa... la sfîrșitul unei zile de activitate: ce rîsete, ce ocheade, ce îmbrățișări! Și ei, oho! mulți alții, văzuți peste tot, numai în metrou cîți colcăiau. Stop-cadru interogativ: cum, acest fost mare imperiu, această eclatantă Republică Franceză, bogată și strălucitoare, nu-și poate vindeca micile bube, atît de vizibile, mai cu seamă ochiului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nomenclaturiști, răsărită după decembrie 1989. Și nu prea, dacă socotim că televiziunea prezidențial teleghidată nu va scăpa, sîntem siguri (existînd acolo o perpetuu humectată Rodica Beclean), clipa unei strîngeri de mînă cu vreun congresman mereu disponibil, sau cea a unei îmbrățișări pupi-pupi cu vreun român tehui din diaspora noastră divizată și adesea neavizată. Nu prea, dacă vedem, mde, oameni sîntem și înțelegem cu ochiul sufletului că prezidentul se mai satură, din cînd în cînd, de du-te-vino-ul de la ușa domniei sale și-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]