27,540 matches
-
pe Toni. Aflaseră de proiectele de viitor și doreau să știe ce va face, de unde bani, ce zic oamenii, dacă vor putea și ei să ajute în vreun fel... Și uite așa trecură ceasuri bune și înainte de miezul nopții se îmbrăcară și porniră spre biserică, pentru a asista la slujba de Înviere. Arătau tare bine împreună, "amiralul" cu ținuta oficială, fără decorații deocamdată, dar cu vipușca, eghileții... era impozant. Noaptea era liniștită, cerul senin, biserica plină. La sosirea lor, sătenii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și în casele unor colecționari din Heci și Buda. ȚESĂTURILE ȘI PORTUL POPULAR Țesăturile și cusăturile reprezintă unul din domeniile în care talentul țărăncilor noastre s-a manifestat cel mai bine. Ele dau viață casei țărănești, funcțiile lor fiind multiple: îmbracă casa, acoperind pereții cu lăicere sau covoare puse pe laiță sau perete; pe paturi puneau cuverturi subțiri (făcute din macaturi), pe pereți ștergare, pe mese fețe de masă, toate având un caracter decorativ. Pe patul din camera cea bună (sufragerie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
străvechi elemente ale ritualului magico-religios legat de cultul morților, având la bază credința străveche a continuității vieții după moarte. Mortul este spălat, cât este cald, de două persoane de același sex cu el (de obicei sunt rude sau prieteni). Este îmbrăcat cu „hainele de moarte” pe care acesta și le-a pregătit din timpul vieții sau cu hainele de mire/ mireasă (dacă sunt păstrate). Femeile își pregătesc din vreme „cămașa de moarte”, croită din pânză de in, cu o tăietură verticală
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mire/ mireasă (dacă sunt păstrate). Femeile își pregătesc din vreme „cămașa de moarte”, croită din pânză de in, cu o tăietură verticală de la gât spre piept, cu mâneci lungi. Se coase cu ață roșie și neagră „puișori” simpli. După ce este îmbrăcat, mortul este așezat în sicriu pe o bucată de pânză de buci (material pentru saci), iar perna este umplută cu talaș (rezultat de la geluirea scândurilor pentru sicriu). Picioarele sunt legate cu o ață groasă sau panglică numită și „piedica mortului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nouă lumânări, toiag ce are menirea de a-i lumina drumul în cealaltă lume. Decesul este anunțat prin tragerea clopotelor de la biserică de trei ori pe zi, prin doliul așezat deasupra ușii de la intrare. Femeile poartă părul despletit și sunt îmbrăcate în negru, iar bărbații nu se rad 40 de zile. În cameră sunt acoperite cu ștergare oglinzile sau alte obiecte „de bine”. Rudele mortului pregătesc cele 24 de punți, adică țesături din val și ștergare care se dau de pomană
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a bunei stări și a vegetației, sursa principală a vieții. Principalele jocuri cu măști sunt ursul, capra și căiuții. Ursul, specific Moldovei, se presupune a fi o rămășiță a unui străvechi cult al ursului. Cel care joacă rolul ursului se îmbracă cu o piele naturală de urs sau o blană sintetică. Jocul este lent, ca și ursul. Pe fondul unui cântec din fluier sau clarinet, alături de urs, joacă și „urâții” sau mascații (moșnegi, babe), iar versurile sunt pline de haz. „... joacă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
alert. Capra cu roșiori (turcii) - Datorită originalității acestui obicei de Anul Nou, satul Heci este recunoscut pe plan regional și chiar național. Formația, însoțită de muzică, este formată din capră împodobită cu panglici și mărgele și 8-10 roșiori sau turci, îmbrăcați în fuste largi de catifea rosie, ițari, încinși cu burnețe și împodobiți la gât cu mărgele de toate culorile. Pe cap, poartă un chipiu roșu cu pană de păun. La cingătoare, poartă săbii de lemn pe care le bat după
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în Lespezi au rămas în jur de 50 de astfel de familii. Ei s-au așezat în două minicartiere, Median și Mahala, și-au construit o biserică în Mahala, unde mergeau să se roage duminica și în zilele de sărbătoare, îmbrăcați în hainele tradiționale confecționate de ei. Portul popular era conservat în lăzile de zestre. Femeile purtau în zi de lucru fuste de stambă, iar în zilele de sărbătoare fuste din zefir, foarte lungi, cu multe pliuri și diferite colorații, iar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
casa mirelui. Nașii de cununie erau aleși, de regulă, din rândul fraților, al surorilor sau chiar nașii de botez. Nunta ținea trei zile. La nuntă se cântau cântece specifice, nefiind permisă muzica. În cazul decesului, mortul era spălat pe paie, îmbrăcat în costumația specifică și înfășurat în pânză albă și așezat pe laiță, cu capul spre icoană. Se aprindea candela și se citea Psaltirea. În ziua înmormântării, era scos din casă dimineața și dus la biserică, unde se oficia Sfânta Liturghie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
formația de fluierași, ambele instruite de profesorul Ioan Gordin. Erau cunoscuți interpreții Gheorghe Gafița, frații Isticioaia și „solista - minune” Mărioara Nuțu, despre care ziarul „ România liberă” scria că este ceva „extraordinar să vezi o femeie trecută de 50 de ani, îmbrăcată cu catrință și poale albe, încălțată cu ochinci de porc, să cânte și să joace, să bată pământul sub călcâi și să aibă în sânge ritmul de foc al fluierului ...”. Învățătoarea Lili Andronache (Sidor) a instruit formația de dansuri care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fostul meu coleg de școală, conte de altminteri - mai vulgar decât orice codoș nenorocit care frecventează cartierul plăcerilor din Shinjuku? Și ce penibil a fost la nunta lui Yanai, fratele mai mare al unui prieten din școală! Nătărăul s-a îmbrăcat în smoching. Să admitem că așa trebuia să se îmbrace... dar ce greață mi s-a făcut când l-am auzit pe idiot rostindu-și toastul cu îngâmfare. Cuvinte alese dar goale de orice simțământ. Fandoseala lui nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
decât orice codoș nenorocit care frecventează cartierul plăcerilor din Shinjuku? Și ce penibil a fost la nunta lui Yanai, fratele mai mare al unui prieten din școală! Nătărăul s-a îmbrăcat în smoching. Să admitem că așa trebuia să se îmbrace... dar ce greață mi s-a făcut când l-am auzit pe idiot rostindu-și toastul cu îngâmfare. Cuvinte alese dar goale de orice simțământ. Fandoseala lui nu poate fi considerată decât impertinență și asta n-are nici o legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
aș vrea să mor pe loc, împreună cu mama. Nu mai aveam la ce spera, viața noastră se sfârșise odată cu părăsirea casei din strada Nishikata. Două ore mai târziu, unchiul s-a întors cu doctorul satului. Părea un bătrânel cumsecade. Era îmbrăcat în alb din cap până-n picioare. - S-ar putea să facă pneumonie, a spus el după ce-a consultat-o pe mama. Însă părerea mea e că nu trebuie să vă îngrijorați. I-a făcut mamei o injecție și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mai necăji! Cum se simte mama ta? — Se odihnește în camera de zi. A fost un șoc teribil pentru ea. — Oricum, bine că n-a luat foc și casa! spuse polițistul Ninomiya, încercând să mă calmeze. Apăru și domnul Nakai, îmbrăcat de data asta cu haine de stradă. Începu să strige, să-l audă toată lumea: — Ce atâta agitație? Au ars niște lemne. Doar n-a fost incendiu! Era limpede că îmi lua apărarea, că voia să să-mi acopere greșeala. — Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Datorită ei am căpătat totuși rezistență fizică. Iar când n-am s-o mai pot scoate la capăt de azi pe mâine, munca brută mă va salva, oricum, din impas. Într-o bună zi, pe când războiul atingea apogeul, un bărbat îmbrăcat în uniformă militară a venit la noi, pe strada Nishikata, mi-a dat niște acte pentru înrolare și programul zilelor în care urma să lucrez. Începând cu dimineața următoare, trebuia să mă prezint, din două-n două zile, la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
fără nici un cuvânt de împotrivire și a legat, supusă, șnururile pe după urechi. Arăta ca o fetiță. În aceeași după-amiază, Naoji ne-a anunțat că trebuie să plece la Tokyo să-și vadă prietenii și pe profesorul de literatură. S-a îmbrăcat în costum și dus a fost, cu două mii de yeni de la mama. Au trecut vreo zece zile de la plecarea lui și tot nu știm când se va întoarce. Mama își poartă masca în fiecare zi și îl așteaptă pe Naoji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
un astfel de roman dacă n-aș fi un timid. Însă o astfel de conștiință a geniului este, pe drept cuvânt, lipsită de valoare. Numai un nebun mai poate citi cu respect un roman. Atunci e mai bine să-l îmbraci în haine de sărbătoare. Atâta vreme cât nu se pretinde a fi o operă măreață! O să-mi scriu romanul cu stângăcie, făcând dinadins treabă de cârpaci, doar ca să-i pot smulge prietenului un zâmbet de plăcere adevărată. Oh! De-aș vedea chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
treptat, au luat proporții de coșmar. Într-o zi, când m-am dus la teatru, i-am dat liber șoferului și, la întoarcere, am mers pe jos până la apartamentul domnului Uehara din Kyobashi. Era singur acasă și citea ziarul. Era îmbrăcat într-un chimono căptușit, în dungi, peste care purta altul scurt - bleumarin cu picățele albe. Mi s-a părut și bătrân și tânăr în același timp. Mi-a făcut o impresie ciudată... impresie pe care mi-ar face-o și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de tare m-am speriat, încât am țipat. Șoferul mi-a spus că omul era un alcoolic înrăit. L-a tras afară din mașină și l-a luat pe umeri. Trupul i se bălăngănea de parcă ar fi avut numai oase îmbrăcate în piele și tot timpul a mormăit ceva. M-a amuzat oarecum. — Și eu sunt bețiv. Dar nu chiar așa, nu? Și tu ești bețivă. — Nu-i adevărat. Am văzut bețivi adevărați și arată cu totul altfel. Era prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
tuse provocată de o răceala nesemnificativă. — Vin imediat, zise el. Iată un dar pentru tine. A luat trei pere de pe un raft din colțul cabinetului și mi le-a oferit. A venit s-o vadă pe mama imediat după prânz, îmbrăcat cu un haori alb cu picățele. Ca de obicei, a examinat-o îndelung. — Nu e nimic care sa te alarmeze, spuse el într-un final. Dacă ia medicamentele pe care i le prescriu eu, își revine. Îmi venea să râd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Kinu! Am rămas fără băutură! se rățoi un bărbat din camera de alături. — Vin! strigă slujnica pe nume Kinu, țâșnind din bucătărie cu o tavă pe care se aflau zece sticle de saké. Avea cam treizeci de ani și era îmbrăcată într-un chimono șic, cu dungi. Stai! o opri stăpâna, râzând. Lasă și aici două sticle! Dă apoi fuga până la Suzuya și adu repede două castronașe cu tăieței. M-am așezat lângă Chie. Mi-am încălzit mâinile la sobă — Așază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
nu v-ați cunoscut. E puțin mai în vârstă decât tine. Are ochi migdalați și pieptănătură simplă. Își poartă părul strâns bine în coc. Nu și l-a făcut niciodată permanent. Nu e prea elegantă, însă e curată și se îmbracă cu bun gust. Este soția unui oarecare pictor între două vârste, care și-a câștigat brusc renume după război printr-o serie de tablouri în stil nou. Pictorul este foarte impulsiv și împrăștiat, dar soția lui se poartă blând, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
să definească, să păstreze și să protejeze situația care îi convine cel mai bine. Acest "joc de practici defensive și protective", pus în operă de fiecare individ cu scopul de a-și negocia, în ultimă instanță, o imagine socială favorabilă îmbracă forma artei gestionării impresiilor. [...] Prin arta gestionării impresiilor Goffman înțelege totalitatea tehnicilor utilizate de fiecare individ sau de un grup cu scopul de a-și arăta propriul sine într-o lumină optimă, de a conserva un climat favorabil de comunicare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cât de repede. "Toți vor să știe cât valorează brandurile proprii, conform unor criterii obiective și respectate. Mai mult, toți vor să știe cum să aleagă un câștigător. Problema este că foarte puțini pot"99. Cifrele sunt mirajul contemporan. Ceva îmbracă aura adevărului dacă este susținut cu cifre. Evident că ele au rostul lor, dar supralicitarea importanței acestora poate împiedica și cele mai inovative soluții în contextul unui maraton pe piață de tip umăr la umăr. Și există suficiente exemple de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
întâmplă în țările din sudul Europei. În contrapondere, în țările asiatice, inclusiv în cele arabe, problemele personale sunt confidențiale. De notat este că fiecare dintre practicile prezentate asigură suficient confort psihologic. Abordările sunt diferite și în ceea ce privește îmbrăcămintea. Nordul Europei se îmbracă mai lejer decât sudul, compensând, parcă, în acest fel, precaritatea, respectiv bogăția limbajului practicat în organizațiile din țările respective. În țările latine, managerii se îmbracă foarte formal, cu atenție la detalii, spre deosebire de cei englezi, de exemplu, care nu pun preț
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]