3,379 matches
-
leagăn suspendat. Plânsul genezei este repetat de lacrimile fetei care cântă în același timp: „(Numele), fata frumoasă/ Șede la gherghef și coase./ Nu știu, coase ori descoase,/ Lăcrămioare știu că varsă,/ Lacrimi pe gherghef îi cad/ Și începe-un cântecel./ Împărăteasa auzea/ Și din gură-așa-i zicea:/ - Ce cânți fat’ așa cu jale?/ Nu cânți cântec țărănesc/ Cânți cântec împărătesc” (Basarabia). Jalea specifică etapei inițiatice implică sentimentul de ruptură și este replica plânsului lumii, în timp ce cântecul împărătesc constituie marca fecioarei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
noii familii luând în mod frecvent note tragi-comice. Dar cine este receptorul atât de fin al cântecului împărătesc, intonat într-un moment al solitudinii rituale, când sacrul emergent reduce profanul la tăcere? De fiecare dată când fata începe să cânte, împărăteasa se simte amenințată: „Nime-n lume n-o auzea,/ Numai d-împărăteasa;/ Ea aude și-mi răspunde:/ «Ho, ho, ho, Măriuțo, ho!/ Nu mai cânta-așa frumos,/ Cămpăratu-i la vânat/ Și-i aproape de’nturnat,/ Și pe tine te-o-auzi/ Și pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
atât de fin al cântecului împărătesc, intonat într-un moment al solitudinii rituale, când sacrul emergent reduce profanul la tăcere? De fiecare dată când fata începe să cânte, împărăteasa se simte amenințată: „Nime-n lume n-o auzea,/ Numai d-împărăteasa;/ Ea aude și-mi răspunde:/ «Ho, ho, ho, Măriuțo, ho!/ Nu mai cânta-așa frumos,/ Cămpăratu-i la vânat/ Și-i aproape de’nturnat,/ Și pe tine te-o-auzi/ Și pe tin’ te va ’ndrăgi/ Și pe min’ mă va urî!»”. Împărăteasa este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
d-împărăteasa;/ Ea aude și-mi răspunde:/ «Ho, ho, ho, Măriuțo, ho!/ Nu mai cânta-așa frumos,/ Cămpăratu-i la vânat/ Și-i aproape de’nturnat,/ Și pe tine te-o-auzi/ Și pe tin’ te va ’ndrăgi/ Și pe min’ mă va urî!»”. Împărăteasa este observatorul prompt și al jocului călare cu model astral din fața cetății, în colindele de fecior, însă acolo ea pare o voce a feminității materne, prezente pe tot parcursul inițiatic masculin. Aici reacția ei implică o cunoaștere inițiatică, fiindcă are
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tot parcursul inițiatic masculin. Aici reacția ei implică o cunoaștere inițiatică, fiindcă are capacitatea să perceapă și să înțeleagă funcția sacră a cântecului fetei. Nimeni în afara ei nu are acces la sensul melodic, ceea ce îi conferă o funcție rituală. Și împărăteasa a parcurs traseul apelor revărsate și cântecul minunat i-a adus mirele regal, dar timpul si-a epuizat resursele și tânăra trebuie să reia cântecul genezei. Răspunsul ei la îngrijorarea împărătesei clarifică identitatea mirelui, împăratul care o va îndrăgi pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sensul melodic, ceea ce îi conferă o funcție rituală. Și împărăteasa a parcurs traseul apelor revărsate și cântecul minunat i-a adus mirele regal, dar timpul si-a epuizat resursele și tânăra trebuie să reia cântecul genezei. Răspunsul ei la îngrijorarea împărătesei clarifică identitatea mirelui, împăratul care o va îndrăgi pe ea fiind un tânăr ce a parcurs recent traseul sacru, și nu împăratul ale cărui puteri eroice au fost deja măcinate de durată. Recunoașterea „imnului” inițiatic este posibilă doar de un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de dimineață se scula,/ Cetină, cetioarele!/ Mijlocul și-l încingea,/ Perișorul pieptăna,/ Pe ochi negri se spăla,/ La icoane se-nchina,/ Vedrița-n mână și-o lua,/ La fântână se ducea”. În contextul acestei resimțiri mistice a momentului premarital, acțiunea împărătesei liniștite de răspunsul fecioarei se transformă în ajutor năzdrăvan: „- Nu gândi, împărăteasă,-așa,/ Că eu sînt de-o logodită,/ De azi-mâine nunta-mi vine,/ Și pe mine mă vor duce/ Peste munți în alte curți,/ La părinți necunoscuți,/ La curți
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Pe ochi negri se spăla,/ La icoane se-nchina,/ Vedrița-n mână și-o lua,/ La fântână se ducea”. În contextul acestei resimțiri mistice a momentului premarital, acțiunea împărătesei liniștite de răspunsul fecioarei se transformă în ajutor năzdrăvan: „- Nu gândi, împărăteasă,-așa,/ Că eu sînt de-o logodită,/ De azi-mâine nunta-mi vine,/ Și pe mine mă vor duce/ Peste munți în alte curți,/ La părinți necunoscuți,/ La curți dalbe nemăturate,/ Și la vase nespălate./ Împărăteasa dac-auzea,/ Mai frumos mi-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în ajutor năzdrăvan: „- Nu gândi, împărăteasă,-așa,/ Că eu sînt de-o logodită,/ De azi-mâine nunta-mi vine,/ Și pe mine mă vor duce/ Peste munți în alte curți,/ La părinți necunoscuți,/ La curți dalbe nemăturate,/ Și la vase nespălate./ Împărăteasa dac-auzea,/ Mai frumos mi-o dăruia:/ Cu coada păunului,/ Cu poala de sune verzi,/ Cu mâna de bani mărunți./ - Cu coada păunului/ Tu curți dalbe vei mătura;/ Cu poala de sune verzi/ Tu vasele le vei spăla;/ Cu mâna
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
coada păunului,/ Cu poala de sune verzi,/ Cu mâna de bani mărunți./ - Cu coada păunului/ Tu curți dalbe vei mătura;/ Cu poala de sune verzi/ Tu vasele le vei spăla;/ Cu mâna de bani mărunți/ Tu nunta vei săvârși”. Darurile împărătesei al cărei portret este acum indubitabil de maestru inițiator implică solarul prin pana păunului, feminitatea capabilă să îndepărteze orice opreliște și amintește concomitent de jertfa întru nuntire a animalelor stricătoare. Poala de fustă (sună) are valori apotropaice în descântece, când
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mezina are conștiința propriei valori. Împăratul sau fiul lui este prototipul eligibilității magice și idealul fetei nubile, datorită condiției sale regale la nivel spiritual. În mentalul tradițional, a fi împărat nu înseamnă a fi bogat și trândav (am văzut că împărătesele mătură, coc în vatră), ci a fi parcurs un traseu mitic până la capătul desăvârșirii. Numai cei stăpâni pe forțele magice ale lumii, călători în timpul sacru și reveniți în social pot purta coroana ființei. Fecioara știe că va naște prunci de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu corespondent mitic în râul infernului: „Când a venit împăratu de la război și-a văzut doi căței, a dat ordin s-o ia, s-a bage pă canalizare, unde vine toate restur’le dă mâncare, la Lăptița” (Fărcașele - Olt), „...pe împărăteasă o îngropă până la brâu în groapa din bucătărie, unde aruncau rămășițele mâncărei”. Motivul gropii cu resturi menajere semnalează regresul universului consumat de durată, asemenea cenușii în care eroul trebuie să se cufunde. Involuția lumii catalizează întoarcerea, prin mediul scabros, până la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în ipostaza strigoiului) și ca persoană infantilă, dar puternic animat de sensurile sacre, atât în decursul inițierii, cât și ulterior ei. Pântecul teluric cu vitalitate consumată este alteori suplimentat simbolic cu ritul îmbrăcării neofitului în piei de animale: „Pe biata împărăteasă a fost pus împăratul de a îmbrăcat-o în piele de bou și a băgat-o unde turna lăturile”. Același animal găzduiește magic oprobriul îndelungat, într-un basm din Purcăreni, Argeș: „A luat-o ș-a pus-ontr-o piele de bivol
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
opuse duce la o confruntare în oglindă a planurilor unite prin căsătorie și ilustrează capacitatea narativă de a reflecta dimensiunile stratificate. Mama devine un adevărat modelator invers al traseului inițiatic, prin gestul eronat înfăptuit pentru copilul său. „Dar hoața de împărăteasă ceși face ea planu ca să arză trei zâle și trei nopțî cuptoru șî să-i bage cămășuiala de balaur în cuptori. Așa a făcut. Trei zâle și trei nopțî a ars cuptoru, a patra noapte i-a băgat cămășuiala de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mâncat norocu, - zâce” (Boișoara - Vâlcea). Ieșirea de sub dominația figurii materne este redată în mod sugestiv prin replica soțului balaur, norocul fiind o coordonată a contingentului din care fata este forțată să plece acum. Instanța epică amendează intențiile nefaste ale mamei împărătese printr-un apelativ circumscris fenomenalului. A fi hoț înseamnă a înșela regulile și vigilența mundană, ceea ce presupune o istețime canalizată înspre rău. Premeditarea crimei cu funcție rituală așază actul distructiv în urma celor trei zile pregătitoare, și nu în cea de-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bun;/ Da nu-l joacă cum să-l joace,/ Mi-l desuce și-l întoarce/ După lună/ când îi plină,/ După soare/ cum răsare” (Agnita - Brașov). „Jucatul”, omologat aici săritului fertilizator, permite un transfer de energie vitală sesizat doar de împărăteasă „Pe-o zabrică de fereastră”. Cele două elemente temporale care apar, luna plină și răsăritul soarelui, nu ies cu nimic din profilul spiritual al eroului. Luna plină reprezintă corespondentul simbolic al formării cuplului și jocul calului se conturează, în această
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
jumătate om, jumătate șarpe. A putea are aici atât sensul capacității fizice, cât și semnificația modalizată a permisiunii refuzate. Opoziția cu imperfectul, timp durativ al esenței, revelează voința care face să se întâmple lucrurile: „Și împăratu’ acesta n-avea copii. Împărăteasa a dat cu mătura prin casă. Un bob dă piper sărea mereu în mătura ei. Ea l-a luat șî l-a pus pă geam. Când a rămas împărăteasa borțoasă, a țânut copilu’ nouă ani dă zile în ea. S-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
face să se întâmple lucrurile: „Și împăratu’ acesta n-avea copii. Împărăteasa a dat cu mătura prin casă. Un bob dă piper sărea mereu în mătura ei. Ea l-a luat șî l-a pus pă geam. Când a rămas împărăteasa borțoasă, a țânut copilu’ nouă ani dă zile în ea. S-a încins cu nouă cercuri peste burtă șî nu mai putea să mai nască”. Acțiunile împărătesei stau sub semnul prozaicului și nesemnificativului, în timp ce bobul de piper se află într-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ea l-a luat șî l-a pus pă geam. Când a rămas împărăteasa borțoasă, a țânut copilu’ nouă ani dă zile în ea. S-a încins cu nouă cercuri peste burtă șî nu mai putea să mai nască”. Acțiunile împărătesei stau sub semnul prozaicului și nesemnificativului, în timp ce bobul de piper se află într-un timp continuu. El hotărăște când poate fi născut pruncul mirific și prin aceasta gravida este absorbită în mit. Alăturarea cu perfectul simplu conturează un basorelief temporal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
promovată teoria rolului mesianic asumat de Imperiul rus, de „salvare” și „ocrotire” a creștinilor din Imperiul Otoman, legitimându-se astfel cotropirea teritoriilor din Asia Mică și Peninsula Balcanică, întemeierea noului „Țarigrad” la Constantinopol, controlul asupra navigației pe Marea Neagră și Strâmtori. „Împărăteasa Caterina a II-a, vrând să-și documenteze intențiunile sale asupra creștinilor din Răsărit și dorind să arate că războiul pornit de turci asupra sa îi dă prilejul a lupta pentru eliberarea coreligionarilor săi, punând astfel în deplină aplicare politica
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Pas cu pas, factorul german și-a făcut simțită prezența în toate compartimentele vieții economice, politice, militare, educaționale și administrative ruse. În anii ce au premers primului război mondial, influența germană se manifesta puternic începând cu sferele Curții imperiale - unde împărăteasa Alexandra era cel mai important pion - în conducerea politică, unde în posturile cheie se aflau germani (primul ministru Stürmer era german), în diplomație, în conducerea armatei, a poliției secrete. Filogermanii aveau cel mai greu cuvânt în politica Imperiului. În domeniul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
guvernată de Germania.” Începând cu secolul al XVIII-lea, se scria în editorial, ”Germanii sunt pe tron; în jurul tronului; generalii sunt germani, miniștrii la fel, brutarii - germani, farmaciștii - germani. Cât privește pe femeile germane, ele au monopolul funcțiilor în suita împărătesei, sunt moașe și așa mai departe”. În cunoașterea extraordinarei desfășurări germane de forțe pentru răsturnarea rânduielilor imperiale din Rusia, contribuția hotărâtoare a avut-o acțiunea lui Edgar Sisson, funcționar la Ambasada Statelor Unite la Petersburg, care a obținut un set de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
inamicului, legăturile cu Rusia prin Odesa vor fi tăiate”. El cere expedierea imediată în România a 3-4 corpuri de armată. Aceleași intervenții le-a făcut Berthelot și pe lângă țarul Nicolae al II-lea. Toate au fost în zadar. Alexeev, omul împărătesei și al germanilor, s-a păstrat în aceeași rezervă, aducând contraargumente pentru a-și justifica refuzul. Mărturii nenumărate demonstrează modul în care Rusia a fost complet inactivă în războiul pe care Armata Română îl ducea pentru apărarea teritoriului său național
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la insistențele Ecaterinei a II-a, care le-a dăruit mari întinderi de pământ, numeroși boieri moldoveni s-au așezat cu țăranii și slugile lor în Podolia, iar Guvernul Republicii cunoaște cel puțin ucazul din 27 ianuarie 1792, prin care împărăteasa Rusiei dăruia câtorva boieri moldoveni 260.000 deseatine de pământ arabil. Atunci au fost întemeiate multe sate românești, dintre care unele sunt încă prospere, căci examinarea oricărei hărți demonstrează existența între Nistru și Bug a numeroase sate care poartă nume
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cum e, te grăbesc alții să ieși afară din Sfântul Mormânt. Și așa am ieșit privind și sărutând piatra pe care a stat Îngerul. Apoi am mers la Peștera unde este Altarul Sfintei Cruci, unde a fost găsită de către Sf. Împărăteasă Elena. Miam luat rămas bun și de acolo. Ne-am mai oprit pe la unele altare: unde a fost descoperit craniul lui Adam, unde S-a Întâlnit Domnul cu Maria Magdalena, apoi la icoana Maicii Domnului care Închide și deschide un
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]