6,395 matches
-
complet despre ce era vorba la Început. La fel se Întâmplă cu imagini năstrușnice cum sunt cele dintr-o cronică literară din România liberă În care se spune: «Cele patru vipere se zbat unite de un singur gând: cum să Împuște doi iepuri deodată - să surpe gospodăria existentă și să impiedice totodată și Înființarea altora». (Ă). În bătălia deschisă pentru o limbă literară cu adevărat populară, pentru un stil plin de expresivitate și de putere de nuanțare, critica noastră nu trebuie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-le împrăștiate pe sol. Așteptați o săptămână, timpul necesar ca ele să se ofilească. În momentul acela le veți putea îngropa. Nu e nevoie să săpați prea profund: este suficient să le îngropați la 10 centimetri de la suprafața solului. Puteți împușca doi iepuri deodată integrând și compost. Apoi, lăsați să treacă o lună înainte de a semăna legumele. Neghina anuală Este o plantă cu creștere rapidă, care se poate dovedi destul de dinamică. Trebuie semănată devreme, chiar de la începutul primăverii și e bine
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
a repeta ceea ce tocmai i s-a spus) îl determină, amuzat, să vadă în el o întrupare a lui Hemingway. Scena e o mostră suculentă de umor absurd, în care cititorul avizat va găsi suficiente motive de amuzament: - Vreau să împușc un indian. - Aha, amice, vrei să împuști un indian. - Da, nene, unul singur. Se uită din nou la insul cu mustață. - Gagiul e foarte dur, îi spuse. Vrea să împuște un indian. - Auzi, Hemingway, nu mai repeta tot ce spun
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
spus) îl determină, amuzat, să vadă în el o întrupare a lui Hemingway. Scena e o mostră suculentă de umor absurd, în care cititorul avizat va găsi suficiente motive de amuzament: - Vreau să împușc un indian. - Aha, amice, vrei să împuști un indian. - Da, nene, unul singur. Se uită din nou la insul cu mustață. - Gagiul e foarte dur, îi spuse. Vrea să împuște un indian. - Auzi, Hemingway, nu mai repeta tot ce spun, i-am zis. - Cred că gagiul e
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cititorul avizat va găsi suficiente motive de amuzament: - Vreau să împușc un indian. - Aha, amice, vrei să împuști un indian. - Da, nene, unul singur. Se uită din nou la insul cu mustață. - Gagiul e foarte dur, îi spuse. Vrea să împuște un indian. - Auzi, Hemingway, nu mai repeta tot ce spun, i-am zis. - Cred că gagiul e ușchit, spuse insul solid. Zice că mă cheamă Hemingway. Nu ți se pare că e ușchit? Mica scenă absurdă continuă și în capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nici un motiv să trăiască. Din acest moment, explicațiile încep să curgă, misterele se destramă, iar personajele redevin ceea ce au fost întotdeauna: Velma, o obsedată de glorie și bani, care-și caută idealul - nesfântul Graal - trădând și ucigând: ea l-a împușcat pe Moose, după ce-l ucisese pe Marriott, șantajistul care-i descoperise biografia deloc onorabilă; Moose rămâne consecvent imaginii din momentul intrării în scenă: un uriaș fără minte, obsedat de iubirea absolută pentru o femeie care nu merita decât dispreț; Marlowe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
a se petrece într-un budoar. Sedus de frumusețea femeii, polițistul comite imprudența de a se comporta ca un gentleman. Dar în timp ce o ajută să se îmbrace, Helen s-a întors, a scos un pistol din geantă și l-a împușcat de trei ori prin paltonul pe care acesta i-l ținea. Mai puțin vital decât în The Big Sleep, Marlowe are, parcă, mai mult timp pentru a-și consolida propriul univers domestic. El simte nevoia unei distanțări nu doar psihice
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
șireată, dură și perseverentă. Își cunoaște complexele. E în stare să cheltuie un dolar ca să păstreze unul, ceea ce puțini oameni de felul ei ar face. Am să i-o arăt. Aș vrea să i-o transmit împreună cu o armă pentru împușcat elefanți, dar nu mă lasă buna mea creștere. - De, a zis ea, asta e. Mi-am dat seama că auzise doar un cuvânt din trei și că nu credea ce-i spusesem. Lumea paralelă în care s-a refugiat Merle
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
inutilității și ratării. Părul grizonat, trăsăturile rigide ale feței și urmele timpului făuresc noua identitate a detectivului prins în plasa existenței dominate de violența și moartea aproape intrate în rutina cotidiană. Încercarea de a reface împrejurările asasinării lui Chris Lavery, împușcat în baie, e dominată de o răceală transumană, de o indiferență înspăimântătoare. Actul metafizic s-a metamorfozat în pură tehnologie a extincției, iar perspectiva lui Marlowe este a martorului împietrit, a ființei devenite ea însăși parte a mașinăriei morții. Aplecându
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
intenționează să stea peste noapte, află că soția lui Kingsley și Chris Lavery trecuseră pe acolo. Bănuiala care încolțește în mintea lui Marlowe nu mai poate fi confirmată: a doua zi, când îi face o nouă vizită, Lavery e mort, împușcat în baie. Faptul că Marlowe a atins un punct sensibil este dovedit de brutalitatea locotenentului Degarmo, reîntâlnit în timp ce încerca să afle amănunte despre moartea soției doctorului Almore, în urma unei supradoze. Polițistul își pierde cumpătul când Marlowe dezvăluie câteva amănunte despre
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Lake, unde Al Degarmo o ucide pe Mildred/Muriel, cât și în The Little Sister, unde doctorul Lagardie nu-și poate rezolva obsesiile decât omorând-o pe Dolores. Același scenariu funcționează și în Farewell, My Lovely, unde Moose Malloy este împușcat de femeia pentru care jertfise totul. Repetarea întâmplărilor de acest fel nu trădează nici pe departe penuria de subiecte a lui Chandler. Dimpotrivă, ele au rolul de a sublinia frecvența unor evenimente și existența unui model mental interiorizat de autor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
potrivea. ș...ț - N-ar fi trebuit să te vâri în toate încurcăturile astea. Nu-mi dau seama de ce ai făcut-o. - Împușcarea cuiva ți se pare chiar atât de lipsită de sens? Îmi zâmbi cu căldură. - Dumneata n-ai împușcat niciodată pe nimeni. - Ce te face să afirmi asta? - Bunul-simț... și o lungă experiență în cunoașterea oamenilor ce vin pe aici. ș...ț Mă privi în tăcere. Ținea în mână cărțile de joc, făcute grămadă. Le netezi și le dădu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Marlowe”). Mai aflăm, în fine, că Marlowe nu are de gând să rămână prizonierul coliviei de aur unde l-a încuiat Linda, că intenționează să-și continue meseria de detectiv particular, că-și apără proverbiala independență, riscând chiar să fie împușcat de oamenii lui Manny Lipshultz, și că, în general, e prea năzuros pentru a cuceri simpatia cititorului așa cum o făcea în cărțile anterioare. Este ceva completamente fals și lipsit de realism în felul în care un sărăntoc ce și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
98, și Garofil Dimciu, bătut în mai multe camere. Eliberat, și-a denunțat părinții și cumnații ca fiind bandiți, recunoscând că: „Mi-e groază de tot ceiace am făcut și nu sunt crezut”2. Tatăl lui Octavian Voinea fusese legionar, împușcat în 1939. Voinea a activat în legiune de la 13 ani și a luptat pe front în al doilea război mondial, fiind acuzat de comuniști că a condus echipele de teroriști și sabotaj din spatele frontului în zona Arad. Condamnat la 25
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Cerbu, Gheorghe Popescu, Ionescu, Juberian, Livinschi, Păvăloaie și Sobolevschi. Vasile Pușcașu a făcut recurs, care i-a fost respins pe 20 iunie 1955, astfel că a fost și el executat pe 22 iunie 1955. Singurii acuzați care nu au fost împușcați au fost Alexandru Popa, Octavian Voinea, Aristotel Popescu, Pafnutie Pătrășcanu și Dan Dumitrescu. Recursul acestora a fost respins (dosarul 461/1957, decizia nr. 468 a Tribunalului Suprem al RPR, Colegiul Militar) pe 31 august 19571, însă este foarte probabil ca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
câteva zile înainte de a fi ucis3. Trecut de prima tinerețe, Simionescu nu a rezistat torturilor fizice la care era supus noaptea, după ce ziua muncea în colonie, și s-a îndreptat hotărât spre gard, conștient de faptul că santinela îl va împușca. A fost ucis pe 12 iulie 1951, iar corpul său a fost lăsat câteva zile în colonie. Printre deținuți s-a zvonit că santinela care l-a împușcat a fost avansată în grad și a primit permisie două săptămâni. După ce
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a îndreptat hotărât spre gard, conștient de faptul că santinela îl va împușca. A fost ucis pe 12 iulie 1951, iar corpul său a fost lăsat câteva zile în colonie. Printre deținuți s-a zvonit că santinela care l-a împușcat a fost avansată în grad și a primit permisie două săptămâni. După ce vestea morții sale s-a răspândit, au început să se audă voci care strigau înspre barăcile de studenți: „Criminalilor, l-ați omorât pe doctorul Simionescu. O să plătiți odată
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
raport la director, dar, în loc să fie scos la raport, a fost torturat în prezența gardienilor. L-a înfruntat și pe Stoian când acesta îi smulgea unghiile, spunându-i că îl compătimește pentru că autoritățile se folosesc de ei și îi vor împușca. Infatuat, acesta i-a răspuns că e un bandit prost, care nu știe cum s-au recrutat cadrele în URSS, unde bolșevicii i-au nimicit pe menșevici devenind cadre, și că Nicolschi le-a promis că îi va elibera și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cele ale lui Ion Cristea, Vasile Dâmbu, Alexandru (Dumitru?) Radovan, Dumitru Vasile, Garofil Dimciu, Petre Popescu, Ion Dincă. La Târgu Ocna au mai murit cel puțin trei deținuți din cauza torturilor suportate în Pitești, iar lista este completată de Ion Simionescu (împușcat la Canal) și de cei decedați în Casimca Jilavei în 1958: Constantin Oprișan, Aristotel Popescu, Dan Dumitrescu, Pafnutie Pătrășcanu și Gheorghe Caziuc. Informații incerte mai există despre aproximativ 10, 15 morți la Pitești și Gherla. Tentativele de sinucidere au fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ar părea că lucrurile sunt aici pe deplin clarificate. În realitate, situația nu stă deloc așa, pentru că multe documente au fost publicate trunchiat, iar interpretarea lor s-a făcut de pe poziții propagandistice. S-a spus doar că regele Carol a Împușcat 11.000 de țărani, unii dintre ei cu piepturile pline de decorații și medalii obținute cu trei decenii În urmă, pe câmpurile de luptă de la Plevna și Grivița. Nu s-a spus nimic despre faptul că răscoalele amenințau Însăși existența
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
s-a înregistrat o tragedie mai grozavă, decât aceea, care se întâmplă de luni de zile de-a lungul Nistrului. Femei, copii și bătrâni, care în mijlocul acestei ierni nemiloase, au fugit spre malul românesc, ca spre o nădejde, au fost împușcați cu sutele în fiecare zi. De dincolo, din Rusia, fug în România toți acei care nu au o bucățică de pâine, toți acei care nu mai au o așchie de lemn, toți acei care nu se mai pot ruga lui
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
personală a poetului: „pădurile primordiale”, dealul copilăriei, lumina celestă, stelară, de la care, ca și gnosticii, se revendică poetul, el însuși un înger căzut în lume, căldura și inocența căminului unde cântărețul iubirii înalță encomionuri sau așteaptă ca iubita să-l împuște cu „tija unui crin” ori, amândoi, să părăsească „amarul Megalopolis” spre a acosta în „Golful Serenității”. Omul interior (1985) potențează temele primei cărți și lasă să se vadă mai clar procesul de zămislire a tabloului-viziune, prin proliferarea halucinantă a imaginilor
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
Sufletu-mi crud ca coioții / Care-ți ronțăie chiloții” ; „Azi e joi, mâine e vineri, / Lasă-mă, fără rețineri, / Să-ți scot izmenuțele, / Sărutu-ți mânuțele, / Ca să-ți văd iar soarele, / Sărutu-ți picioarele / Cu razele-n cârlionți / Și-apoi să mă-mpușc c-un glonț : / Piuuuuuuuu......./ Pe lume să nu mai fiu”; „Mladă Madă, / Vin’ și adă / Trupul tău precum o spadă, / Cu sânii mari și de pluș / De o parte și de alta / De tăiuș. Și mai adă, / Mladă Madă, / Ceea ce
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
o noapte grea și-ntinse lințoliul ei dușman (...). -Să piară comuniștii! Stârpiți-i fără milă! Să piară Beloiannis și frații buni ai săi! Și-apleacă-aeropagul urechea-i prea servilă, Și dă sentința morții. Se pregătesc călăi. Zadarnic vreți la ziduri să împușcați lumina! Vă intre bine-n minte tot ce-auziți acum: din glasul lui Vâșinski, din Pind, Carpați și China se strânge o furtună, un singur strigăt: NU! Doina CIUREA - Profesoara. În: Viața românească, nr.3, mart., 1952 Cu Eminescu și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poate da nici cea mai mică idee... SAINTE-BEUVE, Caiete din l847 Zilele trecute, am dat peste un carnet cu adrese de dinainte de război. La fiecare pagină, a trebuit să pun cruci și precizări sinistre: Exilat... Dispărut... Mort... Ucis în luptă... Împușcat de inamic... Împușcat de ai săi... ALFRED FABRE-LUCE, Jurnal din Europa l946-l947 I Am trăit mereu cu certitudinea că acea casă care le adăpostise dragostea, iar mai târziu nașterea mea, era mult mai aproape de noapte și de constelațiile ei decât
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]