2,851 matches
-
dacă e Închisă, vă atrag atenția. Nu judecați după cum arată. Mi se pare că așa a arătat Întotdeauna. Am condus-o pe Inge prin spate, pe o mică alee pavată mărginită de garaje și magazii Încuiate. Pisici vagaboande murdare stăteau Înșirate pe zidurile din cărămidă; o saltea zăcea aruncată la o intrare, cu arcurile de fier revărsându-se pe jos; cineva Încercase să-i dea foc, și asta mi-a amintit de cadrul carbonizat al patului din fotografiile făcute de criminaliști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
o mai joace, așa cum o juca cu muscalii la Plevna! îngăimă bătrâna, cu ochii în lacrimi. Haideți suratelor la jioc, că demult n-am petrecut așa de bine! îndemnă Natalița. Și se așezară de-a dreapta și de-a stânga bărbaților, înșirându-se prin odaia strâmtă, aplecându-și capetele, strigând și chiuind de credeai că au dat turcii. După rusască, a venit rândul horelor și bătutelor, la care s-au deprins a dănțui și copiii. Numai bătrâna stătea bucuroasă pe scăunelul de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
cum erau sacrificați copiii în cinstea zeului Ploii, îndreptîndu-se spre pietrele de sacrificii, copiii plângeau, iar lacrimile lor se transformau în ploaie. Tatle recunoaște că și el a plâns, deși știa că porumbul nu crește fără suferință. Dar nu voi înșira aici toată povestea șarpelui înaripat. Poate că mintea mea de european, învățată cu alt gen de mituri, cu zei care petrec în Olimp și nu se dau înapoi de la adultere, nu era pregătită să înțeleagă un zeu care s-a
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
nu mai fie disprețuită de nimeni? Iuliu al II-lea e pomenit mai ales datorită lui Michelangelo. Și nici o victorie nu i-a dat lui Carol Quintul cât i-a dat penelul lui Tizian. Istoriografia Egiptului antic se mulțumea să înșire o listă de faraoni, fără să adauge nimic altceva. Simple nume, "mumii sonore", cum zicea Blaga. Sarcina de a depune mărturie și-au luat-o nu istoriografii, ci sculptorii, arhitecții. La Luxor și la Karnak înțelegem mai bine civilizația veche
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Pârâuri aproape secate alergau peste un prund zgrunțuros de gresie și se pierdeau 30 după vreun bolovan înverzit. Clopoței violeți se aplecau peste apa-nghețată. Fabrici de ciment, șantiere cu barăci pe roate, vopsite-n portocaliu, stive de bușteni se-nșirau din loc în loc, urâțind peisajul. Stațiuni montane își risipeau cabanele îmbrăcate-n trandafiri pe pante-nsorite, pe când pe munții din jur brazii verzi-întunecați se-ndesau unul în altul ca mușchiul pe o piatră umedă și umbrită. Un schit de maici
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
marginile treptelor, perete vopsit în ulei vernil, cu dungă cafenie. O ciudată oblicitate a luminii din becurile golașe, pătate de muște, care spânzurau de două fire zgârcite din tavan, făcea ca în fiecare fereastră rotundă din cele cinci-șase care se înșirau până sus, la etajul doi, și apoi, pe o scăriță sucită și mai îngustă, până în podul de sub cupolă, să mă văd mai tânăr, cu obrazul mai rotund, cu ochi mai mari și mai inocenți. La etajul doi, unde stăteau fetele
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
O cerusem și eu o dată și, singur în dormitor, dădusem una după alta paginile cu zeci și sute de corpuri goale care se împreunau în cele mai fantastice moduri. Mă priveam uneori, gol, în oglinda de la baie. Coastele mi se înșirau ca într-o lecție de anatomie. Picioarele, aveam impresia, îmi erau ridicol de strâmbe. Pielea, galben-verzuie, deja ofilită. Nici o femeie nu avea să facă, împreună cu mine, ceea ce făceau cele din fotografiile colorate. La treisprezece ani găsisem în vechea și rablagita
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mică și rară, părul plăviț și cărunt și fălcile trase înlăuntru, pe acest Ioan Gură de Aur eu l-am transfigurat scuturându-l de toate epitetele inutile, Aș vrea să știu sincer, părinte, dacă i-ați vedea pe toți sfinții înșirați pe perete prin ce i-ați deosebi între ei, prin înălțime, prin barba mai lungă sau mai scurtă, părul creț sau cărunt sau pur și simplu prin inscripția scrisă dedesubt, Părintele mă oprește cu un gest al mâinii și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și ea s-a gândit că o va înveseli. Mai ales că Oliver nu îi mai adresase nici măcar o silabă. Dylan a luat-o după program și a dus-o la un bar din Dublin Mountains, unde luminile orașului erau înșirate sub nivelul lor, strălucind ca niște bijuterii. L-a felicitat pentru alegerea locului. A primit, de asemenea, șapte puncte din zece pentru păr și opt puncte din zece pentru felul în care arăta. Și, teoretic, era plin de farmec și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
o limbistă musculoasă, cu pieptul plat. Le-am luat, apoi am dat să mă îndrept spre stradă, să ies la aer curat, dar am văzut în spatele barului o femeie care ștergea niște pahare. M-am dus spre bar, mi-am înșirat marfa pe tejghea și i-am făcut semn cu degetul să se apropie. Ea ridică fotografia de cazier și-mi spuse: — I-am văzut poza în ziare. Atâta tot. — Dar pe fata asta? Își spune Linda Martin. Barmanița apucă legitimația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
se așeză lângă Lorna. — Știi că vrem să-ți punem întrebări despre Betty Short, nu-i așa, drăguțo? Fata își coborî capul și începu să se smiorcăie. Harry îi întinse un șervețel. Ea îl rupse în bucățele, pe care le înșiră apoi pe masă. — Asta înseamnă că trebuie să mă întorc la ai mei? Millard aprobă, dând din cap: — Da. — Tata mă bate. E un prostovan de slovac care se îmbată și mă bate. — Drăguță, după ce te întorci în Iowa, o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
De Witt a venit aici direct de la Quentin. — Fără să se mai prezinte la cei de la Eliberări Condiționate? — Exact. — Iar De Witt are un dinte împotriva lui Blanchard de la treaba cu Boulevard-Citizens? — Exact. — M-am lămurit. Am trecut pe lângă celulele înșirate de-o parte și de alta a coridorului. De Witt stătea în ultima, singur, așezat pe podea. Ușa se deschise cu un bâzâit. Cel care o pervertise pe Kay Lake se ridică. Anii petrecuți la mititica își puseseră amprenta asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
iese mai devreme din închisoare, s-a dus la Ben Siegel, ca să încerce să-l facă dispărut. I-a fost teamă că Bobby o să-nceapă să vorbească în stânga și-n dreapta despre mine, că o să distrugă basmul nostru cu zâne înșirând toate lucrurile urâte pe care le știe despre mine. Siegel l-a refuzat și i-a spus că n-are nici o importanță, că acum suntem trei și că adevărul nu ne poate face rău. Apoi, imediat după Anul Nou, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
în sânge, am măsurat-o și am copiat urmele de pe talpă pe o hârtie transparentă. Am trecut apoi la amprente. Am dat cu praf pe fiecare suprafață din cameră și pe câteva dintre cotoarele netede și paginile lucioase ale cărților înșirate pe jos. Pe cărți n-am găsit decât pete neclare dar celelalte suprafețe ale încăperii scoaseră la lumină pete, urme de mănuși și două tipuri distincte și clare de amprente. La sfârșit am încercuit cu pixul amprentele mai mici de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
acuzat de coruperea unor înalți funcționari, ceea ce nu era adevărat, dar și de a fi scris (ceea ce era adevărat) o cărțulie caustică intitulată La moartea împăratului, care, în acel moment, era cât se poate de viu. Ca elogiu funebru, poetul înșirase nu doar crimele politice, dar și perversiunile secrete, despre care pe atunci puțini aveau cunoștință, începând fiecare paragraf cu un ironic „noi, la moartea lui Tiberius, plângem că am pierdut...“ Și declamase teatral întregul text în mijlocul unui grup de prieteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
bucata de mătase; era foarte colorată, țesută cu fir de aur. Urcă la bord cu urna, refuzând printr-un gest ajutorul celorlalți, o lăsă jos cu blândețe, în aceeași tăcere, în timp ce soldații din escortă aduceau onorurile militare și marinarii tăceau, înșirați de-a lungul zidurilor. Apoi îl chemă pe tribun, care până atunci mersese, pas cu pas, în urma lui, îi porunci cu glas scăzut să pună insula sub pază: nici unul dintre oamenii care o ocupau nu trebuia s-o părăsească, nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
să nu fie văzut? Mai apoi, Tiberius s-a gândit numai cum să pună pietrele lui peste casa lui Marcus Antonius. Vino însă aici. Privește. Ajunseră la marginea dinspre nord a colinei și deodată, printre tufișuri, la picioarele lor se înșirară Capitoliul, Via Sacra, strălucitoarea întindere a Forurilor, coloanele, bazilicile, templele. Împăratul se gândi: „Din exil, Ovidius a spus că Palatinus este culmea acelui mundus immensus. E adevărat. Însă versurile lui disperate nu i-au atras compasiunea celorlalți“. Ochii săi parcurseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
foii, apoi o puse pe masă ca pe un obiect de preț. Împăratul o citi; era promisiunea clară a unui marș împotriva Romei și, imediat după uciderea lui, a cuceririi Senatului prin forța legiunilor. Pentru a sublinia importanța acțiunii, autorul înșira numele complicilor săi: alți cinci tribuni. În josul foii se afla, mare, semnătura sa: „Lentulus Gaetulicus, dux al legiunilor de la granița renană“, limes al imperiului. Puterea lui militară era, teoretic, enormă. Împăratul simți un fior, ca și cum masa s-ar fi zguduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Catilina. Vreun trădător l-a avertizat să voiam să-l înlăturăm, iar el plănuiește o lovitură de stat cu legiunile acelea pe care le-a condus prost“. Privi semnătura, privi numele celor cinci, și i se părea că vede deja înșirate pe masă capetele lor tăiate. Spionul așteptă ca el să cântărească valoarea scrisorii, și continuă: — Nu știm cui anume trebuia să-i încredințeze curierul acela mesajul la Roma. Adresa se afla numai în capul lui. Însă am avut noroc - zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
fi protejat, iar el alese calea pe care, de-a lungul secolelor, aveau s-o urmeze și alții, cu același zel: se căi. Răspunse la interogatoriu, depășind toate așteptările, căci ajungea chiar să anticipeze întrebările anchetatorilor. — Tânărul Cerialis ne-a înșirat din memorie numele a șaizeci și șase de persoane. A fost uimitor; secretarii abia reușeau să scrie, raportă șeful inchizitorilor. Era însă greu - așa cum avea să fie și în viitor - să separi informațiile adevărate de invenții. Cerialis avea să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
câteva compoziții reușite, am constatat că mă dedublam și intram În starea unei fete Îndrăgostite, adică În acele scrisori de răspuns mă exprimam ca o Îndrăgostită; e curios, dar tot ce scriam eu acolo era imaginație pură, minciuni, clișee, vorbe Înșirate... Zina era Însă fericită, se apuca să Învețe pe dinafară tot ce ziceam eu În scrisori și povestea și altora ce i-a „răspuns“ ea iubitului ei. Mi-am dat seama că Încerca În același timp să se comporte exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cotidian, recuperându-mă banalului din care mă smulsesem, datorită unui eveniment hazliu, ce putea să mă coste viața. (azi) Tot o activare din absență a fost și trezirea mea către matematici; În primele clase, aveam strania impresie că cifrele abstracte, Înșirate În carte, În acele simetrii goale de orice conținut, reprezintă ceva periculos; de fapt, nu Înțelegeam nimic, problemele mi le rezolva sora mea cu doi ani mai mare; eu le duceam la școală și toată clasa le copia. Odată, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nu se mai poate recupera nimic din înregistrare? - Nu. Sunt șterse de-a binelea. - La naiba. Chiar voiam o amprentă vocală. - Îmi pare rău. Nu pot face nimic. Rhyme oftă încă o dată și se întoarse la masa pe care erau înșirate toate probele. Rămase în sarcina lui Sachs să îi spună lui Geller cât de mult apreciau ajutorul lui. Echipa examină apoi ceasul de la mâna victimei, care fusese sfărâmat din motive pe care nimeni nu putu să le determine. Nu prezenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
oblige să se dea la o parte, apoi dispăru printre roțile trăsuricilor și ale ricșelor, Încrezător În regatul său de salivă și praf. CÎnd ajunseră la ieșirea spre șoseaua de vest a Bazei Internaționale, dădură peste o coadă de mașini Înșirate de ambele părți ale punctului de control. Poliția din Shanghai abandonase orice Încercare de a controla mulțimea. Ofițerul britanic stătea pe turela mașinii lui blindate, fumînd o țigară, În timp ce privea pe deasupra miilor de chinezi care treceau pe lîngă el. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
aveau - Jim petrecea ore În șir la punctele de control japoneze, reușind, din cînd În cînd, să se facă plăcut cîte unui soldat plictisit. Nici unul nu-i arăta vreodată arma sa, spre deosebire de soldații britanici din cazematele din saci de nisip Înșirate de-a lungul Bundului. În timp ce stăteau Întinși În hamacele lor, neatenți la viața din jur, de pe țărm, aceștia Îl lăsau pe Jim să umble cu Închizătoarele armelor lor, Lee-Enfield, și să scoată glonțul de pe țeavă. Jim Îi plăcea, Îi plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]