4,538 matches
-
în planul cercetării, cât și în cel activist. - Femeile nu au profitat de „fereastra de oportunitate”15 produsă de colapsul vechii ordini. - Femeile s-au retras adesea voluntar din sfera publicăxe "„sferapublică". - Electoratul le privește pe femei ca neavând timp, înclinații și experiență ca să facă politică (Montgomery, 2003, pp. 6-7). - Presiunile politice externe înspre această regiune nu au fost legate de echitatea de gen ca o componentă a democrației; electoratul din regiune este de departe mai puțin egalitar decât cel din
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
posibilitatea și libertatea de a alege o anumită activitate educativă, În concordanță cu dorințele și interesele lui, asigurându-se astfel confortul psihoafectiv și cadrul motivațional necesar proceselor de Învățare. - Ovide Decroly a propus și aplicat metoda centrelor de interes, valorificând Înclinațiile, dorințele și abilitățile elevilor În activități de muncă independentă și subliniind necesitatea eficienței sociale a școlii. - Édouard Claparède a susținut ideea unui Învățământ atractiv, În care educatorul trebuie să țină seama de „pornirile naturale ale copilului”, criticând Învățământul tradițional, ce
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și să aplice În mod creator setul de cunoștințe și deprinderi acumulate. Întregul proces educațional trebuie integrat Într-o relație deschisă cu elevul, bazată pe comunicare și empatie, educatorul valorificând aspectele pozitive ale personalității elevului și luând În considerare interesele, Înclinațiile și cerințele educaționale ale acestuia. 3.3. Familiatc "3.3. Familia" În modelul tradițional (cel puțin În condițiile țării noastre), relațiile familiei cu școala sunt aproape inexistente sau au un caracter informal, ocazional. În condițiile școlii incluzive, părinții participă direct
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
al metodologiei didactice, la posibilitățile diferite ale elevilor, la capacitatea de Înțelegere și la ritmul de lucru proprii unor grupuri de elevi sau chiar fiecărui elev În parte. Diversificarea are În vedere procesul de orientare a elevilor către studii corespunzătoare Înclinațiilor și aptitudinilor lor, prin stabilirea mai multor specializări, profiluri sau direcții de formare și, În consecință, Îndrumarea elevilor către acelea care le convin cât mai bine și În care pot obține maximum de performanță. Alți autori, pentru a sesiza aceleași
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
platonismul, În tipul emoțional se ascunde Afrodita Pandemos ș.a.m.d. Aplicînd-o, cu titlu experimental, la stihuitorii noștri, ce observăm? Că erosul lui Conachi stă sub semnul cupei, fiind, În esență, emotiv-depresiv, invadator și retractil, nostalgic (citește: plîngăreț, suspinător), cu Înclinații spre voluptatea durerii (mazochism prefăcut). Însă tristanismul se combină, la el, cum am arătat, cu donjuanismul, trefla cu inima (cupa), depresiunea morală cu energia seducției. Lipsește din pasiunea conachiană energia cosmică, deși În versuri sînt chemate adesea, ca martori, cerul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
papucii. Tataia avea piciorul mare, umbla desculț când era mic, așa că or să te încapă. O să poți merge pe urmele lui... Ionuț încercă să crape fereastra, dar, firește, ea nu se putea deschide. N-ar fi lăsat unui pacient cu înclinațiile lui posibilitatea de a recidiva. Oricum, precauția era inutilă, câtă vreme, pe dinafară, fereastra avea gratii. Își lipi fruntea de geamul rece. Îi scoseseră bandajele enorme, rămăsese doar cu un plasture de la sprânceana dreaptă până la tâmplă. Atingerea îl durea puțin
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ariditate, lipsit de iluzia tinereții. Pentru acest motiv se supără, bineînțeles, pe Ioana și indirect și pe madam Valsamaky-Farfara, pe care o socotea responsabilă de afront. Ăsta nu era un procedeu. Nimeni nu forțase sufletul Ioanei, dacă simțea o altă înclinație, putea să se degajeze în chip delicat, ca între oameni de lume. Ar fi înțeles, dacă Ioana voia să se mărite. Dar pentru Ioanide! Când se gândea la asta, lui Pomponescu, om lipsit de violență, cu reacțiuni secrete, i se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ar fi explicat un efect identic produs asupra a doi bărbați de o femeie frumoasă. Însă Pomponescu era convins că Ioanide făcuse asta ostentativ, spre a-i "sufla" pe Indolenta, spre a-l face ridicol. După infama farsă, neavând nici o înclinație pentru Ioana, o lăsase. Când acest raționament se înfipse în mintea lui Pomponescu, acesta începu a întrevedea posibilitatea de a relua raporturile cu Ioana. Ar fi putut face asta în modul cel mai simplu, însă Pomponescu avea mania tratativelor lungi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
central, incapabil de o trăire profundă, de interiorizare, nici măcar după pierderea tragică a copiilor săi. El rămâne mai departe un ins superficial, un ușuratic amator de experiențe erotico-estetice, de predilecție cu tinere de aceeași vârstă cu propria sa fiică. Această înclinație unii încercau s-o justifice sub pretextul că ar fi o travestire a simțământului patern, dar nimic nu învederează acest sentiment, ci, dimpotrivă, dezvăluie o trăsătură libidinoasă ascunsă și, ceea ce este mai grav, un obscur instinct incestuos. Raporturile cu soția
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
eforturi susținute completează tezaurul moștenit. Original e, de asemenea, Călinescu, și deosebit de interesant, prin modul cu totul inedit în care oglindește procesul de descompunere a aristocrației. De obicei, ori de câte ori scriitorii priveau îndurerați acest inevitabil deces social, manifestau o foarte pronunțată înclinație pentru reliefarea decăderii, a putreziciunii morale și intelectuale a aristocrației, înfățișînd-o ca alienată sieși, și speculând, în acest scop, uneori abuziv, supărător deci din punct de vedere artistic, elementul spectaculos și erotic. G. Călinescu, printr-un de admirat tur de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu are nimic de oferit celorlalți, obsedată de mărunțișurile propriei sale case și manipulată în definitive de toți”. Acest aspect este preluat de întreaga găndire care i-a urmat: “pentru a ilustra avantajul individual al respectării regulilor care se opun înclinațiilor unui individ, Kant pune în analogie acest fapt cu creșterea copacilor în pădure, unde fiecare vrea să aibă mai multă lumină și căldură, sau în cămp deschis, de unul singur. În primul caz, copacul va crește viguros; în cel de-
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
și a esenței sale care este cugetarea. David Hume aprecia că omul este ființă sensibilă dotată cu afectivitate și viață. Kant a sintetizat două teorii: raționalismul și empirismul astfel dacă prin latura sa corporala omul se manifestă ca ființă cu înclinații biologice deci egoiste prin cea spirituală el se manifestă ca ființă morală. Pentru a știi ce este omul trebuie mai întăi să ne întrebăm: „Ce pot ști?”/ „Ce trebuie să fac?”/ „Ce mi-e îngăduit să sper?” La aceste întrebări
Valoarea supremă a omului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
Sistemul său etic care se bazează pe convingerea că rațiunea este cea mai înaltă instanță a moralei. Din acest punct de vedere există două moduri în luarea unei decizii dictate de voință:un imperativ condiționat sau ipotetic care are o înclinație subiectivă, urmează un anumit scop individual și un “imperativ categoric” care se supune unei legi obiective universal valabilă și necesară. Kant formulează “imperativul categoric” care este considerat fundament al morale. ’’Acționează în așa fel, încăt maxima acțiunilor tale să poată
Valoarea supremă a omului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
blândă, Uniunea Sovietică nu a fost niciodată un adversar pe măsura Statelor Unite în timpul Războiului Rece. Europa În prezent, competiția cea mai strânsă în privința resurselor de putere blândă se poartă între Statele Unite și Europa. Arta europeană, literatura, muzica, desenul, moda și înclinațiile culinare reprezintă de multă vreme atracții culturale la nivel global. Luate separat, multe dintre statele europene exercită la nivel cultural o forță de atracție puternică: jumătate din cele mai răspândite zece limbi din lume sunt europene.77 Spaniola și portugheza
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
multilaterale. În parte, acest lucru se datorează experienței lor în dezvoltarea Uniunii Europene, dar și propriului interes de a impune limite multilaterale singurei superputeri a lumii. Dar oricare ar fi motivele, într-o lume în care unilateralismul este aspru criticat, înclinația Europei către multilateralism face ca politica europenilor să fie mai atrăgătoare pentru multe alte țări. Ei și-au angajat puterea blândă în cadrul instituțiilor multilaterale pentru a lipsi Statele Unite de efectele cu rol de legitimare ale unui astfel de sprijin. După cum
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
mai degrabă pe putere decât pe idealuri (realpolitik) te face mai reticent în a "împărtăși" cu alții. Însă, în epoca informației, disponibilitatea de a "împărtăși" nu numai că sporește capacitatea celorlalți de a coopera cu noi, dar le sporește și înclinația spre o astfel de cooperare.226 Împărtășind cu ceilalți informații și capacități, ajungem să dezvoltăm viziuni și abordări comune, ceea ce îmbunătățește abilitatea noastră de a înfrunta noi provocări. Puterea decurge din această atracție. Minimalizând importanța atractivității și considerând-o o
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
viața întru nedreptate e mai bună decăt viața dreaptă. E vorba de nedreptatea celor ce pot să-și supună cetăți și noroade. Omul nedrept ar fi deci cel care își dorește mai mult decăt are, cel care e mănat de înclinații abuzive care-l trimit spre cuceriri și împliniri pe care omul drept nu le cunoaște. Omul nedrept e iscusit și de ispravă, în timp ce omul drept este neiscusit și nu e de ispravă. Aici, nedreptatea e o virtute, pe cănd dreptatea
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
dispoziția spre virtute să fie actualizată, pusă în act. Fericirea nu este ceva dat omului, ci se cucerește de către om. În timpurile moderne, Kant a conceput și el fericirea ca scop al omului și a susținut că se obține prin înclinație, adică prin satisfacerea intereselor și scopurilor individuale, dar nu prin orice fel de înclinație, ci printruna conformă datoriei morale, iar nu contrară acesteia. În viziunea kantiană, satisfacerea unei înclinații contrare datoriei nu poate produce decăt o pseudofericire, o fericire aparentă
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
omului, ci se cucerește de către om. În timpurile moderne, Kant a conceput și el fericirea ca scop al omului și a susținut că se obține prin înclinație, adică prin satisfacerea intereselor și scopurilor individuale, dar nu prin orice fel de înclinație, ci printruna conformă datoriei morale, iar nu contrară acesteia. În viziunea kantiană, satisfacerea unei înclinații contrare datoriei nu poate produce decăt o pseudofericire, o fericire aparentă, cum ar fi satisfacția unui răufăcător pentru reușita faptei sale, mulțumire care oricănd poate
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
ca scop al omului și a susținut că se obține prin înclinație, adică prin satisfacerea intereselor și scopurilor individuale, dar nu prin orice fel de înclinație, ci printruna conformă datoriei morale, iar nu contrară acesteia. În viziunea kantiană, satisfacerea unei înclinații contrare datoriei nu poate produce decăt o pseudofericire, o fericire aparentă, cum ar fi satisfacția unui răufăcător pentru reușita faptei sale, mulțumire care oricănd poate trece în contrariul ei, în remușcare și suferință. Fericirea propriu-zisă nu poate să aparțină decăt
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
nemurirea sufletului și în existența lui Dumnezeu, atunci vom conchide că ea nu e posibilă decăt ,,în ceruri” (Matei). În etica sa autonomistă, Kant însuși a admis o posibilă fericire celestă. Plecănd de la faptul că fericirea își are sursa în înclinație, care ne pune în dependență de lucruri și de ceilalți oameni, ceea ce nu ne permite să ne realizăm toate scopurile, căt și de la observația că înclinația și datoria nu prea se acordă între ele, el a conchis că fericirea nu
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
admis o posibilă fericire celestă. Plecănd de la faptul că fericirea își are sursa în înclinație, care ne pune în dependență de lucruri și de ceilalți oameni, ceea ce nu ne permite să ne realizăm toate scopurile, căt și de la observația că înclinația și datoria nu prea se acordă între ele, el a conchis că fericirea nu poate fi obținută în mod cert decăt în viața de dincolo, cu condiția ca sufletul să fie nemuritor, pentru a se perfecționa necontenit, și să existe
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
În domeniul educației integrate și a integrării copiilor cu CES. Materialul prezintă câteva repere din experiența implementării unui Proiect de Granturi Educaționale numit ATO-ATELIER DE TERAPIE OCUPAȚIONALĂ. Terapia ocupațională contribuie la recuperarea, educarea, orientarea și profesionalizarea unor elevi care au Înclinații spre activitățile de Îndemânare manuală și care Își pot găsi satisfacția și șansa a de a fi utili sieși și celorlalți prin rezultatele lor. Rezultatele obținute prin implementarea acestui proiect ne-au demonstrat că se pot obține Îmbunătățiri atât la
A.T.O. ALTERNATIVĂ EFICIENTĂ ÎN PROCESUL INTEGRĂRII SOCIO-ROFESIONALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Sorin-Gabriel DĂNILĂ, Simona ORGHICI-CRĂCIUN, Laura (POPA) NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2120]
-
Într-o mică măsură, le este cedat un teren, în afara uzinelor, unde se află în concurență cu consilierii de marketing: "etnomarketingul", care face să reapară o definiție sărăcită a "culturii" puse în serviciul vânzării produselor și al adecvării acestora la înclinațiile și gusturile culturale ale potențialilor clienți. Cultura în versiunea ei internă (adică antreprenorială) sau externă (orientată spre actorii pe care întreprinderea trebuie să îi atragă) apare în ambele cazuri ca substratul unei reorientări importante față de achizițiile cercetării antropologice. Totuși, dintr-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
că studiile de etnologie și cu atât mai mult de etnologie urbană și industrială au ca obiect analiza situațiilor contemporane și că acestea din urmă sunt produsul unei istorii locale articulate pe o conjunctură globală. Antropologia nu are așadar nicio înclinație specială spre a se închide într-un trecut ale cărui rămășițe ar încerca să le capteze în prezent. Ea nu are nicio rațiune specială pentru a se întoarce la obiectele "culturale" sau marginale cu care e confundată uneori, în mod
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]