13,635 matches
-
Acasa > Orizont > Atitudini > GEORGE PETROVAI - ROMÂNIA ÎNCĂ REZISTĂ. PÂNĂ CÂND? Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1801 din 06 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Deși atât de capricioasă și evazivă, îndeosebi atunci când este scrisă la comanda politicului, istoria României ne dovedește că din totdeauna locuitorii acestor meleaguri binecuvântate de Dumnezeu au trebuit să facă față nenumăratelor răutăți iscate și aduse cu ei de năvălitori (romanii în Antichitate, popoarele migratoare la începutul
ROMÂNIA ÎNCĂ REZISTĂ. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369046_a_370375]
-
dați...” Ei bine, exact alde ăștia se fac luntre și punte să-și lanseze producțiile submediocre în prezența unor politruci locali și de mai departe (că, de, ei cică sunt plini de carte și se dau în vânt după artă, îndeosebi în campaniile electorale) și cu contribuția de seamă a unora dintre acei palavragii fără de care lansările n-ar avea niciun chichirez, căci ei au schimbat limba de lemn a trecutului nu prea îndepărtat cu cea de piatră a prezentului (o
AFLAREA ÎN TREABĂ, O CONSTANTĂ A MAJORITĂŢII CĂRŢILOR LANSATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369044_a_370373]
-
de care dă dovadă la executarea cu majorări și penalități a datornicilor de duzină, nu și a marilor datornici ce fac parte din clientela sa. Astea fiind raporturile dintre cele două părți, de unde încredere și respect cetățenesc față de instituțiile statului, îndeosebi față de instituțiile sale centrale cu rol decizional-normativ: Parlament, Guvern și Președinție? Că doar peștele de la cap se-mpute, dovadă mulțimea penalilor cu acte în regulă și a acelora ce-și așteaptă rândul în centrii nevrozați ai lighioanei românești tricefale. George
RELAŢIILE TOT MAI ÎNCORDATE DINTRE STATUL ROMÂN POSTDECEMBRIST ŞI CETĂŢENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369065_a_370394]
-
atunci: <>... Și așa am petrecut primul Crăciun din gulagul autohton. Pentru Pascu, deținut cu vechime, era al treilea. I-am povestit și eu de cele nouă petrecute de mine în pântecul chitului roșu, cum îmi plăcea să denumesc prizonieratul sovietic. Îndeosebi i-am povestit de cel de-al cincelea, din 1946, petrecut-sau mai bine zis, îndurat-în lagărul de pedeapsă de la Usciora, denumit-nu degeaba-și Gura Dracului. În acest punct pierdut în taigaua mlăștinoasă de dincolo de Volga, noi, un grup de
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
orașul aurului negru căruia i-a dat o nouă strălucire și un nou nimb de nemurire. Acțiuni diverse, originale și complexe s-au desfășurat timp de o săptămână în marile instituții prahovene, focalizând aproape întreaga viață culturală a județului și îndeosebi a orașului Ploiești. La Casa Memorială din strada Buciumului din Ploiești, Nichita s-a bucurat din nou de prezența prietenilor și a colaboratorilor, a multora din cei împătimiți de opera sa, veniți să îi mai aducă încă un gând de
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
Un bogat material documentar se referă la istoria culturii și învățământului muscelean și argeșean. În fotocopii după documente și manuscrise de la Rhivele Naționale și dela Biblioteca Academiei Române este atestată: a) Existența științei de carte pe meleagurile muscelene în sec.XIV-XVI, îndeosebi la slujitorii vămii domnești de aici b) Activitatea culturală desfășurată în cadrul Mânăstirii Câmpulung. Sunt expuse fotocopii după unele cărți și manuscrise, operă a diecilor, grămăticilor și copiștilor din secolele XVII-XVIII c) Documente legate de întemeierea Școlii domnești din Câmpulung din
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
1780, și-a luat numele de Rucăreanu, a îndemnat pe moșneni să-și aleagă părțile, spre a le putea cumpăra, devenind în câțiva ani, deținătorul unei însemnate părți din proprietatea obștească. Deosebit de interesante sunt documentele care atestă fuga unor rucăreni, îndeosebi în secolele XVII și XVIII și stabilirea lor în ținutul Vrancei, unde au întemeiat satul Rucăreni, component al comunei Soveja. Colecția profesoruli Pârnuță cuprinde peste o sută de documente, de asemenea originale, privind orașul Cămpulung și unele sate muscelene ca
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
mesaje care potențează aspirațiile umane, fără alunecare în oniricul de dincolo de realul vieții decât pe aripa păsării ce-mpletește zborul cu iubirea. Cântecele acestea sunt propriile corelații și afinități ale artistei Marina Scupra, cu publicul ei. Fantezia și iubirea sunt îndeosebi mugurii cântecelor glăsuite de Marina Scupra, ce-au explodat în prima lor primăvară într-o florărie magnifică. Dar magicul spectacol al generației Marinei Scupra a început la un momendat să fileze ca o lampă ce fumegă, iar printre cei dintâi
MARINA SCUPRA. SCENA I SE POTRIVEŞTE CA PANTOFUL CENUŞĂRESEI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371015_a_372344]
-
este un veșnic prezent s-a instaurat, gradual, acea percepție filozofică idealistă și abstractă, culminând cu necredința, agnosticismul și chiar ateismul de care am amintit, fie el de tip marxist, fie de tip new-age. Drept urmare, Păstorul Duhovnicesc trebuie să folosească îndeosebi arma rugăciunii, care-l ajută să unească neputința și nedesăvârșirea lui cu atotputernicia și binecuvântarea lui Dumnezeu . În altă ordine de idei, citindu-i datele sale biografice mă uit, cu multă admirație, la faptul că Părintele Teofil Părăian s-a
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic - pe Care l-a slujit cu atât dragoste și devotament întreaga sa viață!... Am fost foarte impresionat de liniștea și starea de reculegere în care s-a desfășurat întreaga slujbă și îndeosebi, momentul procesiunii și al punerii sale în mormântul anume pregătit dinainte, unde va fi de acum încolo alături de Mitropoliții Nicolae Bălan, Nicolae Colan și Nicolae Mladin - toți înaintași ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Ardealului!... Am mai constatat
ZECE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL A ÎPS DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – ARHIEPISCOPUL SIBIULUI ŞI MITROPOLITUL ARDEALULUI, CRIŞANEI ŞI MARAMUREŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1673 din [Corola-blog/BlogPost/370343_a_371672]
-
s-au împlinit șaisprezece veacuri cu folos pentru Biserica Ortodoxă, de la trecerea în viețuirea eternă cu Dumnezeu a Sfântului Ioan Hrisostom, care a lăsat moștenire o operă teologică impresionantă și mult folositoare, ce cuprinde tâlcuiri la textele evanghelice și apostolice, îndeosebi epistolele pauline, interpretând diversele teme care se află în aceste “De Dumnezeu inspirate cărți”, la care se adaugă alte multe cuvântări, scrisori, omilii, cateheze și tratate, într-un cuvânt: o activitate teologică foarte vastă, bogată și profundă sau mai bine
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
din lume, instituțiile culturale, comerciale, financiare private românești care apreciază valoarea remarcabilă a operelor scriitorului român să sprijine eforturile necesare pentru traducerea operei domniei sale în cîteva limbi de circulație universală. Chemăm alături pe toți românii pentru susținerea acestei nominalizări și îndeosebi pe oamenii de cultură și creație literară autentică și originală. Sperăm că astfel România va obține, pentru prima dată în istoria sa, acest premiu ca o binemeritată recunoaștere internațională a valoroasei sale contribuții literare europene, precum și a originalității operei celui
COMUNICAT AL ACADEMIEI DACOROMÂNE PRIVIND NOMINALIZAREA DOMNULUI PROF.DR. ADRIAN BOTEZ DREPT CANDIDAT LA PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂ PE ANUL 2017 de GEO STROE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie [Corola-blog/BlogPost/370559_a_371888]
-
număr foarte mare de meșteșugari, care se înscriu în tipare tradiționale, dar aduc și inovații, în ceea ce privește modelele și cromatica. Vasele lucrate de Malnos Iosef, Mathé Déneș, Ravasz Arpad, sunt bogat pictate, în motive tradiționale: florale, mai ales, laleaua, și păsări, îndeosebi porumbelul, în culori de verde, albastru, roșu, galben, maro, în diverse nuanțe și combinații. Majoritatea meșterilor de Corund încearcă tot felul de inovații ale tehnicii de lucru, motivelor și cromaticii,în speranța că așa își vor atrage mai ușor clienții
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de mai bine și să cultive recunoștința pentru firimiturile azvârlite, astfel ca să-și poată face făcutele după perdeaua încropită din cârmuitori aparențiali... Repet ceea ce am spus și altădată: Dintre toate crizele abătute în chip programat asupra României (am în vedere îndeosebi făcăturile economico-financiare și politico-sociale), cea mai perfidă, statornică și subtil-distructivă se dovedește criza moral-spirituală, din a cărei substanță toxică s-a plămădit încet-încet criza identitară! Într-un atare marasm existențial, anormalul a luat locul normalului, iar cetățenii cu scaun la
TOT MAI MULŢI POSTDECEMBRIŞTI N-AU CURAJ, CI-S TUPEIŞTI ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369357_a_370686]
-
tărie de caracter, dârzenie conștientă de sine și un altruism învecinat cu sacrificiul suprem (de pildă, curajul de-a spune adevărul gol-goluț, cu toate consecințele ce decurg dintr-un atare act temerar, sau curajul de-a protesta împotriva nedreptății individuale, îndeosebi împotriva celei colective), pe când tupeul doldora de impertinență este generat de egoism și îmboldit de goana după comorile pe care le mănâncă moliile și le fură hoții, adică exact ceea ce se întâmplă la tot pasul în atât de distorsionata societate
TOT MAI MULŢI POSTDECEMBRIŞTI N-AU CURAJ, CI-S TUPEIŞTI ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369357_a_370686]
-
din Uniunea Europeană); tot mai mulți concetățeni dezrădăcinați și atrași de zona infracționalității (crimă, viol, tâlhărie, hoție), ba mulți dintre aceștia chiar dornici să ajungă după gratii, motiv pentru care pușcăriile românești au ajuns suprapopulate; sfidătoarea îndepărtare a grosului românilor postdecembriști, îndeosebi a tinerilor, de valorile fundamental-tradiționale (omenie, cinste, disciplină, ascultare, cumpătare, simplitate), fapt care în mod logic a dat peste cap scara valorilor noastre politico-sociale și moral-spirituale (impostura ia locul competenței, minciuna îi râde în nas adevărului și nelegiuirea se distrează
CÂND TRĂNCĂNEALA-I NESFÂRŞITĂ, VIAŢA VA FI MAI TRONCĂNITĂ ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369358_a_370687]
-
bunica sa pe linie paternă, ca fiică a negustorului grec Luca Kiriac Karaboas, provenea din familia Karabetz de Nagy-Buny aparținând nobilimii încă din Evul Mediu. În acest fel, pe când avea 22 de ani, își semna scrisorile către cunoscuți și prieteni, îndeosebi către cei aflați în țările occidentale, cu pomposul nume „Mathieu - Jean Caragiale, conte de Karabey”. Mai mult, imaginându-se drept urmașul unor neamuri aristocrate sub numele de „prince Bassaraba - Apaffy”, Mateiu încearcă să se impună prin vestimentație, gestică și ținută
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
se poate bucura / întrista de aflarea unor date „certe“, între „istoriile“ Aninei și a împrejurimilor sale carstice, despre cele peste două sute de peșteri (Peștera-cu-Oase, Peștera Ponor-Uscată, Peștera-din-Deal / Dolină, Peștera Hoților, Peștera-cu-Flori-Galbene / Abri / Ambră etc.), în majoritatea lor, „de mărime mijlocie“ (îndeosebi, vizitând Peștera cu Oase, din sectorul montan-aninean Plopa - Ponor, se poate mândri / posomorî cu faptul că „s-a plimbat la pas“ pe unde s-au aflat mandibula lui Ion, din orizontul anului 40000 î. H., și craniul lui Vasile, „aproape
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
Impresionanta frumusețe / originalitate a „întregului poematic“ din Risipitorul de hârtie, de Costel Stancu, provine - în majoritatea textelor - din cele mai alese rafinării estetice ale paradoxismului - ctitorit de Vasile / Vasko Popa, Nichita Stănescu, Marin Sorescu ș. a., între anii 1965 și 1970 -, îndeosebi, din știința / talentul acestui excepțional poet de a dinamita miturile fundamentale ale Pelasgimii > Valahimii rurale (mitul jertfei zidirii - amintit mai sus, mitul fântânii cu balaur - cf. «Băiatul spălătoresei», p. 40 -, mitul focului de pe comori - cf. «Rădăcini», p. 43 -, mitul Mamei
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
ani de la săvârșirea din această viață a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Părtenie Apetrei de la Mănăstirea Neamț... În iureșul timpului și în vârtejul zilei apucăm să ne mai gândim, din când în când, la viață omului și, mai ales, la moartea acestuia, îndeosebi atunci când, primind un telefon, aflăm că a mai trecut cineva apropiat și drag nouă dincolo, defapt unde?... În adevărată viața!... Așa s-a întâmplat și în urmă cu opt ani, la aflarea veștii trecerii la cele veșnice a Preacuviosului Părinte
OPT ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT PARTENIE APETREI DE LA MĂNĂSTIREA NEAMŢ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370644_a_371973]
-
Academia Mihăileană. Ulterior, a devenit o modalitate, loc, punct în care se studia opera unui maestru deja consacrat, de regulă, sculptor, pictor, în care discipolii trebuiau să-și însușească toate cunoștințele, luînd drept model pe maestru. În secolul următor, Europa, îndeosebi Franța, a cunoscut fenomenul școlilor academice din care au crescut mari poeți, artiști, pictori, sculptori și muzicieni, în general, artiști de mare clasă și cu vocație europeană și universală. Jean-Baptiste Colbert, cunoscut om de stat, a fondat vestita instituție Academia
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
fără a fi fost acompaniat de „soția Gânditorului“ neolitic de-acolo, din acea sacră arie a Daciei etc. (III*) O carte N.-Sârbu-ană cu avertisment. Avându-se în vedere că „dragostea-i literară dintâi“ a fost reportajul de factură geobogziană - îndeosebi, cel din Cartea Oltului, capodoperă publicată de Geo Bogza în Bucureștiul anului 1945, op studiat de adolescenții Daciei Nord-Dunăreano-Pontice, atât grație generoasei programe de limba și literatura valahă pentru licee (inclusiv pentru Liceul din Buziaș, urmat / absolvit de autor în
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
Univ. Dr. Dorel Mân, cu prilejul nașterii sale în viață cea cerească și veșnică... În iureșul timpului și în vârtejul zilei mai apucăm să ne (mai) gândim, din când în când, la viață omului și, mai ales, la moartea acestuia, îndeosebi atunci când, primind un telefon, aflăm că a mai trecut cineva apropiat și drag nouă dincolo, de fapt unde?... În adevărată viața!... Așa s-a întâmplat și în aceste zile, la aflarea veștii mutării la cele veșnice a Părintelui Profesor Dorel
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
ȚIC Autor: Ion Pachia Tatomirescu Publicat în: Ediția nr. 2353 din 10 iunie 2017 Toate Articolele Autorului ION PACHIA-TATOMIRESCU : POETUL MIRON ȚIC ȘI PROZATORUL NICOLAE ȚIC Miron Țic și fotonii de pe roua cuvintelor. Asupra poeziei cultivate de Miron Țic - ilustrând, îndeosebi, prin volumele: Funigei luați de vânt, 2007; Poeme de șapte zile, 2008; Când ne ucide floarea de crin, 2012 etc., notabilul neotradiționalism din secolul al XX-lea, care stă sub pecete stilistic-pillatiană - ne-am pronunțat în volumul al II-lea
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
scriitorii ar trebui să fie mai atenți la „invazia onomastică din Apus“ (pe placul anglofonilor, francofonilor, germanofonilor): Ilarion < ilar- „de râs / bucurie / haz“ + suf. aug. pelasg > valah -on (Nicolae Țic a preferat un onomastic de-acasă, din Ardeal, cu circuit, îndeosebi, în Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, deși putea să pună un Visarion, sau un Vladimir, ori, de ce nu: Iosif Visarionovici); dar prenumele Ilarion se „întregește“ prin numele Bujdea < bujdea / bujdă „cocioabă / bordei ca de / din calea migratorilor“ (cf. bujdi, „a năvăli / țâșni“ - DEX-75
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]