2,403 matches
-
finitudinea - sexul, rasa, epoca, locul, ascendența, casta, limba și religia alcătuiesc cercul limitelor dinlăuntrul căruia se exersează libertatea gravitațională ca libertate condiționată. Căci toate aceste limite constituie condițiile ei de exersare, terenul ferm de pe care ea se ridică, sistemul de îngrădiri din mijlocul căruia ea se manifestă ca libertate. Caracteristica tuturor acestor limite - ființa, conștiența, finitudinea, sexul, rasa, epoca, locul, ascendența, casta, limba, religia - este faptul că ele vin de dinaintea alegerii noastre: nu am ales să fiu, să fiu om, să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nerecunoaștere a lui. Pe de altă parte, pentru că are conștiința libertății, umilitatea respinge umilința ca dominație a inferiorului asupra superiorului și ca lezare a libertății. ELEMENTELE FONDULUI INTIM-STRAIN Libertatea gravitațională se exprimă ca decizie luată pe fondul constant al unor îngrădiri prealabile: capacitatea mea de hotărâre, ca expresie a libertății mele, se exersează dinlăuntrul unor hotare pe care, deși sânt ale mele, nu eu mi le-am dat. Înainte de a mă construi prin propriile mele hotărâri, sânt ceea ce sânt prin hotarele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Libertatea se exersează ca libertate pe de-o parte prinsă în cele douăsprezece determinații, pe de altă parte în propriile sale limite de alegere. Numai că această limitare a libertății în câmpul alegerii este compensată de redeschiderea libertății în spațiul îngrădirilor inițiale pe care le marchează elementele fondului intim-străin. Am văzut că libertatea se poate întoarce asupra acestor elemente și le poate considera și reconsidera. În primă instanță eu descopăr că sânt centrat (fixat) pe cele douăsprezece determinații ale fondului intim-străin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care libertatea o întîlnește după ce ea însăși și-a pus-o în cale. Legea este rezultatul libertății care își proiectează singură limita menită să facă libertatea cu putință. Legea este libertatea care se ia pe sine în proiect în vederea unei îngrădiri eliberatoare, e libertatea care se îngrădește pentru a putea funcționa ca libertate. Ca lege bună, legea educă libertatea. Ea reface scenariul paideic ca scenariu al puterii la scara unei societăți întregi. Întrucât în ea sânt acumulate depunerile de libertate ale
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înseamnă că granița dintre mimetic și simbol a dispărut. Reproducerea corpului nu este o verificare a capacității mimetice a omului; lucrurile imitate nu sânt "icoane", ci simboluri ale unor rituri de încercuire. În ronde-bosse-ul oricărei statui există o aluzie la îngrădirile benefice în care viața își primește determinațiile ei și capătă o formă, un chip. Lucrurile nu își trăiesc aici tristețea mărginirii, ci satisfacția împlinirii lor. Oul sculptat al lui Brâncuși, această monadă orfică, este o implozie de fericire; și orice
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
115). În chip neașteptat, într-o scriere despre lumea greacă scena capătă treptat un caracter de Ev Mediu (II, p. 115), iar jocul interferențelor literare complică imixtiunea planurilor temporale. Din nou, Atena lui Ștefan Zicher apare ca un spațiu al îngrădirii libertăților cetățenești, care prezintă destule analogii cu România comunistă. Pentru a lua un singur exemplu, scena aclamării Aglaiei, adevărată mamă din Atena (I, p. 100), conștientă de datoria tuturor femeilor de a aduce pe lume copii spre a se îngriji
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a căror disponibilitate este incertă, cât și bunuri a căror disponibilitate este sigură. Prin urmare, în cazul unora dintre bunurile analizate, această caracteristică este valabilă. i) Construcțiile umane sunt făcute să reducă incertitudinea. Un astfel de exemplu îl reprezintă „închisorile”/îngrădirile cu bârne de lemn care se făceau pe izlazuri (Stahl, 1998, vol. I, pp. 257-298). Astfel de amenajări aveau rolul de a garanta accesul și disponibilitatea resursei respective. Aceste construcții măreau gradul de complexitate al managerierii resurselor respective. În cazul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
bârne de lemn care se făceau pe izlazuri (Stahl, 1998, vol. I, pp. 257-298). Astfel de amenajări aveau rolul de a garanta accesul și disponibilitatea resursei respective. Aceste construcții măreau gradul de complexitate al managerierii resurselor respective. În cazul nostru, îngrădirea locurilor de pășunat punea probleme de organizare atunci când terenul trecea în exploatare agricolă. j) O altă problemă de organizare creată de aceste amenajări era construirea de drumuri de acces către toate sistemele devălmașe de resurse. Înainte de existența respectivelor îngrădiri, oricine
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nostru, îngrădirea locurilor de pășunat punea probleme de organizare atunci când terenul trecea în exploatare agricolă. j) O altă problemă de organizare creată de aceste amenajări era construirea de drumuri de acces către toate sistemele devălmașe de resurse. Înainte de existența respectivelor îngrădiri, oricine putea trece pe oriunde, dar după construirea lor a apărut preocuparea pentru crearea căilor de acces (Stahl, 1998, vol. I, pp. 257-298). k) Populația este stabilă pe perioade foarte mari de timp. Conform izvoarelor scrise, unele dintre comunitățile studiate
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Încadrarea acestora în unul dintre cele patru tipuri de bunuri poate fi dificilă, în special în cazul pădurilor. Dificultatea vine din suprapunerea mai multor factori: caracteristicile intrinseci ale bunurilor, formele de proprietate stabilite în raport cu acestea, posibilitățile tehnologice și costurile necesare îngrădirii accesului la ele (Miroiu, 2001, pp. 20-21; Miroiu, 2007, pp. 126-141). Mai mult, literatura de specialitate face distincție între copacii din pădure, care sunt bunuri private (McKean, 2000, p. 29), și pădure, care este un sistem de resurse ce produce
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
gardurilor. Plângerile în aceste cazuri aveau câștig în principal dacă se dovedea că obștea ca întreg era afectată, dacă se invocau motive precum blocarea unui drum, a unei mori, a unui târg sau vetre de sat. O altă metodă era îngrădirea locurilor în care animalele nu aveau voie să pască, și nu a celor în care aveau voie (Stahl, 1998, vol. I, pp. 258-261, 277). Existau însă și terenuri agricole pe care, datorită valorii lor economice, se produceau aglomerări. Soluția identificată
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
înfățișându-l pe Profetul Mahomed - mi s-a părut atunci, mi se pare și acum un gest cel puțin nelalocul lui, menit a inflama spirite și a turna gaz peste focul fanatismului. Sigur, întregul context, care cuprindea și revolta față de îngrădirea libertății de exprimare, putea fi o explicație a publicării respectivelor caricaturi, dar actul în sine avea mult prea puțină valoare artistică, să-i spunem. Putea fi perceput ca o provocare inutilă, ca o jignire gratuită. Și exact așa a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
subiectele, le ierarhizează și le prezintă publicului lui. Libertatea de exprimare este un drept fundamental, pe care l-am cucerit cu greu, și pe care nu ne putem permite să-l relativizăm, prin acțiuni de relativizare a lui sau de îngrădire a accesului la informație, prin presiuni ale puterilor publice asupra ziarelor și ziariștilor. Sunt alături de toți cei care, cu bună credință, promovează dreptul la liberă informare și liberă exprimare. Doar în aceste condiții vom avea o democrație funcțională și consolidată
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
texte. Am avut, în momentul respectiv, un auditoriu, cred eu, destul de serios și foarte drag mie... Am învățat filosofie, am învățat epistemologie însă, categoric, înclinația mea era mai degrabă către etică și filosofie politică. Or, în acest sens, exista o îngrădire substanțială în perioada respectivă. Așa că nu m-am simțit deloc confortabil în filosofie, în sensul unei dezvoltări personale. Și de aceea, nevoia aceasta de creativitate a fost dirijată către literatură. Ce s-a schimbat în aceste date după ’90? Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
așteptasem un an până să ajungă acea carte minunată la noi în târg... S.A.: O eternitate! M.I.: Mai rău! Sunt sigur că în București o găseam într-o zi, dar la Tg. Neamț... Dar astea au fost limitările târgului, nu îngrădirile comunismului. Eu nu puteam să-i spun unchiului meu să se ducă la București să cumpere cartea. El ar fi fost în stare să se ducă și acolo sigur. Cunoștea mai bine decât mine limitările sistemului. S.A.: Dar nici tu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
stradă. Probabil că un politician aflat la cadru își va păstra decența în limbaj și atitudine, chiar dacă este iritat. În schimb, un om sau un grup de oameni necu noscuți, aflați în stradă nu au niciun fel de limite, de îngrădiri. Se simt liberi să spună și să facă ce vor. De aici apar probleme pentru reporter, întrucât oamenii pot începe să folosească diferite injurii. Pot înjura în direct la televizor, pot incita la violență, pot face gesturi obscene. Adică, pot
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
Dar în America, la fel ca și în Europa, costurile producției cresc, salariile de asemenea, în timp ce indicii rentabilității scad; imaginea viitorului se încețoșează, cererea scade catastrofal, invențiile încetează să mai apară, șomajul explodează, măsurile protecționiste se înăspresc, iar libertățile cunosc îngrădiri tot mai drastice. Constituirea în 1928 a unui cartel al marilor companii petroliere, cele „șapte surori”, crește prețul benzinei, antrenează prăbușirea producției de automobile, declanșează Marea Criză și pune capăt celei de-a șaptea forme, în vreme ce a opta a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
până în iunie 1990 nu exista, definită instituțional, o viitoare redacție spirituală. "Era o dorință a tuturor să realizăm cât mai multe materiale care să arate că românii puteau să aibă preocupări religioase, spunea Radu Geroge Serafim 20, pentru că fusese o îngrădire, o constrângere care acum exploda în fiecare dintre noi, dar mai ales în mine, ca fiu de teolog 21. Era o zonă tentantă pe care nu vroiam să o ratez"22. Eseist, publicist, filosof cu preocupări și formație teologică, Radu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
că libertatea este stânjenită de autoritate și deci nu poate exista libertate deplină decât numai acolo unde lipsește autoritatea... autoritatea înseamnă, pentru viața și libertatea oamenilor, ceea ce înseamnă leagănul pentru copii, gardurile pentru grădini și digurile pentru râuri. Toate aceste îngrădiri nu răpesc libertatea nici a copiilor, nici a pomilor, nici a râurilor, ci dimpotrivă, le-o asigură"74. Libertatea religioasă s-a manifestat în presa scrisă în special sub forma discursului de prezentare, apoi ca discurs religios educativ-moral și apoi
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
mii de glasuri deșteptate ale locuitorilor bălții, înfioră stufăriile până departe, ca înaintea vremii rele. Și la asfințit, pe jumătate de cer cuprins de munți de nouri, s-a arătat deodată un tighel de aur frânt, neregulat, pe toată marginea îngrădirii întunecate. Parcă ar fi încremenit pe cer un fulger rupt, ca o amenințare. Are să vie vremea rea, neică Marine!... Vânătorul nu întoarce capul; vâslește încordat; și din lulea se înalță pânze ușoare de fum. În asfințit, nourii se sparg deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fi liberi decât în raport cu alții, că libertatea se cucerește nu arzând punți, ci construindu-le; credeam că din moment ce lăsasem închisoarea în urmă terminasem cu ea și eram convins că, în sfârșit, puteam și chiar trebuia să-mi urmez fără nici o îngrădire dorințele. Am ajuns astfel să abuzez și mai mult de egoismul meu. Din nefericire, nu pricepem niciodată ia timp ce ne trebuie; vrem mai mult decât putem să obținem și astfel ne pregătim singuri eșecurile. După închisoare am dorit să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
acum, după cât am reușit să aud, cică se leagă de faptul că, mai demult, au existat bani pentru refacerea gardului. Că banii s-au dus, dar de gard, nici pomeneală. Și mai spune că, tot ceea ce s-a achiziționat pentru îngrădire, a mers, de fapt, la cimitir...” “De ce tocmai acolo?” “Pentru că, deh!, cavoul unei anumite familii ar fi avut nevoie de grilaj metalic și...” “Și care-o fi adevărul?” “Adevărul este că pe toate aceste anonime le culcă tovarășa Udrea în
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Udrea în doi timpi și trei mișcări. Prafu’ și pulberea s-alege de ele!... “Bine, dar, dincolo de acest aspect al problemei?” “Ei, chestia e că s-ar fi scos niște miișoare, și-n scripte s-ar afla, negru pe alb, <<îngrădirea școlii>>” “Atunci? Că gardul ăsta e așa de când eram eu elev al acestui liceu, adică de peste treizeci de ani” “Se pare că cineva și-a luat o parte a leului mult mai mare decât ar fi trebuit și, de aici
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
revelării a ceva ce depășește capacitățile percepției obișnuite, a ceva ce se află dincolo de limitele firescului și ale vizibilului. Un spațiu pus cu generozitate la dispoziția „locuitorilor non-umani ai pământului”, a „duhurilor firii”, a „invizibililor”. Un spațiu situat departe de îngrădirile cotidianului, un teritoriu unde, ca și în insula lui Prospero, sufletul, lăcaș al tuturor minunilor, își redobândește libertatea pierdută. La această margine de lume populată de fantome se ivesc, în sfârșit, spectatorii așteptați - Uriașii munților. Un pâlc de călăreți bizari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
de ghidare, de orientare etc.) sau elemente de arhitectură navală (provă, punte, catarg etc.). Pentru Gilbert Durand, ambarcațiunea întruchipează „arhetipul liniștitor al găoacei protectoare, al vasului închis, al habitaclului ” (10, p. 311). Pentru Roland Barthes, nava este simbolul profund al „îngrădirii” : „Predilecția pentru navă constă întotdeauna din bucuria de-a te închide perfect [...], a îndrăgi navele înseamnă în primul rând a îndrăgi o casă superlativă, întrucât e iremediabil închisă [...] nava, înainte de a fi un mijloc de transport, e un fapt care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]