16,092 matches
-
poate să mă caute cine are nevoie de mine. Odată și odată aș vrea să‑mi schimb meseria asta, care nu mă împlinește, și să devin profesor de sport. Îmi simți mușchii, Sophie? Numai pentru tine cresc ei și se întăresc în fiecare zi. Din păcate, în natură trebuie să mă țin încă de drumurile și potecile publice, care sunt marcate. Dar când voi deveni un alpinist temerar, voi putea să mă aventurez și pe potecile nemarcate, de unde voi culege adesea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
care își face drum printre picioarele Annei sau ceva mai neplăcut? E ceva dezgustător și anume pula funcționarului de bancă. E o ridicătură mică, ascuțită și totuși oarecum cărnoasă și vulnerabilă, nu tare ca piatra (cu siguranță că nu se întărește ca lumea niciodată, poate doar cu forța, dacă o freci trei ore). Omul ăsta s‑a lipit de Anna, cerșind un pic de dragoste și toleranță, ceea ce nevastă‑sa îi refuză mereu sub cele mai stupide pretexte. Așa un funduleț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dar ce contează. Simte ceva pentru el, i‑a intrat pe sub piele și nu mai vrea să plece de acolo. Lui i‑ar fi de‑ajuns dacă i‑ar intra în pizdă, dar merge așa de greu când nu‑i întărit ca lumea, ce chin! Deja curg apele pe el și fiindcă nu iese cum și‑ar dori, devine brutal, nu, firește că nu cu el însuși, ci cu Anna. Îi frânge mijlocul, o strivește (sub greutatea lui), îi împinge gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
s‑au schimbat și oamenii, care au acum alte griji. Mai ales cei tineri, cărora le aparține viitorul, pe care și‑l construiesc, în sfârșit, cum vor. Zăpăciți de cap, cei doi camarazi amestecă încurcați în găleată, ca să nu se întărească cleiul. Pentru asta, cleiul are nevoie de căldura pe care n‑o găsește afară, ci doar în ambianța plăcută a unei plite de bucătărie, unde se și află în momentul de față. Nu știu cum să‑l ia pe Hans ăsta, pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
tot avut de vorbit cu ăla; întreabă el imediat. Da’ ce‑ai înnebunit? Crezi că‑ți dau ție socoteală, sau oricui altcuiva? (Sophie). După chestia asta, nervos, Rainer se lovește de mai multe ori în mușchii coapselor, care nu se întăresc însă printr‑un asemenea tratament, iar el nu reușește decât să‑și facă lui însuși rău. Anna încearcă și ea, într‑o doară, să‑i pună lui Hans al ei mâna pe mușchii coapselor, unde, spre deosebire de Rainer, ai ce apuca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
vorbit Întruna până au coborât Înaintea noastră. De Îndată ce ne-am văzut singuri În cameră, ne-am aruncat Îmbrățișați În pat. Akemi rostea Încontinuu: „Mă simt ciudat, mă simt ciudat“, desfăcându-mi fermoarul pantalonilor pentru a-mi elibera sexul, care se Întărise deja. În momentul În care mi-l cuprinse Între buze, mi-am dat seama că nu aveam nici cel mai mic instinct de agresivitate. Nu simțeam nimic din acea dorință sexuală năvalnică, ascuțită, care mă cuprinsese când luasem cocaina primită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
găsit puterea să-mi comande să mă dezbrac complet și să mă târăsc În patru labe În fața lui. Nu mai cunosc un alt bărbat care să fi avut erecție Într-o astfel de situație. Bineînțeles că nu i s-a Întărit complet, dar m-a făcut să ajung la mai multe orgasme, gemând de fiecare dată cât puteam. Atunci mi-am dat seama, nu cu capul sau cu inima, ci cu partea cea mai intimă a trupului meu, că, dacă aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
vă dați pantalonii și chiloții jos și să vă târâți În patru labe pe Fifth Avenue. Ați Înțeles? — Da, da, am răspuns eu la auzul vocii ei, cu balele scurgându-mi-se, ca un câine În călduri. Penisul mi se Întărise instantaneu și mi se ridicase mândru pe sub prosopul de baie. — Puteți să vă masturbați după ce Închid eu telefonul. Ați Înțeles? Trebuie să ascultați orice v-ar zice bărbatul. — Da, da, am Înțeles. — Înainte să vă Întâlniți cu el, vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
pe Keiko Kataoka făcându-mi spălături intestinale și râzând la vederea prezervativului eliminat În chiuvetă sau Într-o oliță pregătită special. — Să nu beți nimic rece și evitați gheața, m-a atenționat Keiko Kataoka. Poate deveni foarte periculos dacă se Întărește cauciucul prezervativului. Prezervativul umplut cu pudra albă avea cam jumătate din lungimea unui penis În erecție. M-a durut Îngrozitor când mi-a trecut prin esofag și prin tubul digestiv, dar, odată ajuns În stomac, senzația de neplăcere a dispărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
amirali echipați în uniformele de paradă, obligați să stea pe scaune de campanie extrem de mici și de incomode. Casa ca un tort imens de nuntă la care fusesem chemat ar fi fost mai potrivită pe o plantație din Mississippi, impresie întărită de slujnica tuciurie care mi-a răspuns la ușă. I-am arătat legitimația mea și i-am spus că sunt așteptat. S-a chiorât plină de îndoială la ea, de parcă se credea însuși Himmler: — Frau Lange nu mi-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ziare despre asta. Heydrich râse: — Ziarele tipăresc ceea ce le spunem noi să tipărească, iar asupra acestei știri există embargo. — Grație lui Streicher și a fițuicii sale antisemite, nu ar fi făcut decât să fie aruncată pe seama evreilor, explică Nebe. — Exact, întări Heydrich. Ultimul lucru pe care-l doresc este declanșarea în orașul ăsta a unei revolte antievreiești. Așa ceva ofensează simțul meu de ordine publică. Mă ofensează ca polițist. Atunci când chiar vom decide să scăpăm de evrei, va fi așa cum trebuie, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
măsura cu un soi de impertinență, ca și cum încerca să-mi stabilească priceperea, sau lipsa acesteia, ca amant. — Da? i-am zis. Ce dorești? Colectez pentru Reich, îmi explică fata, flirtând. Ținea întinsă o geantă din material textil pentru a-și întări spusele. — Programul de Economie al Partidului. A, portarul m-a lăsat să intru. — Văd și eu asta. Și mai exact, ce anume ai dori? Ridică dintr-o sprânceană și m-am întrebat dacă tatăl ei nu o considera încă destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
zise ea, luând-o pe fată de spatele dezgolit și răsucindu-l spre fața mea, netezindu-l cu palma: Are două vertebre în plus, așa încât fundul ei e la mare distanță de mijloc. Foarte frumos, nu crezi? — Foarte frumos, am întărit eu și am bătut ușurel cu mâna, politicos, fundul rece ca marmura al fetei. Dar ca să fiu sincer, eu sunt de modă veche. Îmi place ca fata să se gândească doar la mine și nu la portofelul meu. Evona zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
sectorul ăsta și ora la care încep să lucreze dimineața. Indiferent de orele la care lucrează, vreau să-i văd pe toți aici la ora normală de deschidere, cu toate registrele și documentele. Am făcut o pauză pentru o clipă, întărindu-mă pentru ceea ce avea să urmeze. — Bine, am spus. Arătați-mi unde e. În biroul de bagaje lăsate în păstrare, Hans Illmann stătea pe un pachet mare cu eticheta „Fragil“, fumând una dintre țigările sale de foi și uitându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
E posibil să vă poată ajuta. Acest bărbat, ca ultim descendent al unui lung șir de bărbați germani înțelepți, are o memorie clarvăzătoare ancestrală, care este unică în epoca noastră. — Pare să fie minunat, zise Hildegard cu respirația întretăiată. — Este, întări Vogelmann. Atunci voi aranja să-l întâlniți, zise Rahn. Întâmplător știu că este liber joia care vine. Veți fi disponibili seara? — Da, vom fi disponibili. Rahn își scoase un carnețel și începu să scrie. După ce termină, rupse pagina și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
se schimbă săptămânal numele. — Totuși nu înțeleg, zise Dromiket 4. De ce? Păi să zicem că dumitale eu îți provoc acum o anumită afecțiune. Data viitoare când vei veni pe stația noastră, vei vrea să mă întâlnești tot pe mine. — Normal! întări Dromiket 4. — Păi vezi? Nu e corect, răspunse femeiușcă. Căutându-mă tot pe mine, îi furi pâinea de la gură unei colege de-a mea desemnată în ziua respectivă să însoțească turiștii. Eu aș da randament mai mare, iar colega mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
romantice sau ale orchestrei simboliste sunt exilate din această strictă întocmire. Mai trec doar adierile compatibile cu dublul tetracord al stanței papadiamantopoline. Cu Hilbert geometria îl regăsește pe Euclid: cu Moréas, poezia se întoarce la Alceu. Dar această revenire e întărită de toată forța exhaustivă a gândirii moderne. Stanța lui Moréas devine emul al enunțului matematic. Se înveșmîntă în aceeași frumusețe canonică, datorită nu știu cărei celebrități sumare, unei arte mai general concepută - a teoremei. Emoția e mai ptrofundă și agravată parcă de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mai complete aclimatizări matematice, a apariției unei conștiințe mai clare a limitelor proprii. Ea urmează lichidării din 1930 a trecutului meu literar (1919-1930). Această regăsire de mine-însumi o datorez cufundării în opera lui Gauss, Riemann și Klein, a "marei tradiții", întărită prin șederi repetate, între 1934-'38, în Göttingen și printr-un contact susținut cu lumea matematică germană. Personal mă consider un reprezentant al programului de la Erlangen, al acestei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o elaborează în anii adolescenței. În orice caz ea este gata, în marile ei linii, prin 1828- 1829, când Galois, în vârstă numai de 17 ani, după prima cădere la examenul de intrare în Școala Politehnică, urmează (pentru a se întări!) clasa de matematice speciale ale liceului Louis-le-Grand. În acest an, Galois prezintă Academiei de Științe primul său memoriu privitor la rezolvarea ecuațiilor. Cauchy, căruia memoriul îi este încredințat spre cercetare, îl pier-de, așa cum rătăcise cu câțiva ani în urmă memoriul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în: Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017 Toate Articolele Autorului CARTEA VIEȚII Când vei deschide cartea vieții, Printre file vei citi cu drag, Despre anii falnici ai tinereții, Trecuți și de acest prag. Anii adunați în calendare, Care au întărit cândva pereții, Prinși în multe file fiecare, Formează iată cartea vieții. Au fost multe evenimente, Mergând pe cărările tristeții, Care mai de care evidente, Scrise apoi în cartea vieții. În răbojul vremii trecut-am anii, Veniți cu acele valuri ale
CARTEA VIEȚII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364343_a_365672]
-
precizie, urmare a câtorva luminoase întâlniri directe și indirecte (indirecte, prin intermedierea condeiului său), cât de bun român este basarabeanul Valeriu Rață. Convingerea mea asupra românismului celui pe care încerc să-l creionez aici, cu oarece sfială, ar putea fi întărită de un argument prioritar, acela că dânsul este, prin studii, profesor de limba și literatura română. Și că, ca o curgere firească în albia profesională dată, a fost sau încă este lector, corector și redactor de carte și revistă românești
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
unde i-am cunoscut pe pastorii Florin Cîmpean și respectiv Luigi Mițoi, două personalități puternice și pline de har, care m-au integrat în rândul comunității prin călduroasa primire făcută în cadrul predicilor de binecuvântare, predici ce au darul de a întări coeziunea comunității de români în jurul bisericii. Aici, diverse categorii sociale: muncitori, intelectuali, profesori, doctori, avocați, artiști etc. împreună cu familiile, participă într-un număr surprinzător de mare la predici, lăsând de o parte diferențele de cultură, de clasă socială etc. Cum
VENI, VIDI, VICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364523_a_365852]
-
în chip explicit, se arată a fi întotdeauna și în întregime consecutivă. Astfel doctrina „ artei pentru artă“ cred că este un fel de oboseală, cum spunea Vianu, față de intențiile metafizice, religioase și sociale. Poezia filosofică reprezintă o încercare de a întări prin effort speculative demnitatea artei amenințate să piară în sistemul lui Hegel. Alături de reîntoarcerea la mituri, care e, de fapt, o eternă reîntoarcere. Aceste două orientări, după părerea mea, se constituie ca moduri de a rezolva dialectica între filosofie și
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
de aceea, pe rana deschisă a desprinderii de cei dragi, a plecării din mijlocul comunității pe care a servit-o un timp atât de îndelungat, autorul plantează pur și simplu, o colecție de meditații și de cugetări menite să-i întărească și să-i susțină pe toți cei care se împărtășesc de suferința separării pentru o vreme, de cei iubiți. „Pâinea mea sufletească” „Merinde pentru sufletul trudit de spasmele acestei schimbări mi-a fost din nou, Cuvântul Sfintelor Scripturi. Dimineață de
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
găsit în acești ani puțini ai peregrinării mele prin lume. Ziua de azi este zi de har. Zi în care-L pot cunoaște pe Hristos. Ziua mântuirii mele.” După atâtea ocazii petrecute „În răcoarea dimineții”, nu putem decât să fim întăriți spiritual, pregătiți pentru confruntarea zilei ce va urma, cu influențele potrivnice din această lume, având speranța și încrederea că asemenea Domnului nostru Isus Hristos vom primi putere și ajutor, atunci când vom avea nevoie. O luptă se câștigă doar dacă este temeinic
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]