7,767 matches
-
din soare, din lumina și culoare. Luna mai, luna mai,noua floare nu ne dai? Dăruiesc la fiecare, că mă aflu-n sărbătoare. Flori în rând că la parada, presărate în alai, Flori pe deal și pe câmpie, cât cuprinde -ntinsa zare... Luna mai, luna mai, de-unde-atata floare ai? Din iubire și credința, osteneală și răbdare. Ah, ce-ai mai opri acuma timpu-nmiresmat de mai, Cu-alternante de culoare și cu zâmbet de petale, Să culegi floare cu floare și iubire
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
din soare, din lumina și culoare.Luna mai, luna mai,noua floare nu ne dai?Dăruiesc la fiecare, că mă aflu-n sarbatoare.Flori în rând că la parada, presărate în alai,Flori pe deal și pe câmpie, cât cuprinde -ntinsa zare...Luna mai, luna mai, de-unde-atata floare ai?Din iubire și credința, osteneală și rabdare. Ah, ce-ai mai opri acuma timpu-nmiresmat de mai,Cu-alternante de culoare și cu zâmbet de petale,Să culegi floare cu floare și iubire
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ARIPĂ ÎNTINSĂ Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016 Toate Articolele Autorului Mi-e sufletul întins, desfășurat ca o hartă veche fără nume, miroase a toamnă, a vânt brumat, e ca un soare ce apune. Zboară ca
ARIPĂ ÎNTINSĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378974_a_380303]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ARIPĂ ÎNTINSĂ Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016 Toate Articolele Autorului Mi-e sufletul întins, desfășurat ca o hartă veche fără nume, miroase a toamnă, a vânt brumat, e ca un soare ce apune. Zboară ca pasărea-n stropii grei ai tristeții ce nu se oprește, copacii verzi din ochii mei, îi duce-n toamna
ARIPĂ ÎNTINSĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378974_a_380303]
-
soare ce apune. Zboară ca pasărea-n stropii grei ai tristeții ce nu se oprește, copacii verzi din ochii mei, îi duce-n toamna rece. Nu râde des, dar când e anume, se bucură-ntr-un plâns înfundat și stă întins, desfășurat, aripă întinsă peste lume... Referință Bibliografică: Aripă întinsă / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1973, Anul VI, 26 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ARIPĂ ÎNTINSĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378974_a_380303]
-
ai tristeții ce nu se oprește, copacii verzi din ochii mei, îi duce-n toamna rece. Nu râde des, dar când e anume, se bucură-ntr-un plâns înfundat și stă întins, desfășurat, aripă întinsă peste lume... Referință Bibliografică: Aripă întinsă / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1973, Anul VI, 26 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ARIPĂ ÎNTINSĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378974_a_380303]
-
se întreabă dacă l-am văzut pe Platon, da, l-am văzut călare pe Timp, a trecut prin vederea mea ca o aventură de parcă ar fi trecut un fulger pe cer cu flacăra înțelepciunii în mâini, am rămas cu mâna întinsă cerșind un dram de fericire, de-atâta albastru m-am speriat, mi-a căzut pe gene și a rămas sculptat în lacrima mea, de-atunci am luat glasul codrului și l-am făcut doină. joi, 26 mai 2016 Referință Bibliografică
DOUĂ POEZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378972_a_380301]
-
combinatoriu! Vrei să deschizi partitura simfoniei universale, ușor prinde viață, dialogul începe, în spiritul timpului - o nouă ars combinatoria -, lași muzica sferelor să vină ritmic, ușor, spre tine, pui semne în sunetul fundamental și-adânc forjezi resorturile telurice. Un fir întins, în intervale perfecte, se termină la punctul de rupere. Sub cupola cerului am împărțit atâtea. O insolită alternanță între tensiune și relaxare! În zgomotul furtunii din travaliul durerii urmele au dispărut în intervalul exilat, neintegrabil, dar în oglinda apelor vii
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
Privirea-i era atrasă de fața albă și nemișcată care îi părea destul de cunoscută. Deținătoarea corpului întins de pe masa de operație îi părea foarte cunoscută... în final se recunoscu pe sine. Ce ciudat! Ea se privea pe sine cum zăcea întinsă -o masă însângerată de carne prin care patru medici hăcuiau, tăiau, coseau, toți concentrați, toți cu fețele acoperite de măști. Cum era oare posibil ca ea să fie cea de pe masă și în același timp... Privea scena de la nivelul lămpii
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
umpluse de mirosul iute al țapului bătrân și lățos, cu niște coarne uriașe, de muflon, de care prichindelul se ținea pârâind printre dinți, sugerând că s-ar afla la ghidonul unei motorete Mobra. Dând cu nasul în plasa de tenis întinsă de-a curmezișul terenului, animalele nu se impacientaseră, ci o ocoliseră cu grijă, doar câteva mai tinere săriseră cu dezinvoltură peste ea. Nimeni nu știa ce anume, poate mirosul asfaltului nu de mult turnat, încălzit de soarele toamnei, îndemna caprele
OREAG ŞI CAPRELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379033_a_380362]
-
nuvela „Alexandru Lăpușneanu”, a lui Costache Negruzzi a contat din punctul de vedere al valorii estetice, iar după celebrele cărți ale „Ceahlăului prozei noastre”, titluri de reținut sunt destul de puține; „Prințul Ghica” al Danei Dumitriu, „Cei o sută”, cel mai întins ciclu eroic din proza noastră, al lui Gheorghe Schwartz, „Vornicul Țării de Sus” al lui Dumitru Vacariu, romanele cu masoni și templieri ale lui Cristian Tiberiu Popescu, un roman remarcabil al lui Gabriel Chiriac despre vremea lui Vasile Lupu, „Fanar
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
curge dinspre tine miros de busuioc. Întoarce-te să te mai văd o dată Prin ceața lacrimilor care-mi curg, Văpaia flăcărilor te arată O trestie în raze de amurg. Privește-mă și-ntinde mâna, Eu sunt de mult o mână-ntinsă. Topește-mi de pe buze bruma, Săruta-mă si lasă-te cuprinsă De vraja ce-mi sclipește în priviri, Stropită cu arome de pian. Mă sting printre petalele de trandafiri Când vii și tragi perdeaua de la geam. Mă înfășor în mantia
POEZII, DE ION SORESCU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379092_a_380421]
-
te sărut și aveți grijă de voi și dacă este nevoie de ceva sună-ne! - Ai fost destul de generoasă la plecare, sper să nu fie nevoie. - Bine, atunci vorbește și cu tatăl tău că stă nerăbdător lângă mine cu mâna întinsă să-mi ia receptorul de parcă nu azi-dimineață ai părăsit casa. - Bine mami, te sărut și ai grijă de sănătatea ta! - La revedere dragule, și imediat se auzi vocea sonoră de tenor a tatălui său: - Bună Mircea, am înțeles că ești
CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379793_a_381122]
-
simțindu-mă ușoară ca un nor și mă tot înălțam deasupra copilăriei mele cuprinzând cu privirea toate locurile pe unde-mi petreceam negrijile vedeam oameni mici, grăbindu-se care încotro îi purtau gândurile pomi verzi și înfloriți, presărați peste câmpia întinsă făceam salturi spre înalt cu coborâri de-o clipă într-o amintire aerul din jurul meu mirosea a liliac înflorit și în plutirea ninsă printre porumbei albi mi-am simțit dintr-o dată trupul greu rostogolit pe-o parte aceea cu fereastra
ȘI AM ZBURAT de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379880_a_381209]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1395 din 26 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Mă iartă, mamă! Moto: Uneori, dragii noștri blajini se întorc la noi cu mâinile întinse, cerându-ne o fărâmă de Neuitare. Numai aceasta le-astâmpără foamea pe lungul drum al Nemuririi. Mama nu mi-a spus niciodată că mă iubește și nici nu m-a alintat cu acele diminutive drăgălașe. Nu m-a sărutat, nu
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
el să revină într-o zi! De aceea, în fiecare zi, avea obiceiul să vină pe țărmul mării, să urce promontoriul unei stânci înalte, să se roage la Domnul Cel de Sus, apoi să se uite, cu dor nesfârșit, peste întinsele ape albastre, cele cu valuri veșnic călătoare. Marea, deși agitată cel mai adesea, aducea o liniște imensă în sufletul său, și era singura legătura ce-i mai aducea vești nescrise din partea celei mai dragi ființe - Julia, fata cu ochi atât
LUMEA NOUĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379901_a_381230]
-
dusă, iată, pe ulița care venea dinspre niște case amărâte, apăru o cerșetoare, bătrână și slabă care, poticnindu-se, se opri aproape de lavița pe care ședea Nerun. Aceasta, cu niște ochi ageri, remarcă de îndată pe bietul băiat cu pânzele întinse alături. Dintr-o privire, văzându-l mâhnit, se lămuri cu cine are de-a face și despre ce era vorba. Se apropie de el, ca de o victimă sigură, cuprinzându-l cu priviri lacome. Își pieptănă părul încâlcit cu ghearele
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
de ispravă, ești iscusit și harnic. Îmi place. Uite care va fi tocmeala noastră. Nu-ți voi plăti chiar de îndată pânzele pe care ți le-am luat, ci mai târziu. Palatul boieresc în care locuiesc acum este nou și întins. Mai sunt multe camere goale, fără zugrăveli și fără tablouri. Vreau să ne învoim să-mi faci toată casa plină de picturi și zugrăveli iscusite, să arate ca în povești. Și-ți voi plăti toată truda la sfârșit, când totul
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
câteva zile. Până se potolea de la sine. Atunci rămânea o rană adâncă și întinsă în blana acelei fiare mari, numită pădurea. Nu treceau decât poate vreo câteva zeci de ani, și pădurea se vindeca din rana pârjolului, era iarăși pădure întinsă, cât țineau depărtările. Dacă ar fi avut cineva ochi și urechi prin aceste păduri fără de sfârșit, ar fi văzut că ele nu erau lipsite de ființe mișunând în desișul lor. Mai pe lângă mlaștini, sau pe lângă pâraie, puteai vedea căprioare și
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
fost să le spună că venise în concediu, apoi mai vedea el. - Bună ziua, îl trezi din gânduri un salut liniștit. Clipi încurcat. Primul lucru pe care îl zări fu un piept generos, peste care, o ie cu broderii roșii stătea întinsă, gata să plesnească. Sfinte Dumnezeule! Sophia Loren era nimic pe lângă țărăncuța aceasta. - Bună, mormăi, conștient că se holba cu ochii ieșiți din orbite, ca un broscoi, nepoliticos. O urmări cu privirea, involuntar. Sau... voit? O, frate! Îi veni să râdă
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
mai amintea de când nu mai prestase o astfel de muncă fizică. Poate că mușchii lui, sau ceea ce mai rămăsese din ei, l-ar fi făcut de rușine. - Bună, îi spuse ea, simțindu-i prezența. Te-ai odihnit? - Am stat puțin întins... - Mda, vreo șase ore. Radu nu avea ceas, dar vedea deja pe linia Someșului cum cobora un apus incendiar, care se îngropa în fundul grădinii. Totul părea atât de sălbatic! - Cât stai? Cu ce drept îi punea ea o astfel de
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
din casă. Greu a fost soției lui Vlahovic, dar și fetelor sale, să se descurce singurele cu gospodăria. Cel puțin, fata cea mare, Zora, se măritase cu un flăcău din satul vecin, încât, de acum, avea cine să cosească în întinsa lor gospodărie. Milan, luat cu atâta brutalitate din căminul fericit al părinților, și dus între străini ce nu știau de milă, plânse mult când își aducea aminte de satul său, de părinți, de bunica sa, de gospodăria lor frumoasă. Acum
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
făcute, ceea ce eu cam detestam, mai ales în copilărie( atunci mi se părea ieftin și excentric!) Nasul ei proeminent, cât de aristocratic pare! Și ochelarii convin perfect întregii înfățișări. Nu știu dece o fi strângând din buze. Cu mâna dreaptă întinsă își susține nepoțelul, cel rupt din Soarele fierbinte care de data aceasta,nu-și cruța fiul: îi micșorează ochii,îi dă un aer trist. Mititelul poartă o hăinuța roșie și ... Citește mai mult CE DRAGOSTE...Mama mea,Dumnezeu s-o
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
făcute,ceea ce eu cam detestam, mai ales în copilărie( atunci mi se părea ieftin și excentric!) Nasul ei proeminent, cât de aristocratic pare!Și ochelarii convin perfect întregii înfățișări.Nu știu dece o fi strângând din buze.Cu mâna dreaptă întinsă își susține nepoțelul, cel rupt din Soarele fierbintecare de data aceasta,nu-și cruța fiul: îi micșorează ochii,îi dă un aer trist.Mititelul poartă o hăinuța roșie și ... XXXI. NOURRISSON A BOUȚ DE SOUFFLE( PRUNC OBOSIT)- VERSION FRANÇAISE, de
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
spre a elibera rostirea de canoane să mi toarcă limba fel de fel de ițe cu mii și mii de înțelesuri împrăștiate în forme adiacente simțului inițial al vorbei poate de aceea uneori cuvântul doare mai tare decât palma ne întinsă de prieten și resemnarea e tăcerea înțeleptului ce și ține gura ascunsă în patimă și lasă privirea mirării de a vorbi în locul său de anghel zamfir dan,azed Referință Bibliografică: gura mea / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GURA MEA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380028_a_381357]