2,732 matches
-
râseră amândoi. El nu știa ce înseamnă să iubești pe altcineva. O făcea să sufere și îi era rușine. Era o suferință mai mare pentru el chinul soru-sii să-l îmbrace, să-i dea să mănânce și să-l șteargă întruna pe bărbie de firimiturile scăpate printre buze și de zeama doar pe jumătate nimerită, să-i caute mereu cărți noi și să netezească marginile umezite ale paginilor. De aceea, nu crâcnise atunci când Golea îl proptise, deunăzi, pe căruțul cu rulmenți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
după cum te porți, spuse, cu glasul lui prelung, Fane Chioru, nu după cum se poartă alții cu tine... — Lasă să te mai domnească și alții, spuse Ologu, nu să te ploconești toată ziua la lume, după un sfanț. Să te uiți întruna după ăia care s-apropie, cu ochi moi și triști, ca un cotoi proaspăt castrat. Auzi, se aplecă spre Coltuc, care, cu gândul la silueta încovoiată, îndepărtându-se, a Melaniei, nu luase seama la dialogul dintre cei doi, ce-ai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pentru o clipă, ca să se strângă iarăși, cu farfuriile întinse. Orbul bâjbâia, în patru labe, căutându-și bastonul. Coltuc zăcea într-o rână, cu gura înfundată într-un smoc de iarbă încolțit printre pietre. „Ajutați-mă, oameni buni“, șoptea orbul întruna, încercând, după auz, să priceapă încotro să-și îndrepte rugămintea. În jurul lor era însă pustiu, doar urmele amestecând sfâșieri, sfărâmări și desperecheri aminteau de tăvălugul de adineaori. La vreo douăzeci de metri mai la vale, câțiva oameni în halate albe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lucrurile erau mult mai grave. Îi trebuiră câteva săptămâni pentru ca, atingându-și umerii și obrazul, să reintre în propriul trup. Și mult mai mult timp ca să se reîntâlnească cu imaginea ei din oglindă. — Ce faci ? pufni, amuzată. Bărbatul se ștergea întruna pe covorașul din vestibul, privindu-și, din când în când, tălpile găurite și continuând apăsat. — Ai să stai toată ziua acolo ? — Nu vreau să fac deranj... spuse el, în timp ce se lăsa dus spre ușa bucătăriei. — O să stăm aici, hotărî ea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Aia nu e o capotă de mașină ? Iadeș ocoli locul, privind cu băgare de seamă. — Să mor io, se minună, dacă ăsta nu e camion de-ăla, de umblau rușii cu el ! S-ar fi bucurat moșu-meu, care înjura întruna pe comuniști, să-l vadă... Și, dacă ar mai fi văzut și-un gipan de-ăla american, cu turelă, ar fi murit de bucurie a doua oară... — Unde să vadă moșu-tu americani ? se interesă Chisăliță, sperând că n-a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
țâșnind din părul creț, și o singură sprânceană groasă, dintr-o tâmplă în cealaltă, cu o ușoară arcuire în dreptul nasului. Care nas s-ar fi așezat bont pe maxilarele alungite, cu nările groase și răsfrânte, și peste o gură rânjind întruna din dinții lungi. Ar fi fost ușor adus de spate, dar asta doar din dorința de a părea ca și ceilalți oameni, altminteri înălțimea l-ar fi scos chiar și pe el din sărite. Ar fi avut mâini mari, cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vopsea fosforescentă, pe pavaj. Privi spre ferestre. Huruitul motocicletei făcea geamurile să vibreze, ca și cum blocurile ar fi clănțănit din dinți. Și totuși, îndărătul ferestrelor nu se vedea nicio mișcare, ceea ce nu era pe potriva strădaniilor pe care Maca le depunea, accelerând întruna, pentru ca lucrurile să stea cât se poate de prost pentru locatari. Ba nu. La o fereastră, uite un bătrânel dintre aceia care înlemnesc nedezlipiți pe metereze, notează câți elevi fumează în părculețul de vizavi, ca să scrie anonime la școala din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
departe. Curând gara se pierdu în zare și Marșul lui Radetzky rămase doar el biruitor sub arcade. Flăcăul căută un loc, la întâmplare, și se așeză. Nimeni nu-i înțelese tulburarea și nici nu-l întrebă ceva. Cadetul plânse, plânse întruna, până când, băiat tânăr, adormi. Îi trebuiră două zile să ajungă înapoi acasă. Nu mai era flăcăul care plecase. Acum era un bărbat în toată puterea. Nu mai plângea, îl durea sufletul, dar învățase să-și ascundă lacrimile. Și mai învățase
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îl chema Coropciuc, nu era ucrainean. Deși nu era ucrainean, avea mustățile lăsate pe oală, ca Taras Bulba. Deși mustățile îi atârnau, colțurile gurii îi erau ridicate într-un fel de zâmbet fără sfârșit. Deși zâmbea mereu, fața îi era întruna tristă. Deși ochii îi erau mereu triști, erau de o albăstrime care lumina chiar și pe întuneric. Deși ochii îi erau albaștri și luminoși, privirile păreau întunecate sub sprâncenele negre și groase. Deși sprâncenele și șuvițele încă negre din barbă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tine“. Unul și-a stins țigara în palma mea : „Până atunci o să-ți strivim boașele. Oricum, în pușcărie, cu ăia, n-o să mai ai nevoie de ele...“. — Și mie mi-au zis la fel, recunoscu Tili. Chestia e că ziceau întruna, nu se mai opreau și, când mă lua somnul, îmi trăgeau câte-o palmă : „Bă, n-auzi, scoal’, ce, noi vorbim la pereți ? !“. Am dormit trei zile după aia. Cred că de frică, spuse Jenică. Eu, ca să fiu sincer, m-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se simțea decât se auzea. — Am s-o dau. Îmi face numai necazuri. Fiecare înțelege din ea altceva... — Dar noi știm, nu-i așa ? Jenică nu știa la ce anume ar fi putut fi părtaș cu străinul, de ce folosea el întruna persoana întâi plural. Îl luase cu frig, credea că din cauza ușii pe care străinul o deschisese, plutind parcă, până la ea. — Mai ții deschis azi ? îl întrebă din pragul ușii. — Pentru azi e destul, oftă Jenică. — Așa gândeam și eu, mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
forța fizică pentru a răni pe altcineva; acest tip de violență se manifestă, de regulă, cu intenție" (p. 131); • violența psihică: există atunci când "cineva dăunează imaginii de sine a altcuiva" (ibidem) (de exemplu: situația în care un părinte îi spune întruna copilului său că e prost și neîndemântic); • violența instituțională: se manifestă atunci când "o instituție neagă unora dintre membrii ei drepturile lor fundamentale" (idem, p. 132). Violența este fie cauza, fie forma de manifestare, fie calea de rezolvare, fie rezultatul unui
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
rămân însă, din punct de vedere epic și arhitectural, neesențiale. Dincolo de indiciul gramatical, narațiunea se desfășoară la persoana I, substanța personajului, comportamentul și limbajul său indică fără dubii cine se află în spatele conului Fănică. Nu este lipsit de semnificație că întruna dintre evocări, I. D. Gherea dezvăluie posibilul punct de plecare al nuvelei: ,,Era pe atunci în dosul Cișmigiului o cârciumă, cu o crâșmăriță grozav de frumoasă, coana Marghioala. Ne țineam de ea și îi făceam curte, eu și alți băieți. O
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
lucrările "constructiviste" care caută să explice activitatea colectivă, practică și simbolică generatoare de grupuri sociale (Boltanski, 1982; Desrosières și Thévenot, 2000). Sociologii și statisticienii de la INSEE, care din 1954 elaborează (și ajustează) grila de CSP (devenită PCS în 1982), amintesc întruna "remarcabilele regularități" ale instrumentului lor, care confirmă mereu anchetele secundare. Practicile culturale constituie, în această privință, o probă majoră a omogenității grupurilor sociale. De asemenea, printre inițiatorii anchetelor naționale asupra practicilor culturale, a priori puțin dispuși să recunoască existența claselor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe măsuță și pat." Îi place să aibă subsoluri artizanale, ticuri de meseriaș în meseria asta fără unelte și aparate a filozofiei. Alegerea camerei mele la hotel este o încîntare. Sânt invitatul lui, de fapt al lui Goethe, îmi repetă întruna. (Mai are 5 000 de lei din Despărțirea de Goethe.) Camera cu un pat e întunecoasă. "Iei una cu două." Protestez. Cum o să "produc" de 70 de lei camera? Urcăm să o vedem. Vedere imensă, terasă. Mă convinge în mod
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poeziile lui Sighireanu ("moment tantric", ține să precizeze, spre indignarea lui Andrei care își vede astfel Orientul împuținat și "vulgarizat"), schimbul său de epigrame cu Păstorel, anecdote din lumea culturală a Bucureștiului interbelic etc. După ce terminăm de mâncat - îmi ceruse întruna, ca un copil ("mi-e foame, ce îmi mai dai?"), fără să înceteze o clipă însă ciripitul - se întinde pe trunchi în echilibru precar, cu fața spre soare și ochii închiși, și continuă să vorbească. Are un aer poznaș-infantil și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lui. La casa Mitropoliei, de lângă Schit, se afla un clujean, dl Hossu, pe care l-a rugat să ne însoțească și să ne povestească "viața amoroasă a lui Blaga și Roșca". "Habar nu aveți câte anecdote știe omul ăsta", repeta întruna, în timp ce urca spre casa de lângă Schit, pentru a-l întîlni pe dl Hossu. Pe el, care făcuse apologia bătrâneții ca fiind punctul absolut de acumulare al vieții, din care este firesc să se răsfrângă sensurile ei cele mai adânci, pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în aceeași echipă la Frankfurt, eram uniți, autoarea găinăriei și eu, prin festivalul cărții și, în plus, eram amândoi directori de editură. Mai locuiam și în același oraș. "Dar nu tu ești persoana care a băgat în poșetă, îmi repetam întruna, sticluța cu sosul de soia! Pentru Dumnezeu, liniștește-te!" Cu toate acestea faptul că eu nu aș fi putut șterpeli în vecii vecilor sticluța nu avea nici o importanță. Ceva mai adânc, care venea de dinaintea mea, mă făcea coautor, părtaș, complice
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în România, mergea pentru o săptămână la Paris, unde urma să-și întîlnească familia (soțul și pe băiatul acestuia) și să petreacă împreună o scurtă vacanță. Așa se face că cele trei ore de zbor le-am petrecut împreună, pălăvrăgind întruna. La un moment dat, a scos aparatul de fotografiat și mi-a propus să rog pe cineva din echipaj să ne facă o poză. Tocmai se apropia Stewardul care se ocupase până atunci de noi, un tânăr zvelt și simpatic
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
trupul, apoi. Când ne degradăm fizic, începem să semănăm cu obiectele stricate: sîntem ca ușa unui frigider care se închide prost, ca brațul unui fotoliu care joacă sub greutatea cotului, ca apa rezervorului de la clo pe care o auzi curgând întruna. Bucăți întregi din corpul nostru "se strică" și le mai tragem o vreme după noi până în ziua în care trebuie să renunțăm și să le aruncăm, cu utilizator cu tot, la gunoi. Mă uit la Sănduc Dragomir în această perspectivă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
convinge. ― Gabriel, ești un monstru insensibil." În așteptarea prelucrării rezultatelor analizei, mergem spre café-ul unde cu trei ore în urmă Monica cerea relații despre analiza scaner "livrezorului" de portocale. Mă ține de braț, nespus de mică și neajutorată, dar bombănind întruna și, de-acum, cu gândul să-l sune pe Virgil să-i spună că totul e în regulă, dar și să se poată plânge cuiva în mod eficient. Îi simt brațul subțire agățat de brațul meu, îi simt mersul nesigur
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
1 800 răniți, turcii 3 000 morți și răniți, prin urmare pierderile în oameni sunt aproape egale. Dar consecuențele acestei victorii sunt însemnate. Lagărul întărit de la Niș, cea mai însemnată poziție a turcilor împrotiva sârbilor, e blocat și se bombărdează întruna. În fine a treia ciocnire s-au iscat din trecerea corpului lui Rauko Alimpici peste Drina. O luptă de focuri mărunte s-au început lângă Bielina (4 1/2 mile de la frontiera austriacă), luptă care-a durat 10 ore neîntrerupt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
turcească numai victorii turcești. După cât vedem însă sârbii se află pretutindene pe pământul turcesc (afară de Zajțar), trupele turcești nicăieri pe pământ sârbesc. Din asta nu se pot deduce victorii sârbești, dar cel puțin atâta că amândouă puterile beligerante se freacă întruna, dar își mănțin pozițiile. Mai jos vom reproduce cele mai nouă telegrame ale ziarelor din București, iar cititorul le va sorta în trei părți, după cum am însemnat în n-rii trecuți, mișcările armatei de pe Ibar sub generalul (cehesc) Zach, al armatei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se, a văzut că între el și tabăra de la Deligrad este întrepus corpul inamic de sub Hassan Pașa, astfel încît linia sa de retragere spre armata Cernaief este tăiată, iar spe Negotin oprită de către corpul Tazli Pașa, pe când în față este întruna grămădit și împins de către Osman Pașa. Despre planul general al turcilor se zice că Osman, Ahmet-Eiub și Hassan, lăsând la o parte Deligradul, vor înainta de a dreptul spre Belgrad. Cuartierul general al sârbilor e în momentul de față la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
29 august 1876] ANGLIA ["GLADSTONE A PUBLICAT... "] Gladstone a publicat o broșură în care arată ca evidente și necontestabile atrocitățile comise de turci în Bosnia, Herzegovina și Bulgaria. Fostul șef de cabinet e încredințat că aceste atrocități se vor repeta întruna și că singurul mijloc de a le face să înceteze e sustragerea acestor provinții de sub administrația turcească. Gladstone conchide că este datoria Angliei de a interveni în acest sens cu ocazia tractărilor de pace pendente. [29 august 1876] SINUCIDERE ["VINEREA
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]