2,651 matches
-
chiar cele mai simple instrucții verbale (KOLTON K.A., PICCOLO P., 1988). De aceea este necesară furnizarea de materiale de învățat prin mai multe mijloace media și mai puțin doar prin instrucții verbale. Apoi trebuie prezentați pacienții cu succes la învățat și reîmprospătare (pacienți „întăriți“). Astfel, reîntărirea eforturilor va crește simțul de control al pacientului asupra bolii lui și va promova aderența la planul de tratament. Reîntărirea tratamentului și a rezultatelor tratamentului reduc așteptările nerealiste de a fi complet fără exacerbare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu evoluția determinată de necesitățile de comunicare, și altul reprezentat de limba literară, cu evoluția coordonată din perspectiva unor scopuri și pe baza unor acte volitive conștiente. Această concepție are de fapt continuitate cu unele opinii exprimate de unii dintre învățații ardeleni din secolul al XIX-lea și este în acord cu opiniile susținute de unii dintre marii lingviști europeni. În mod independent, pe linia distincției dintre aspectul popular și aspectul literar al unui idiom, Lucian Blaga a făcut disocierea dintre
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
manifestat ostilitate pentru limba latină, care a rămas în continuare admirată și utilizată, s-a ajuns la concluzia necesității unor limbi literare corespunzătoare formelor populare ale limbii care porneau de la latină, dar care deveniseră foarte deosebite de latină. În Italia, învățații au constatat că limba latină a avut două aspecte: unul popular, din care descind limbile romanice, și unul literar, care continua să fie folosit ca limbă de cultură a Europei, dar care, în acel moment, nu mai avea un corespondent
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acel moment, nu mai avea un corespondent popular și, din acest motiv, reprezenta o limbă străină în raport cu limbile vorbite. În acest caz, se impunea ca, pe baza elementului romanic popular, să se realizeze și un aspect literar corespunzător. De aceea, învățații italieni de la începutul Renașterii au ajuns la ideea distinctibilității între latină și o limbă romanică, limbă care, deși o continua pe cea latină, reprezenta o altă realitate și s-a inițiat astfel o activitate conștientă în vederea creării și normării limbii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
deși o continua pe cea latină, reprezenta o altă realitate și s-a inițiat astfel o activitate conștientă în vederea creării și normării limbii literare pornind de la ceea ce oferea limba populară. În Italia acelor timpuri s-a distins în mod deosebit învățatul Dante Aligheri, care, în cartea sa De vulgari eloquen-tia (Despre vorbirea populară), constată că în Italia sînt 14 dialecte distincte și crede că, pentru a se forma o limbă literară italiană, ar trebui să se valorifice elemente din toate aceste
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în Ardeal (și este cunoscută sub numele de Școala ardeleană), dar principiile ei au antrenat treptat pe toți românii, indiferent de confesiune sau de pro-vincie, și au fost promovate mult timp și după ce nu a mai existat o pleiadă de învățați care s-o reprezinte. Avînd în parte o evoluție istorică diferită și o dezvoltate culturală deosebită, bazată pe alte profiluri stilistice și pe alte mentalități, zona est-europeană dominată de ortodoxism a conștientizat faptul că se deosebea de Vestul european, care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
suveranitatea politicii comunitare, garantarea proprietății și toleranța religioasă. Ulterior, la acestea s-a adăugat liberalismul, care reprezintă forma de manifestare a democrației în condițiile societății moderne, caracterizate prin mobilitate și schimb intens de valori. La jumătatea aceluiași secol, un alt învățat englez, Thomas Hobbes, stabilea că statul nu trebuie sancționat de legea divină, ci de propria eficiență, stabilind astfel orientarea ideologică de principiu a Europei vestice pentru epoca modernă 24. Aceste aspecte au avut însemnate urmări culturale și lingvistice, căci, dacă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și la persoana întîi singular, unde în latină era sum. Evoluția fonetică obișnuită, în cadrul căreia i+n a devenit în, a produs forma românescă sînt, păstrată de româna populară și preluată de limba literară încă de la începuturile ei42. Unii dintre învățații latiniști din secolul al XIX-lea, care au fost partizani ai scrierii etimologizante, l-au redat pe sînt prin grafia sunt, care corespundea și formei de prezent indicativ persoana a treia din latină. La Paul Iorgovici, unde se înregistrează, se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în topică mai îndeaproape structurile logice (naturale), care au o anumită fixitate, ceea ce a condus, în cazul latinei populare, de exemplu, la evoluția spre o topică relativ fixă a limbilor romanice. Altfel se prezenta situația în latina literară, prelucrată de învățați, unde posibilitățile de marcare a funcții-lor sintactice prin desinențe sau prin afixe (sufixe) au oferit condiții de realizare a unor construcții cu inversiuni, cu dislocări și cu intercalări, unele devenite caracteristice pentru limba cultă (precum perioadele), modelul lor fiind preluat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
escopeta "flintă", infanteria, libreto, pastel, soneto, tenor. Cronologic, italiana a fost primul idiom romanic care a influențat limba română, încă de la începutul secolului al XVIII-lea, prin cronicarii munteni, pentru ca, spre sfîrșitul acestui secol, să devină sursă de împrumuturi pentru învățații din toate provinciile românești. În veacul al XIX-lea influența italiană este însă subclasată de cea franceză, în ciuda faptului că a existat o orientare culturală (reprezentată îndeosebi de Ion Heliade-Rădulescu, după 1840) prin care s-a promovat în mod deosebit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rezolva o problemă socială, aceea a formării limbilor de cultură romanice, și a fost, în același timp, un model pentru activitatea lingvistică a tuturor popoarelor europene, indiferent de originea lor și indiferent de limbile pe care le vorbeau. Primul mare învățat care atestă atît orientarea spre afirmarea romanității, cît și efortul de a înălța lumea romanică la sfera marilor valori ale antichității, a fost eruditul italian Dante Alighieri, care a trăit în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
efortul de a înălța lumea romanică la sfera marilor valori ale antichității, a fost eruditul italian Dante Alighieri, care a trăit în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și în primele decenii ale veacului următor (1265-1321). Acest mare învățat al Renașterii urmărea să realizeze, pornind de la limba populară, o variantă literară a limbii italiene, perfecționată după modelul reprezentat de latina clasică. În lucrarea De vulgari eloquentia (1303-1305), Dante era preocupat îndeosebi de mijloacele de expresie poetică, considerînd că aspectul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
față de latina populară poate privi și limbile romanice care continuă aspectul popular al latinei, în sensul că limbile romanice populare ar putea sta la baza unor limbi literare corespunzătoare. Această idee a fost vehiculată mult mai tîrziu și de unii învățați români, precum Petru Maior și Aron Pumnul, care au motivat prin ea noblețea principială a limbii române și posibilitatea ei de a ajunge, prin crearea unui aspect literar, la excelența de tip clasic în condițiile activității unor intelectuali cu mari
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
purtat dezbateri aprinse în legătură cu baza dialectală a limbii literare și chiar în epoca actuală continuă să se scrie unele opere literare, îndeosebi poezii, în dialecte. Dar, aceste fenomene nu pot avea un efect prea important, deoarece limba literară creată de învățații Renașterii în frunte cu Dante Alighieri pe baza subdialectului florentin al dialectului toscan s-a impus definitiv și reprezintă limba literară a tuturor italienilor. Ca în toate țările neolatine vestice însă, datorită unei baze dialectale înguste, limba literară italiană reprezintă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
alte zone ale lumii) și a avut rezultate dintre cele mai fructuoase. Filozofia lui Platon și a lui Aristotel, de exemplu, a fost tradusă în arabă (o limbă foarte deosebită de cea grecească), a fost cultivată, difuzată și comentată de învățații arabi, pentru ca, prin comentariile acestora, traduse în latină sau în spaniolă, comunitatea europeană din Evul mediu tîrziu să ia cunoștință de ea, fenomen continuat prin Renaștere și prin umanism, cînd s-a produs o nouă valorificare a moștenirii culturale antice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
singur întemeietor de lume și ca singur deținător al adevărului. Exemplul concludent sub acest aspect este Titu Maiorescu, care, așa cum a arătat Nicolae Iorga 118, a respins violent realizările, de multe ori pline de merite și în spirit european, ale învățaților ardeleni, considerîndu-le, în mod fals, ca îndepărtate de sufletul românesc, pentru a apărea ca singura personalitate demnă de atenție și pentru a găsi soluția propriei afirmări sociale prin profesia de "critic". Lipsa aristocrației și a vieții orășenești a determinat și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
necesitatea modernizării societății românești și a realizării unei culturi de erudiție, reprezentanții acestui curent au introdus prin ideologia lor populismul, respingînd înnoirile radicale și, pornind de la unele exagerări puriste sau de la unele propuneri ortografice inadecvate, au respins în întregime opera învățaților latiniști. Datorită criticii acerbe făcute latiniștilor în numele "limbii poporului", G. Ibrăileanu i-a considerat pe reprezentanții Curentului istoric-popular drept făuritori ai "spiritului critic în cultura română" și, în general, societatea românească a fost dirijată ideologic spre a le atribui un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai multe aspecte, a lui Mihai Eminescu reprezintă un fenomen semnificativ prin rectitudine intelectuală și prin responsabilitate civică. Geniul național nu a ezitat să incrimineze agresiunea imperialismului rus asupra românilor și a făcut efortul de a înțelege orientarea și activitatea învățaților ardeleni, deși nu le-a urmat propunerile atunci cînd ele erau exagerate. Conștient de faptul că erau necesare schimbări radicale ale limbii pentru a putea da expresie culturii majore, în primul rînd științei și filozofiei, Eminescu a înțeles că mijloacele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a propus ca fiind începutul la toate. Ca atare, el a instaurat de fapt modelul ca urmașii să nu se recunoască în predecesori, fără totuși a-i ignora, ca o manifestare a sentimentului de însingurare care caracterizează pe români. Acest învățat a observat apoi că spiritul public românesc este predispus mai degrabă la lirism, la efuziune sentimentală și la manifestare a atitudinii (ca reacție frustă) și mai puțin la argumentare, la efort științific și la organizare riguroasă și, de aceea, chiar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
configurația istorică a limbii, prin falsificarea unei paradigme fundamentale. 113 Prin urmare, Lucian Blaga a fost îndreptățit să noteze că numai prin acest domn moldovean românii au avut tentativa de a se desprinde de viața "naturală " (Spațiul mioritic). Și alți învățați, precum poetul Mihai Eminescu și lingvistul Alexandru Philippide au văzut în Ștefan cel Mare gradul de înălțare maximă la care au putut ajunge vreodată românii. 114 Chiar mult mai tîrziu, aristocrația, reprezentată de boierime, nu era desprinsă de viața rurală
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
noi taxe, negocierile SALT II (pentru limitarea armelor strategice) și alte probleme de maximă importanță pentru a discuta despre efectul popularității noului film de acțiune al lui Silvester Stallone asupra stării de spirit naționale." (Chicago Tribune, 12 iunie 1985) Acești învățați au ajuns la concluzia că "mesajul" filmului era "Ar fi trebuit să învingem în Vietnam, dar am învins în Grenada. Și acum, înainte, spre Nicaragua!" (ibid.) Editorialista Ellen Goodman și-a exprimat teama că misiunile de salvare a prizonierilor americani
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Apoi i-au făcut atâtea mizerii, încât Assaky, după ce i se suprimă postul de la spitalul Brâncoveanu, părăsește țara la 1889 și se stabilește în Franța. Atunci tineretul medical intră în acțiune. Doctorul Kiriac fu cel mai aprig apărător al drepturilor învățatului profesor, studențimea începu să se agite, iar doctorul Assaky reveni în țară tocmai în anul 1897, când fu reintegrat în drepturile sale. O boală a soartei l-a răpit prematur țării și științei. anul 1888 [Alegerile pentru Cameră și alegerea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
asupra a ceea ce gîndesc ceilalți despre dumneavoastră. Recunoașteți-vă meritele pentru eforturile depuse și planificați recompense pentru realizările obținute. Învățați să vă felicitați atunci cînd lucrurile merg bine, încurajați-vă cînd nu vă descurcați atît de bine cum ați dori învățați să fiți prieten bun cu dumneavoastră înșivă. Exemplu de jurnal Această persoană se teme să fie observată și să interacționeze cu ceilalți. Rezumat Teama excesivă de o evaluare negativă contribuie la amplificarea anxietății într-o serie de situații sociale. În
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în viață în general. Vom păstra o veșnică recunoștință profesorilor noștri. III.1.2. Grupa 473, anul universitar 1958-1959 Viața de student, viața de cămin ne-a unit ! Ne simțeam bine în orice situație: la cursuri și la seminarii, la învățat (în Biblioteca Centrală, în Amfiteatrul I1 ori în Sala Pașilor Pierduți), la film, la „muncă patriotică”, în taberele studențești. Redau mai jos tabelul nominal al colegilor din primul an de studenție: III.1.3. Absolvenții promoției 1963 Am văzut mai
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
efectiv sau am fost martori. În felul acesta, povestea legendarei grupe 473, istoria acestei grupe se va îmbogăți, iar copiii noștri și nepoții noștri ne vor cunoaște din altă perspectivă decât cea familială și, poate, vor fi având ceva de învățat... Un gând pios pentru cei care nu mai sunt astăzi printre noi, dar care au contribuit efectiv la istoria grupei 473... Iar noi, cei pe care Bunul Dumnezeu ne-a ocrotit, pentru ca astăzi să putem fi împreună, pentru a retrăi
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]