3,690 matches
-
Parlamentul sârb Pantic Dragoljub Deputat SRS în Parlamentul sârb Pantovic Danilo Secretar al Direcției JUL Papovic Radoslav (1950) Membru al Comitetului central al SPS Paunovic Radisav Director general al Izvozna Banka AD Pavlicevic Momir Președinte al Camerei de Comerț a Șerbiei Pavlovic Andrija Director general al Uzicka Banka AD Pavlovic Dragomir Deputat SRS în Parlamentul sârb Pejcic Dusan Primar al Zajecar, membru al Comitetului central al SPS Pejic Vojislav Director al Telecom, Președinte al JUL în Pozarevac Pelevic Borislav Președinte, Partidul
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
al Telecom Srbija Rahman Pavle Director general pentru fonduri și lichidități în cadrul Beogradska Banka Raicevic Aleksandar Membru al Consiliului executiv al SPS Raketic Srdjan Director general al Privredna Banka Pancevo AD Randjelovic, Dr. Viden Președinte al Consiliului de cooperare al Șerbiei, Belgrad, născut la 25.06.1936 Ristic Ljubisa Președinte al JUL, născută la 08.02.1947, pașaport diplomatic nr. 018934 Ristic Milorad Director general al Niska Banka AD Rodic Milan Membru al Direcției JUL, născut la 11.12.1948, pașaport
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
Trajkovic Zdravko Șef al Districtului Kosovska Mitrovica Trajlovic Dragan Șef regional al SPS Velika Plana, membru al Comitetului central al SPS Trboljevac Milan (1959) Director, Hrast Trickovic Predrag Director general Pirotska Banka AD Trivan Goran (1956) Director executiv, Srbijasumama ("Pădurile Șerbiei") Tufegdzic Mirjana Director executiv pentru personal în cadrul Beogradska Banka Uncanin Rajko Director general "Grmec" Unkovic Slobodan, Dr. Ambasador al RFI în Chină Vakic Branislav Deputat SRS în Parlamentul sârb Vasiljevic Branko Director general pentru operațiuni de dezvoltare în cadrul Beogradska Banka
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
de Vest XC 021 Ceuta XL 023 Melilla Inclusiv Peňón de Vélez de la Gomera, Peňón de Alhucemas și Insulele Chafarinas YE 653 Yemen Fost Yemen de Nord și Yemen de Sud YT 377 Mayotte Grande-Terre și Pamandzi YU 094 Yugoslavia Șerbia și Muntenegru ZA 388 Africa de Sud ZM 378 Zambia ZW 382 Zimbabwe DIVERSE QQ sau QR QS 950 951 952 Depozite și provizii. Depozite și provizii în cadrul tranzacțiilor intracomunitare. Depozite și provizii în cadrul tranzacțiilor cu țările terțe. Poziție opționala Poziție opționala
jrc4798as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89965_a_90752]
-
de Vladan Jeremić și Rena Rädle Distrugerea economică și dezindustrializarea totală a Șerbiei ce au urmat destrămării Iugoslaviei reprezintă una dintre problemele cruciale cu care ne confruntăm astăzi. Tot ce s-a putut privatiza în Șerbia a fost privatizat, majoritatea fabricilor și întreprinderilor au fost dizolvate, iar terenurile au fost vândute. Lobby-ul
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
de Vladan Jeremić și Rena Rädle Distrugerea economică și dezindustrializarea totală a Șerbiei ce au urmat destrămării Iugoslaviei reprezintă una dintre problemele cruciale cu care ne confruntăm astăzi. Tot ce s-a putut privatiza în Șerbia a fost privatizat, majoritatea fabricilor și întreprinderilor au fost dizolvate, iar terenurile au fost vândute. Lobby-ul burgheziei compradore[1] din ultimul deceniu a lucrat împotriva producției locale și pentru produsele de import pe care cetățenii sârbi le-au cumpărat
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
pentru produsele de import pe care cetățenii sârbi le-au cumpărat pe credit, intrând în datorii din ce in ce mai mari. În acest mediu ostil, puține companii de stat au reușit să evite privatizarea sau dizolvarea. Majoritatea Bazinului Minier Bor (RTB) din estul Șerbiei (orașul Bor) se află încă în proprietatea statului. Se poate spune că RTB și-a "revenit" în ultimii ani din cauza creșterii prețului metalelor prețioase pe piața globală la apogeul crizei economice. Astăzi, Bazinul Minier Bor înregistrează o ușoară creștere economică
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
prețioase pe piața globală la apogeul crizei economice. Astăzi, Bazinul Minier Bor înregistrează o ușoară creștere economică pentru că, deși numărul de angajați a fost redus de la 20,000 la 5,000, RTB rămâne unul din cei mai importanți angajatori din Șerbia. Prin publicația Colectivul de muncitori, autorii Vladan Jeremić, Rena Rädle și Saša D. Lović au transpus vizual conceptele politice și alternativele pentru o transformare socio-ecologică a zonei, pentru viitorul muncitorilor și al mineritului, precum și pentru sustenabilitatea comunităților și recomunizarea bunurilor
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
dintr-o clasa de mijloc indigena care se aliază cu investitorii străini, corporațiile multinaționale și/sau cu băncile. [:en]by Vladan Jeremić and Rena Rädle</strong></em> The economic devastation after the break-up of Yugoslavia and almost complete deindustrialization of Șerbia that followed represent one of the crucial problems today. Everything that could be privatized în Șerbia hâș been privatized, the majority of factories and businesses have been dissolved and their estates șold. The import lobby of domestic comprador bourgeoisie hâș
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
cu băncile. [:en]by Vladan Jeremić and Rena Rädle</strong></em> The economic devastation after the break-up of Yugoslavia and almost complete deindustrialization of Șerbia that followed represent one of the crucial problems today. Everything that could be privatized în Șerbia hâș been privatized, the majority of factories and businesses have been dissolved and their estates șold. The import lobby of domestic comprador bourgeoisie hâș been working for the last decade on abolishing the local production and placing instead of it
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
factories and businesses have been dissolved and their estates șold. The import lobby of domestic comprador bourgeoisie hâș been working for the last decade on abolishing the local production and placing instead of it imported products that the citizens of Șerbia should buy from credits, thus incurring more and more debt. În this hostile setting only rare companies have managed to survive the privatization or dissolution. The major part of the Mining and Smelting Basin of Bor (RTB) în east Șerbia
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
Șerbia should buy from credits, thus incurring more and more debt. În this hostile setting only rare companies have managed to survive the privatization or dissolution. The major part of the Mining and Smelting Basin of Bor (RTB) în east Șerbia (city of Bor) is still owned by the state. The RTB hâș șo to speak “recovered” during the previous couple of year because the price of precious metals on the global market saw a significant increase during the pick of
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
the Mining and Smelting Basin of Bor is experiencing a sort of a modest economic growth, because although the RTB hâș been reduced from 20,000 employees to only 5,000, it still represents one of the important employers în Șerbia. În the form of the publication Workers' Collective, the authors Vladan Jeremić, Rena Rädle and Saša D. Lović have visualized the political concepts and alternatives for social-ecological transformation, the future of workers and mining, aș well aș the struggle for
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
The segment în the publication that was specially conceptualized by Saša D. Lović, “Sašina šarenica”, addresses workers and the culture of workers’ humor directly în Wallachian, Români and Serbo-Croatian. Vladan Jeremić & Rena Rädle are artists based în Belgrade, Șerbia. În thier artistic practice they research the intersection between contemporary art and social activism. Understanding the situaționist derivé în the urban landscape aș a tool to detect the burning issues of a society, they develop an artistic method combining documentary
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
cotidiene ale unei societăți multiculturale, în care străinii cu o formă de protecție ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi că și cetățenii, cu excepția drepturilor politice. “Vreau se iau cetățenia. Pentru copii e important, poate să vrea să meargă în Șerbia, la socri. Că refugiat nu avem voia să mergem în țara de origine. <i>Dar până să ajungi la examen, e foarte greu. </i></b><b><i>Peste tot, ca să faci ceva, să depui un dosar, trebuie sa merge de
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
Interviu cu Valentina Ivanov Valentina Ivanov a părăsit Șerbia din cauza Războaielor Iugoslave. În 2000 a venit în România, împreună cu soțul și cei doi copii. După 3 ani de luptă și procese, Valentina și familia ei au obținut statutul de refugiați. La 10 ani de când a venit în România, după
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]
-
să mulțumesc României că ne-a oferit o viață nouă și un loc nou, mie și familiei mele. Și din cauza asta am povestit tot ce s-a întâmplat, ce-a fost în țara noastră, motivul pentru care am plecat din Șerbia. Pentru mine e foarte important să povestesc despre război, am trăit toată viața război. Și de-asta vreau să povestesc și nu închid gură, ca să spun că războiul e o nenorocire, care distruge nu numai o persoană, distruge poporul. Mereu
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]
-
sunt aici pe holul nostru” - Irak, Afganistan, Bangladesh, Sri Lanka. Când am ajuns la noi la ușă, l-am întrebat pe Marko, fiul meu, noi de unde suntem, și mi-a spus „noi suntem români”. Am zis: „nu suntem români, suntem din Șerbia!”. „Bine, mamă...”. El a știut că o să rămânem totdeauna în România. Era foarte aglomerat când am venit noi în 2000-2001. A fost plin-plin, până a intrat România în UE a fost plin, pe urmă oamenii s-au retras, cine a
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]
-
pentru reviste, tv, etc.). Eu poate că și din cauza lui povestesc, ca să rămână amintirea. Trebuie să ducem povestea mai departe. Interviu realizat de Katia Pascariu și Alice Monica Marinescu[:en]<i>Interview with Valentina Ivanov</i></b> Valentina Ivanov left Șerbia because of the Yugoslav Wars. În 2000, she came to România together with her husband and two children. After three years of struggle and lawsuits, Valentina and her family acquired refugee status. Ten years after arriving în România, Valentina and
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]
-
tell my life story. One reason for this is that I want to thank România for giving me and my family a new life. This is why I talked about everything that happened în our country and why I left Șerbia. To me, it’s important to talk about the war. I’ve lived with war all my life. And that’s why I won’ț keep quiet. I want to talk about how terrible war is, how it destroys not
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]
-
on our corridor.” Iraq, Afghanistan, Bangladesh, Sri Lanka. When I got to our door, I asked Marko, my son, where we hâd come from. He told me: “We are Romanians.” I told him: “No, we’re not Romanians, we’re from Șerbia.” “Ok, mom...”. He knew even then we would stay în România. It was very crowded when we came, în 2000-2001. It was a full house until România was admitted to the EU, then people started leaving. Those who hâd their
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]
-
de caz Roșia Montană. 18:00 - 18:30 - Asociația Viră: Campania Anti-Fracking 18:30 - 19:00 - Discuții Friday May 16 [Sessions în English] 13:30 - 14:45 - Local struggles, global articulations I Jana Tsoneva, Bulgaria Emin Eminagic, Bosnia Andreja Zivkovic, Șerbia 14:45 - 15:00 Coffee Break 15:00 - 16:15 - Local struggles, global articulations ÎI Andras Istvanffy, Hungary Matjaž Pinter - Slovenia Agon Hamza, Kosovo 16:15 - 16:30: Coffee Break 16:30 - 17:45 - Roundtable discussion with all participants: Learning
CRITICFEST: 15-17 MAI 2014 () [Corola-website/Science/295763_a_297092]
-
est” a Uniunii Europene reinstituie o perspectivă orientalista devine evident când observăm că, pentru moment, ultimele țări ce au fost admise în U.E. au fost România, Bulgaria și Croația și că printre ultimele care să negocieze accesul au fost Macedonia, Șerbia și Muntenegru. În același timp, Turcia, a cărei cerere de aderare e veche de treizeci de ani, a fost în mod constant scoasă în afara negocierilor de aderare și se confruntă azi cu o puternică opoziție din partea Franței și Germaniei, țări
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
Politika, unul din pricipalele cotidiene belgrădene. I-au urmat alți colegi din Belgrad și Zagreb și devenea din ce in ce mai clar că dorința de a face din Neretva cel mai popular film din istoria Iugoslaviei nu avea să se îndeplinească. Cifrele din Șerbia au arătat că filmul a avut doar 276,290 de spectatori în 1969, cu 100,000 mai puțin decât cel mai popular film iugoslav din același an. Succesul scontat pe piețele internaționale nu a venit, Bulajic aflându-se în centrul
Filmul cu partizani și construcția națională iugoslavă () [Corola-website/Science/295634_a_296963]
-
(Poziții comune definite de Consiliul Uniunii Europene) POZIȚIA COMUNĂ din 4 decembrie 1995 definită de Consiliu în temeiul art. J.2 din Tratatul privind Uniunea Europeană cu privire la suspendarea restricțiilor referitoare la comerțul cu Republică Federală Iugoslavia (Șerbia și Muntenegru) și cu sârbii bosniaci (95/511/PESC) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special art. J.2, având în vedere Rezoluția 1022 (1995) adoptată la 22 noiembrie 1995 de către Consiliul de Securitate al Națiunilor
jrc2720as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87874_a_88661]