97,255 matches
-
Z. Ornea Dificilă și pilduitoare a fost devenirea lui Mircea Eliade intru știință. Începuse, încă din 1924, adică la 14 ani, să învețe sanscrita, apoi persana și ebraică, scria, la importanțele reviste la care colabora, articole despre budism. India îl atrage că un magnet, dar nu din curiozitate turistică, ci ca loc de
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
explicit, mai multe pe această temă, pentru ca întreg volumul e infuzat de o teorie crescîndă a nostalgiei, subcutanata în toate aforismele și speculațiile despre ireversibil și irevocabil. Cele cîteva pagini din final nu fac decît să rezume această teorie. După știința mea (justificată de un interes propriu, pe care l-am pus în slujba unei oarece investigații), Jankélévitch este între puținii, foarte puținii, autori ai unei teorii despre nostalgie. De altfel, termenul e atît de vag și de inflamat de conotații
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
de regizori și a șoaptelor de spectatori importanți, a rostirii divine, a prețuirii și cultivării cuvîntului. De fapt, ăsta este Comedia Franceză. Ce înseamna vorba "cutare actor a jucat că la Comedia Franceză"? Un amestec de prețuire pentru rigoarea și știința rostirii cuvîntului, a plasării accentului în frază, pentru valoarea acordată textului cu o amendare a unui joc static, bazat nu în primul rînd pe artă actorului că un complex de mijloace, ci pe vocația rostirii. Am privit spectacolul Vicleniile lui
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
o va da Titus Popovici într-o mărturisire datând, de asemeni, din ianuarie 1990: " scriitorul care voiam eu să fiu nu putea publică nici o pagină de literatură care să treacă peste anul 1945-46. Ar fi însemnat să mint, cu bună știință, si nu eram în stare. Nu din virtute, nu din "eroism", nu din rigoare etică excesivă! Mă aflu la vârsta când eroii de dupa furtuni îmi produc ilaritate. Pur și simplu nu puteam: mă refuză hârtia. (Ceea ce, după cum se vede, înseamnă
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
ai poeticii formaliste, Dolezel s-a îndeletnicit cu o stilistica statistică a textului literar, fiind unul dintre criticii care ambiționau să "scientizeze" abordările literaturii. Nu e de mirare, așadar, că istoria poeticii trebuie situată, crede el, neapărat în vecinătatea istoriei științei, si, ce-i drept, a istoriei ideilor. Poetica este, pentru Dolezel, prin excelență, știința literaturii. Ca atare, istoria poeticii poate fi cercetată conform unui scenariu kuhnian, cu mențiunea că, spre deosebire de stiință propriu-zisă, în poetica modificările spectaculoase, de tip revoluționar, nu
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
fiind unul dintre criticii care ambiționau să "scientizeze" abordările literaturii. Nu e de mirare, așadar, că istoria poeticii trebuie situată, crede el, neapărat în vecinătatea istoriei științei, si, ce-i drept, a istoriei ideilor. Poetica este, pentru Dolezel, prin excelență, știința literaturii. Ca atare, istoria poeticii poate fi cercetată conform unui scenariu kuhnian, cu mențiunea că, spre deosebire de stiință propriu-zisă, în poetica modificările spectaculoase, de tip revoluționar, nu pot fi înțelese decît pe fundalul "trudei mărunte" de zi cu zi, a unei
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
pentru a pregăti cititorii interesați de acest volum: că studiu de istorie a ideilor, el e extrem de interesant în prima parte, unde Dolezel stabilește traiectoria gîndirii poetice de la Aristotel, via Leibniz, pînă la semantica lui Frege; că studiu de istoria științei, aceeași carte e neconvingătoare. Ar putea trece lesne la capitolul istorii whiggish, adică demersuri reconstitutive supuse integral unei mentalități prezentiste. Dacă în abordările de tip expresivitate involuntara asemenea perspective sînt fertile (cînd nu devin doar facile), în cele istorice ele
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
cu "jurnalul unei psihanalize", cum discipolul pasionat într-ale psihanalizei și activ promotor al ei printre reticenții (doar dupa unele teorii) locuitori ai spațiului mioritic se va fi aflat într-o constantă încercare de a convinge asupra importanței culturale a științei lui Freud. Ceva, se pare, tot va fi reușit, în pofida opoziției de principiu a lui Noica - după cum se poate vedea și din acest îndemn la sistematizarea concepțiilor psihanalitice (deși poate că nu e cel mai fericit exemplu). Oricum, cu ochiul
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
el. Nu un limbaj uscat sau unul perifrastic, ci un limbaj care să nu iasă din limitele exactității care, la o adică, să poată fi probata cu dovezi palpabile. v Tot pentru izolarea presei care își minte cititorii cu bună știință ar trebui că știrile care se dovedesc neadevărate sau articolele care pornesc de la așa-numitele intoxicări ale presei să fie dezmințite rapid și cît mai vizibil chiar de publicațiile care le pun în circulație. Cîte dintre ziarele care au luat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
1893, către ginerele său, soțul iubitei Mariorica: "Iubite Dumitrache! Chiar bătu orariul meu 12 noaptea. Eu adormisem și mă trezii prin vis. Venii la ma D-na Nina Cionca a descoperit acest fond epistolar și l-a publicat cu bună știință a transcrierii. A adăugat ediției o prefață și o densă, utilă biografie, care trebuie să-i fi luat destulă vreme și cheltuire de energie. E, în totul, o ediție bună și mult folositoare. Nina Cionca, Scrisorile lui Iraclie Porumbescu, Editura
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
trebui să plătească. Aderarea la U.E. a devenit, ca orice idee mai acătării, o bișnița de grup sau de familie. Și asta când soluția ar fi atât de simplă: să ceară unor personalități binecunoscute, care au deprins an ultimii ani știință comportamentului an saloanele internaționale, să ne reprezinte. Mă gândesc la un Vladimir Tismăneanu, posesorul unei infailibile arte de a se face plăcut și ascultat, excepțional conectat an mediile politice internaționale, mă gândesc la un Mihai-Răzvan Ungureanu, un diplomat ănnăscut, impozant
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
mustoși, / Într-un clopot de strămoși, / Pe-amintirea lui bunicu, / Pe nesomnul lui Tăticu, / Pe un vers de Eminescu, / Pe pământul ce-l iubescu, / Să-l iubești și tu așa, / Hai, puiu, nani-na. («De leagăn» VRF, 20). Asemenea războinicilor-strămoși cu știința de a se face nemuritori, și Grigore Vieru nu se teme de moarte, ci numai de suferința Mamei-Țară: De moarte nu mă tem, / Mă tem de suferința mamei / De o vedea că nu-s. De moarte nu mă tem, / Dar
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
tarabe an față bisericii ortodoxe române din Paris, la doi pasi de Collège de France și de Sorbona, duminică la ora slujbei... de vânzare la prețuri franceze cărți importate din România care reflectă starea editurii an această țară: române dulcege, științe umane, ocultism dar și publicații de extremă dreaptă, rasiste și antisemite." Se dau apoi câteva titluri și citate elocvențe, cu țigani, jidani, "lipitori care sug sângele poporului român" etc. Pentru noi - nici o noutate, abundență acestui gen de tipărituri a putut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
pierdut o zi cu moțiunea ăndreptată ămpotriva unui manual de istorie, prilej de dispute oratorice contracronometru, Cornel Nistorescu scrie an EVENIMENTUL ZILEI un editorial intitulat Bulă cu papion. Un editorial an care bagă de seamă că președintele Comisiei pentru ănvătămănt, știința, tineret și sport, dr. ing. Anghel Stanciu nu se prea are bine cu limba română curentă, cea an care și-a formulat moțiunea simplă, "a cărui obiect este ăpoliticile educaționale promovate prin manuale de istoria Romăniloră". Că dl Anghel Stanciu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
aceste fapte sunt cercetate an miezul lor și an ecourile stârnite an ceilalți. an privința omului Karajan, autoarea ăncearcă mereu să separe pe om de artist și să-i analizeze pe unul an funcție de celălalt. ai admira ănfăptuirile artistice și știința cu care și-a construit mitul, al iubește și ai iartă unele fapte penibile. Că orice femeie este sensibilă la puterea să de seducție, la curajul sau fizic (pilot pe avioane cu reacție, pe mașini de curse, alpinist, schior de
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
că un spirit antireligios. Or, lucrurile nu stau ăntru totul așa. Galilei nu era un râu catolic, si cu atat mai puțin un ateu. Discuțiile sale cu ănaltii prelați catolici nu vizau necredința lui an Dumnezeu, ci "numai relațiile dintre știință și religie". Ediția românească a Dialogului despre cele două sisteme ale lumii, ptolemeic și copernician, cu un cuvant ănainte de Ștefan Bălan, nu se preocupă de aceste amănunte foarte importante. an plus, din textul efectiv șanț excluse unele pasaje. Sintaxa
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
Galileu. Conținutul eseurilor lui Gh. Stratan e ănsăsi delimitarea și excluderea, prin operații precise, a erorilor de raportare la text. O precizare binevenită e și aceea că limbajul științific la Galileu avea o terminologie diferită de cea consacrată de istoria științelor și de manuale; an limbajul monografiilor românești (cea a lui Doru Cosma și cea a lui George Lăzărescu) intenția pedagogica a discursului, ca și "comoda fetișizare a informațiilor de factură științifică" fac să apară incongruente an planul referințelor la descoperirile
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
răului, cu happy-end și tot dichisul. Este un cerc vicios: gustul dominant impune o educatie prin care își garantează poziția dominantă. Se autogenerează la infinit. Cercul acesta vicios nu poate fi spart cu ușurință. Și nu referendumul în probleme de știință și arta este soluția. Din contră: trebuie lăsați profesioniștii să-și joace rolul. Elitele înnoeisc. Majoritățile conserva.
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
a Uniunii Europene. Dacă un asemenea organism își permite să țină la respect superputerea necontestata a mapamondului, înseamnă că trebuie să aibă și argumente pentru așa ceva! Într-o asemenea lume pătrund, așadar, cu greutate și americanii, care, orisicâtusi, au dobândit știință să pătrundă oriunde! Pe ce se bazează, atunci, "de-la-sine-înteles"-ul cu care tratează politicienii noștri chestiunea? La simplul cetățean nici nu mă gândesc, pentru ca, la acest nivel, lucrurile sunt clare: el dorește o viață mai bună, el vrea să călătorească
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
în stare a ne trezi cele mai sinistre amintiri din regimul trecut. În al treilea rînd, disputa, politica de la început, cînd parlamentarii au socotit de datoria lor să intervină, s-a colorat ideologic pe parcurs. Chiar și din acest unghi, știința a fost sacrificata în favoarea unor acuzații și procese de intenție cu vădit caracter naționalist. în fond, autorii ar fi în culpă, pentru că prezintă istoria României fără acea emfaza cu care am fost obișnuiți în epoca lui Ceaușescu și pentru că abandonează
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
opiniilor adverse, cea nouă, nu cea veche, castiga. Nu e verdictul meu, ci al unei persoane autorizate: Thomas S. Kuhn, autorul unui studiu care nu degeaba poartă cuvantul "revoluție" an titlu, căci la vremea să a revoluționat gandirea an domeniul științelor, dar și an acel al umanioarelor, sau poate mai ales an acesta de pe urma. Structura revoluțiilor științifice a reapărut an traducere românească, semnată de Radu J. Bogdan și cu un studiu introductiv apartinăndu-i lui Mircea Flonta, la momentul oportun. Poate că
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
limitat domeniul la care e aplicabil, este că modificările de paradigmă șanț inevitabile. De ce șanț inevitabile e o ăntrebare interesantă, precum și foarte dificilă la un anumit nivel (unde Kuhn, au demonstrat-o mulți teoreticieni, atat istorici, cat și oameni de știință ori filozofi, e parțial descoperit), al cărei răspuns, mi se pare mie, e chiar și mai ăncurajator, atacabil cum o fi, pentru momentul la care ne aflăm. ămi dau seama că propun o lectură foarte contingenta a unui "clasic", dar
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
la consacrarea lui Kuhn, ci l-a obligat pe autor să adauge, la ediția din 1969, un post-scriptum explicativ, ăn care nuanțează cateva dintre conceptele fundamentale pe care ași bazase demonstrația ce ănfuriase spiritele. Kuhn e de formație om de știință. Ceea ce afirmă an acest volum reprezintă, anca și acum, erezie curată din punct de vedere al unei epistemologii tradiționale a științei: că apariția și declinul ideilor an știință, dinamica descoperirilor, promovarea și descalificarea unor curente de gandire ar reflecta modul
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
nuanțează cateva dintre conceptele fundamentale pe care ași bazase demonstrația ce ănfuriase spiritele. Kuhn e de formație om de știință. Ceea ce afirmă an acest volum reprezintă, anca și acum, erezie curată din punct de vedere al unei epistemologii tradiționale a științei: că apariția și declinul ideilor an știință, dinamica descoperirilor, promovarea și descalificarea unor curente de gandire ar reflecta modul an care funcționează comunitatea științifică, o comunitate ănteleasă mai curand an sens retoric și foucauldian contemporan, ca mecanism de putere, cu
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
ași bazase demonstrația ce ănfuriase spiritele. Kuhn e de formație om de știință. Ceea ce afirmă an acest volum reprezintă, anca și acum, erezie curată din punct de vedere al unei epistemologii tradiționale a științei: că apariția și declinul ideilor an știință, dinamica descoperirilor, promovarea și descalificarea unor curente de gandire ar reflecta modul an care funcționează comunitatea științifică, o comunitate ănteleasă mai curand an sens retoric și foucauldian contemporan, ca mecanism de putere, cu strategii de excludere și includere, decat că
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]