3,981 matches
-
prelucrarea produselor vegetale aparținând persoanelor fizice, cu plata în natură, intră în sfera de aplicare a T.V.A., astfel: - produsele predate cultivatorilor scutiți de T.V.A. în temeiul art. 6 lit. A.e) din ordonanță, sub formă de zahăr, ulei, țuică, vin, mălai etc., nu reprezintă transfer al dreptului de proprietate și nu se supun taxei pe valoarea adăugată; - produsele reținute de societățile prelucrătoare pentru prestările de servicii executate se supun taxei pe valoarea adăugată la livrarea acestora ca atare sau
DECIZIE Nr. 7 din 29 decembrie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111754_a_113083]
-
aspect, supinul intră în structura unor constituenți dezvoltați, prin care se realizează diferite funcții sintactice: • predicat dezvoltat: S-a apucat de citit. „Și... unde nu s-a apucat și el, în ciuda Morții, de tras la mahorcă și de chilit la țuică și holercă...” (I. Creangă) • complement predicativ: L-a văzut apucându-se de secerat. • circumstanțial: Apucându-se de citit, a trecut într-o altă stare. În structura constituentului dezvoltat, supinul realizează funcția de complement (direct, indirect) interior, ca funcții de gradul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mobilier, vase, în timp ce stejarul este întrebuințat mai ales în arhitectură. în unele zone este întrebuințată și coaja unor arbori ca cireșul, mesteacănul, pentru confecționarea de obiecte mici. Sunt și întrebuințări specializate, cum ar fi folosirea dudului la vasele mici pentru țuică și a stejarului la vasele mari pentru vin. Tehnicile de prelucrare și decorare a lemnului pot fi împărțite în două mari categorii: cele în care nu se intervine în masa lemnoasă, ci se obțin forme și chiar elemente decorative, cum
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
tescuiește, învârtit mereu cʹon d rug. După ci o tescuiesc bine, rămâind ca și uscată, Din calup scot pe tărgi drobul, și prin gropi adânci îl pun Ținându-l, aici pe iarnă, când tiscovina i lucrată Făcând din ea rachiu, țuică, rachiul de tisc ovin. Ș-apoi mustul de sub teascuri, ce curge-ntr o cădățue E mai bun, plăcut, mai dulce, de cât cel ce-i de sub lin Să dă la băut mai tare, că l tot bei cu lăcomie Că
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
descopere portul și dansul popular, să participe la sărbători locale, să facă plimbări cu carul tras de boi sau trăsura cu cai. Individual sau în grup, se pot efectua excursii în împrejurimile pensiunilor sătești. Turistul este întâmpinat de gazde cu țuică de prune sau un pahar de vin din renumitele podgorii vrâncene. El se poate bucura de sărmăluțele, brânza și smântâna cu mămăligă, de păstrăvul afumat în scoarță de brad. De asemenea, amatorii de arta veche au posibilitatea să admire monumentele
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
pe toate canalele media și de către toate mijloacele de propagandă. Geanta plină cu șuruburi furate demonstra o imensă nepăsare și indiferență la propagandă. Am trăit printre asemenea oameni și știu bucuria pe care și-o împărtășeau la un pahar de țuică în legătură cu lipsa activității la locul de muncă și cu metodele infernale de a trage chiulul. Era un mare sentiment de mândrie să povestești celor apropiați că ai "un servici ușor", în care nu faci nimic, dar salariul merge. În România
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Basarabia. Erau acolo poezii de-ale mele. Eu nu am vrut să le public. A fost un moment de slăbiciune din partea mea. Emilian Galaicu-Păun venise în vizită la mine, la atelier. Locuiește nu departe de mine. Băusem câteva pahare cu țuică. Bă, ia să citesc și eu, îmi spun. Emilian a ascultat și la urmă: ia, Puiule, dă-le încoace să le public! Și așa am apărut cu câteva pagini în revista Basarabia. Le-a văzut și Nicolae Dabija: Iurie, dă-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
la cină la Mănăstirea Neamț, unde urma să și înnoptăm. Ca semn de prețuire, am fost poftiți la masă nu în Trapeză, ci în Stăreția mănăstirii. Era la vremea Postului Crăciunului, bucatele erau neînchipuit de bune, la fel era și țuica cu schinduc (o iarbă aromată lăsată să putrezească în șipurile cu tărie), la fel era și vinul mănăstiresc. Vorbeam cumpătat, așa cum se cuvenea, din când în când ieșeam pe rând afară și fumam. Într-un rând, am ieșit la țigară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
timp de 3 - 4 ore. După aceea, se întinde o foaie nu prea subțire, din care se taie rotunduri, cu paharul de vin. Jumătate din aceste rotunduri rămân întregi, iar jumătate se decupează în mijloc cu un păhărel mic de țuică. Se coc la foc potrivit, apoi se lipesc una cu cealaltă, după ce am așezat între ele un strat de pastă de pește - sardele - sau pateu de ficat (preparat în casă) sau cu pastă picantă de ou etc. În mijlocul decupat al
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
care se păstrează ani de zile dacă nu se bea... Rețeta nr. 73 Un platou tradițional țărănesc ca antreu Ingrediente și mod de prezentare: Pe un platou de ceramică de Horezu mare se așează următoarele preparate tradiționale românești, alături de o țuică fiartă. Se pune pe platou jumări mari de porc sau de cocoș gras, slănină afumată cu ceapă roșie, brânză de burduf felii, hamsii (peștișori afumați) la grătar, mici românești proaspeți făcuți pe grătar la cărbune, șoric de porc fript pe
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
A doua zi, când aluatul este foarte rece și tare, de la frigider, se taie cu cuțitul bucățele din aluat și se întinde pe planșetă foi mici foarte subțiri fără să punem deloc făină pe planșetă și cu un păhărel de țuică tăiem rotunduri care se pun pe dosul tăvii de aragaz, pe care presărăm foarte puțină făină. Între timp trebuie să fie bătute cele 3 albușuri rămase de la foaia de mai sus. Le batem tare, cu 280 g zahăr până se
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
sare, 800 g făină. Mod de preparare: Amestecăm toate cele de mai sus și facem un aluat nu prea tare pe care îl lăsăm la frigider 12 ore. Apoi întindem o foaie de jumătate cm grosime și cu păhărelul de țuică facem rotunduri pe care le coacem în tava de aragaz neunsă deloc. Când sunt ușor aurii le scoatem și le dăm prin mult zahăr pudră vanilat. Rețeta nr. 97 Cledne moldovenești cu prune "Buna" Ingrediente: Fierbem 4 cartofi în coajă
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
tare aluatul) în care punem un praf de sare. Mod de preparare: Din cele de mai sus se face un aluat potrivit (nu prea tare) care se întinde pe planșetă de grosimea de jumătate de centimetru. Cu un pahar de țuică se fac rotunduri unele nedecupate în mijloc, iar celelalte jumătăți se decupează în mijloc cu un rotund mai mic. Se coc în tava de aragaz unsă cu unt și pudrată cu făină. Se coc până sunt ușor aurii. Când sunt
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
și de glonț. Eram în picioare pe prag când a trecut glonțu’ prin ușoru ușii. Uite gaura ici! Am spus să nu schimbe ușa cât oi trăi, să se vadă. Am pus șaua pe cal, am luat o sticlă cu țuică și fugi la oi în sâmbăta Paștelui. Un miel l-am mâncat eu, unul l-am dat lor. Am făcut 12 ani de închisoare: oda’șase ș‘oda’ șase, dar mă condamnaseră la moarte. Mă purtau la proces cu lanțuri
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în camera vecină să pună coșulețul bine: corp delict! Femeia a ieșit și dusă a fost. A fugit cu Moșu la gazdă. Primăvara, au urcat la munte la mine. Mai aveam într-o damigeană nițel vin, în alta aveam nițică țuică. “De-aia-i bădia roșu la față!...” Ei nu știau că mâncasem alune. Cruci de lemn lângă prăpastie Terminasem mălaiul, prunele uscate, tot. Strânsesem de toamna alune. Le-am numărat. Erau 3000. După un timp, mi-am făcut rație. Mâncam
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Dar aceeași reticență la început, aud reproșuri referitoare la ziariștii care au scris prea repede, stând în fotolii, după ureche, din vârful pixului, cum spunem tot noi. Slănina afumată și un bulz de brânză de oi apar pe masă, alături de țuica tradițională din mere și prune, dublu distilată. Aici nu spune nimeni «pălincă». - N-am vrea să fie rău... că și criticile... s-a făcut un capăt de drum și gata!... că de ce? Și mama Eugenia înlătură niște firimituri imaginare de pe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Ciorbea în Parlament că a adus utilaje să-și facă drum pe-acasă. România ar trebui să aibă câte un șef de guvern din fiecare zonă defavorizată: poate numai așa am avea ceva drumuri ca lumea. Calea laptelui Mama toarnă țuica și tot mama vorbește mai mult. Doar suntem în Transilvania. Oamenii sunt puțini, n-au pensii. Mai țin câte-o vacă... Produsele nu le ia nimeni. Ne chinuim și noi să ținem vaci, viței, porci, ca să nu stăm adormiți pe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Conțești este la interferența cu Oltenia. Dansurile noastre se asimilează cu ustemele oltenești iuți. Am studiat doi ani la Școala Populară de Artă, am fost și instructor coregraf...” “Primul hectar l-am luat pe câteva vedre de vin și de țuică” Gata cu urzicile țigăncilor, cu ardeii și castraveții. Trebuia să încerce o afacere adevărată. „Lăngă Primăria Capitalei, erau Sindicatele unde închiriase Nica Leon la o firmă de turism. Am luat legătura cu ei. Mi-au dat să fac niște curse
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cumpărat pământ în Conțești. Eu aici m-am născut, vizavi de sediul fermei. Nu m-a tentat să deschid o afacere în București. Primul hectar l-am luat de la un vecin. I-am dat câteva vedre de vin și de țuică. Acum am 750 de hectare, iar în arendă am luat 2750 de hectare la Conțești, Bragadiru și Gogoșari de Giurgiu. L-am luat de la un francez care mi l-a arendat mie. Îl arendase unui alt francez și nu era
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe mă-ta și pe tine chiorule!”, fie Victor Bălosu Înscris În partidul legionarilor. Își bate joc de „facultățile” acestuia, povestind, În poiana lui Iocan, o Întâmplare legată de o Întâlnire cu el, des de dimineață, când refuzase să servească țuică, spunând; „asta devine după facultăți”. Nici Paraschiv, Nilă sau Achim nu sunt scutiți de ironiile tatălui lor. Paraschiv se gândește la un moment dat să se Însoare cu o fată foamfă și lălâie, fiică de chiabur, Manda lui Bodârlache. Moromete
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
venea din Brazilia și care mi-a spus că are o băutură foarte puternică, numită whisky. Nu putea fi nimic prea puternic pentru mine, mi-am zis. Oricum, când cântam la nunți toată noaptea, beam o grămadă de vin și țuică, făceam tot ce puteam ca să rămân să cânt. I-am spus băiatului: „nu există așa ceva, ce-mi spui tu mie?”. Și atunci mi-a dat whisky și am băut. Am văzut stele... Cu asemenea mici descoperiri, cu altele, am realizat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
în capul de grup, care începe să desemneze ceea ce denumea întreaga sintagmă: arom. căpak'e "pleoapă" < tc. [göz] kapağı "idem" (göz "ochi", kapak "capac, acoperitoare"); engl. closet "veceu, closet" < [water] closet "idem" (water "apă", closet "cămăruță, debara; dulap"); magh. szpuma "țuică făcută din borhot" < rom. spumă [de drojdie]; rom. pasăre "pasăre domestică crescută pe lângă casa omului, orătanie" < pasăre [de curte] "idem"; rom. shop "magazin pentru turiști străini, care vinde mărfuri cu plata în valută" < engl. [turist] shop (shop "magazin"). d) Modificatorul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
curte] "idem" (pasăre "vertebrat ovipar cu corpul acoperit de pene și cu aripi pentru zbor"); rom. shop "magazin care vinde mărfuri cu plata în valută; magazin special pentru turiști străini" < engl. [turist] shop "idem" (shop "magazin, prăvălie"); magh. dial. szpuma "țuică făcută din borhot" < rom. spumă [de drojdie] "idem"; rom. teșcherea "pașaport, permis de călătorie" < tc. [seyyahat] tezkere[si] "idem" (seyyahat "călătorie", tezkere "act, certificat, autorizație" + sufixul de aparteneță -si); rom. vechil (înv.) "avocat" < tc. [dava] vekil[i] "idem" (dava "proces
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Franței unde se cultivă vițe de calitate); fr. cognac "băutură alcoolică tare, obținută prin distilarea anumitor sorturi de vin alb, inițial originare din regiunea Cognac" (denumire răspândită în toată lumea, cf. rom. coniac) < [eau-de-vie de] Cognac "idem" (eau-de-vie "băutură alcoolică tare, țuică, rachiu"); engl. cologne, rom. colonie, magh. kölni "apă de colonie" < engl. cologne [water], rom. [apă de] colonie, magh. kölni[viz] "idem", calchiate după fr. eau de Cologne și germ. Kölnischwasser "idem" (magh. viz, germ. Wasser, engl. water, fr. eau "apă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
se săruta încrucișat (cu ocazia unei logodne)" < rom. [a face] pozne + suf. verbal -áz; magh. szkimbál"a profita, a trage foloase; a căuta de lucru" < rom. [a-și] schimba [viața, soarta, locul de muncă etc.] + suf. verbal -ál; magh. szpuma "țuică făcută din borhot" < rom. spumă [de drojdie] "idem"; magh. szuflet "copil adoptiv" < rom. [copil de] suflet; magh. znop "snop de paie" < rom. snop [de paie]. Tot din grupuri sintactice românești greu de identificat, deoarece pot fi îmbinări libere, ocazionale provin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]