5,392 matches
-
UNUI ROMÂN. KIEV Academia de Teologie din Kiev împlinise deja o sută de ani de existență, în 1735, când Petru devine elev al ei. Fusese înființată de Petru Movilă în 1631 și funcționase inițial ca un colegiu de teologie în cadrul așezământului de la Pecerskaia Lavra și mai apoi, de la mănăstirea kieveană, Bratska. Petru Movilă, moldovean de origine, descendent al familiei Movileștilor, fusese fiul marelui pârcălab Simeaon Movilă și nepotul domnitorului Ieremia Movilă și al Mitropolitului Moldovei, Gheorghe Movilă. Tocmai această descendență aleasă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
În foarte scurt timp, organizează la Dragomirna o obște de tip athonit, având drept scop principal progresul monahilor pe calea înduhovnicirii, prin asceză, comuniune în Sfânta Liturghie și, mai cu seamă, prin rostirea neîntreruptă a Rugăciunii lui Iisus. Aici, scrie Așezământul de la Dragomirna în care, în optsprezece capitole cu tot atâtea puncte distincte, sunt limpede formulate toate obligațiile călugărilor trăitori în mănăstire, precum și regulile care să le facă posibilă conviețuirea în armonie. Într-un anume sens, în textul acestui Așezământ reapare
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
scrie Așezământul de la Dragomirna în care, în optsprezece capitole cu tot atâtea puncte distincte, sunt limpede formulate toate obligațiile călugărilor trăitori în mănăstire, precum și regulile care să le facă posibilă conviețuirea în armonie. Într-un anume sens, în textul acestui Așezământ reapare modelul paisian de desăvârșire, modelul de călugăr-om mort pentru lume și reînviat pentru Dumnezeu. Un om transfigurat prin îndumnezeire, model pe care Paisie îl căutase toată tinerețea într-un învățător și pe care, fără a-l fi găsit
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
întreține pe propria cheltuială o casă de oaspeți, un spital și oferă găzduire oricui, oricât de mult timp; săracilor și bătrânilor bolnavi, chiar până la sfârșitul vieții. Dar mănăstirea este sub timpuri și un singur lucru nu poate fi reglat prin Așezământul starețului: mersul istoriei. După doisprezece ani de liniște, asupra Dragomirnei și a Starețului Paisie se abate din nou prigoana catolică, de astă dată sub chip austriac. În urma unui nou conflict ruso-turc (războiul de șase ani, 1769-1775), Imperiul Otoman oferă împărătesei
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ajunge astfel sub jurisdicția catolică a Vienei, iar Paisie se mută împreună cu două sute de ucenici la Secu. Ajunge aici la 14 octombrie 1775. La Secu, obștea paisiană avea să păstreze aceeași rânduială athonită și ritmul de viață ca la Dragomirna. Așezământul lui Paisie rămâne în vigoare și aici și guvernează fiecare zi de existență o obștii. Cei patru ani care aveau să urmeze aveau însă să fie ani de luptă cu sărăcia și nevoile de tot felul. Prea mică pentru o
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
îmbrățișase planeta de la Beijing până în Alaska, vor porni și ideile lui Paisie Velicikovski. Ucenicii săi vor străbate tot spațiul creștin ortodox, dar mai cu seamă Rusia, și pretutindeni vor întemeia mănăstiri sau le vor transforma pe cele deja existente în așezăminte paisiene de rit athonit, având ca temelie instituția stăreției și practicarea Rugăciunii lui Iisus în viața de obște. Dintre ucenicii români care i s-au alăturat lui Paisie la Athos, cel puțin trei aveau să rămână nume de referință în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cea cu multe biserici, este înscris în 1735 la Academia de Teologie din Kiev. Faimoasa Academie kieveană, înființată de Petru Movilă cu mai bine de o sută de ani înainte, în 1631, funcționase inițial ca un Colegiu de Teologie în cadrul Așezământului de la Pecerskaia Lavra și mai apoi, de la mănăstirea kieveană Bratska. Petru Movilă, moldovean de origine, descendent al familiei Movileștilor, fiul marelui pârcălab Simeon Movilă și nepotul domnitorului Moldovei, Ieremia Movilă și al Mitropolitului Gheorghe Movilă, fusese un om de o
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Platon, la mănăstirea Medvedovski, aflată pe teritoriul ucrainean ocupat de polonezi. Închisă de autoritățile catolice stăpâne în dreapta Niprului, mănăstirea își pecetluiește în scurt timp porțile, iar călugării și frații săi iau calea pribegiei. După o scurtă ședere la Kiev, la Așezământul monahal Pecerskaia Lavra, Petru Velicikovski devenit acum rasoforul Platon, decide să fugă din calea urgiei bisericii catolice polone prăvălite peste jumătate de Ucraină și să plece în căutarea liniștii și a dreptei învățături în Țările Române. Avea doar douăzeci de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
perfect accesibilă cititorului contemporan, deși păstrând ușoare nuanțe arhaice inerente textului. Scrisorilor li se adaugă în ediția de față și alte câteva texte de o însemnătate inestimabilă, atât pentru teologi, cât și pentru istorici ai culturii monastice, cum ar fi Așezămintele de la Dragomirna (1763) și Secu (1778), Alcătuirea despre Rugăciunea Minții (1770), completată de Adeverirea pentru Rugăciunea Minții (1793). Lingviștilor li se oferă și lor un material uriaș de studiu prin scrisorile adresate lui Theodosie și prefața la ediția din 1812
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
chiar a întregii țări". La acest capitol se cuvine a adăuga și "Academia de la Suceava și Schola latina de la Cotnari", un volum esențial, cu acribie documentat, al lui Valentin Talpalaru. Istoria Moldovei din secolele următoare consemnează existența bibliotecilor marilor cărturari, așezăminte cu o încărcătură umanistă, ceea ce explică, în mare parte, valoarea informațiilor cuprinse în scrierile cronicarilor. Moldova și Iașul întrețin cultul unor biblioteci care păstrează vechile monumente de limbă și literatură română dar și opere ale marilor gânditori europeni. S-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ieșene. Iași, Princeps Edit, 2008. BARBU, Nicolae. Dicționarul actorilor Teatrului Național din Iași dintre 1816-1976, Iași, Editura Junimea, 1978. BĂDĂRĂU, Dan. Istoria Iașilor. București, Editura Academiei Române, 2010. BĂDĂRĂU, Dan CAPROȘU, Ioan. Iașul vechilor zidiri. Iași, Editura Junimea, 1974. BĂILEANU, Gheorghe. Așezămintele Sf. Spiridon. Iași, 1937. BĂLĂNESCU, Sorina. Peisaj ieșean cu oameni de teatru și spectacole. Iași, Princeps Edit, 2004. BÂRSĂNESCU, Ștefan. Medalioane. Iași, Editura Junimea, 1972. BEJAN, Victor. Oamenii cetății. Iași, Editura Pim, 2015. BEJENARU, Aurel, AGRIGOROAIE, Elidia. Memoria locurilor ieșene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Destinul cărturarului. Iași, Editura Universității "Al. I. Cuza", 2008. CIUCĂ, Valentin. Un secol de arte frumoase la Iași. Album. Iași, Editura Junimea, 2004; Iași între medieval și modern. Album. Iași, Editura Art XXI, 2008 CLOȘCĂ, Constantin. Ateneul Tătărași din Iași așezământ de cultură națională. Iași, Editura Junimea, 1984. CORDUN-TĂRĂBUȚĂ, Georgeta. Iași oraș sentimental. Iași, Editura Vasiliana '98, 2000. COZMEI, Mihai. Filarmonica "Moldova" Iași. Monografie. Iași 1992. CRĂCIUN, Boris. Metropola de pe șapte coline. Iași, Editura Porțile Orientului, 1985; Prințesa de la Iași. Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Umbre, vol. I-VI. Iași, Editura Junimea, Iași, Editura Centaur, 1970-1991. LEONTE, Elena, MAFTEI, Ionel. O istorie a culturii ieșene în date. 1400-2000. Iași, Princeps Edit, 2006. LEONTE, Liviu. Constantin Negruzzi. Monografie. București, Editura Minerva, 1980. LIȚU, Mihai, TÂRCOVEANU, Eugen. Așezământul Sf. Spiridon în istoria orașului Iași. Iași, Editura Cronica, 1998; Grigore T. Popa opera publicistică. Iași, Editura Omnia, 1999; Ctitorii prestigiului. Dicționar al personalităților Școlii medicale ieșene (1832-2004). Iași, 2004. MACARIE, Gheorghe. Ansamblul mitropolitan Iași. Iași, Editura Pim, 2004; Barocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
voința națională, Rege al României La toți de față și viitori, sănătate! Corpurile Legiuitoare au adoptat și Noi sancționăm ce urmează: lege Măsuri generale spre a veni în ajutorul industriei naționale Art. 1. Oricine voiește să înființeze în România un așezământ industrial cu un capital de cel puțin 50 000 lei sau cerând întrebuințarea a cel puțin 25 lucrători pe zi se va bucura de foloasele legii de față. În termen de 5 ani de la înființarea unei fabrici, două treimi din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mașini și de mijloace tehnice și mecanice perfecționate și să fie conduse de oameni speciali. Când fundatorii nu vor fi oameni speciali vor fi datori să justifice că dispun de oameni speciali spre a le conduce întreprinderea industrială. Art. 3. Așezămintele industriale ce ar răspunde de îndatoririle arătate la articolele de mai sus vor putea dobândi gratis și în deplină proprietate (întru cât proprietarii acelor așezăminte vor întruni condițiunile cerute de Constituțiune pentru a dobândi proprietăți rurale) sau în posesiune până la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
să justifice că dispun de oameni speciali spre a le conduce întreprinderea industrială. Art. 3. Așezămintele industriale ce ar răspunde de îndatoririle arătate la articolele de mai sus vor putea dobândi gratis și în deplină proprietate (întru cât proprietarii acelor așezăminte vor întruni condițiunile cerute de Constituțiune pentru a dobândi proprietăți rurale) sau în posesiune până la 90 ani, unul până la 5 hectare de pământ, exceptând căderile de apă, pe orice proprietate a Statului, a comunelor sau a Domenielor Coroanei. Este bine
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
un canal navigabil. Cererile pentru cesiunea de pământ, făcute conform acestui articol vor fi definitiv rezolvate de către Consiliul de Miniștri până cel mult în trei luni de la data primirii lor. Dacă în termen de doi ani de la cesiunea unui teren așezământul industrial pentru care cesiunea s-a făcut nu va fi înființat, terenul va redeveni de drept proprietatea cedantului. Art. 4. Orice așezământ industrial înființat în condițiunile arătate la Art. 1 și 2 de mai sus se bucură de următoarele scutiri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mult în trei luni de la data primirii lor. Dacă în termen de doi ani de la cesiunea unui teren așezământul industrial pentru care cesiunea s-a făcut nu va fi înființat, terenul va redeveni de drept proprietatea cedantului. Art. 4. Orice așezământ industrial înființat în condițiunile arătate la Art. 1 și 2 de mai sus se bucură de următoarele scutiri în timp de 15 ani: a) De orice impozit direct către Stat, județ sau comună; b) Toate mașinile precum și toate părțile de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
comerț și de industrie decide, pentru fiecare caz și în termen de cel mult de două luni de la cerere despre neaflarea sau negăsirea în cantități îndestulătoare în țară a materielor trebuincioase fabricațiunii; d) Transportul pe căile ferate ale fabricatelor acestor așezăminte industriale, de la fabrici până la destinațiune, se vor face cu prețurile cele mai scăzute, cari în nici un caz nu vor trece de prețul de regie al transportului plus 20 la sută. Taxele poștale pentru transportul acestor fabricate în interiorul țării nu vor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
țară. Art. 6. Stabilimentele industriale cari, la promulgarea legii de față, s-ar afla în condițiunile prevăzute la Art. 1 și 2 se vor bucura de beneficiele acestei legi. Art. 7. Printr-o lege specială se va acorda o subvențiune așezământului industrial care va voi să înființeze o școală practică pentru formarea lucrătorilor în diferite fabricațiuni. Art. 8. Spre îndeplinirea procedurii celor prescrise de legea de față se va înființa pe lângă Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor o comisiune pentru încuragiarea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
un decret domnesc - actul de fondare al Universității, din 26 octombrie 1860, în care ideile lui Kogălniceanu au fost materializate - a fost pecetluită organizarea completă și definitivă a Universității. În aceeași zi a avut loc și înaugurarea solemnă a înaltului așezământ de cultură. În nou înființata Universitate existau, de facto, trei facultăți. “Negreșit, scria Kogălniceanu, țara are nevoie de teologi, de juriști, de filosofi, doctori ai religiei, ai dreptătii, ai înțelepciunii; ea are însă trebuință și de doctori ai trupului, de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Art. 12. Toate privilegile, scutirile și monopolurile de clasă sunt oprite pentru totdauna în Statul român. Titlurile de nobleță streină, precum principi, grafi, baroni și alte asemenea, ca contrarii vechiului așezământ al țării, sunt și rămân neadmise în Statul român. Decorațiunile streine se vor purta de români numai cu autorizarea Domnului. Art. 13. Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit decât în cazurile prevăzute de legi și după formele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în fața fragedului băiețel care va purta coroana de oțel a lui Carol I, pe fețele tuturor se citea aceeași chinuitoare întrebare: care era să fie viitorul neamului în noua fază ce se deschidea după zbuciumările dinastice care zdruncinaseră din temelii așezământul țării”. III. REGELE MIHAI I (20 iulie 1927- 8 iunie 1930) 20 iulie 1927. Prințul moștenitor Mihai a devenit rege la vârsta de 5 ani și 8 luni, ca succesor al Regelui Ferdinand. Până la el, evoluția dinastiei române, în privința duratei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la serbările organizate pentru aniversarea a 50 de ani de existență a Comisiei Europene a Dunării. Cu acest prilej a fost inaugurat noul dig al canalului Sulina și un canal lucrat de specialiștii români. La întoarcerea de la Sulina, au vizitat așezăminte din Tulcea, Galați, Brăila. (Vezi foto nr. 12.) Carol și Mihai au revenit cu trenul regal în Capitală joi, 26 mai, fiind întâmpinați în Gara de Nord, la ora 1935 de către primul-ministru N. Iorga și alți demnitari. Luni, 6 iunie. La ora
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
subliniat semnificația evenimentului: „Azi, când moștenitorul Tronului primește în urările însuflețite ale Senatului și ale Țării locul ocupat de Augustul Său părinte, sunt 25 de ani (de atunci), putem mai bine ca oricând să ne reculegem pentru a prețui valoarea așezământului monarhic și valoarea continuității dinastiei... Destinele neamului nostru se împletesc cu destinele Dinastiei noastre”, conchidea șeful guvernului. Mihai a răspuns cu următorul discurs: „Adânc pătruns de însemnătatea acestei zile, Vă asigur că voi urmări cu tot interesul și cu toată
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]