6,958 matches
-
împlinesc ființa umană, sunt momente în care rătăcesc, în care doresc din plin finalul, trecerea de care nu mă mai tem. Aproape am trăit-o. M-a rechemat timpul în care mai aveam nu puține de realizat. Gesturi, fapte cuvinte așternute pe falii din viețile copacilor, fericiri mărunte, fragmente de iubire, păcăleli, nechibzuiala deschiderii din ce în ce mai mult pe patul de fier dintr-un ATI în care un întreg mozaic de ochi te privesc, analizează, înfig bisturiul uitării în tine, te mângâie, alină
PARANTEZĂ PLINĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347519_a_348848]
-
deplin tumultoși, amintirile extazelor, clocotului, luptei la piept cu trecătoarele și neocolitoarele eșecuri, rezistenței, biruinței, succesului, miracolului muzicii fermecătoare, toate zugrăvind iureșul unui suflet și al cântecului răpitor! Minunată este interpreta Marina Voica! Pe drumurile fără pulbere ale cântecului, ea așterne catifeaua amintirilor și împrăștie parfumul melodiilor neuitate, de altădată. Este un om frumos care alungă urâtul, este un artist strălucitor deasupra căruia nu pot fi umbre, sub care nu rămân decât mărgăritarele cântecului! A cântat, cântă și va cânta, mereu
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului scrii mult multe și bătăile inimii își ating ținta imploziei spui că scrii literatură și te lepezi de puii tăi la final când ultimul punct îl așterni pe filă vrei să uiți unicatul exploziv imploziv invadatorul cârcelul existențial liniștea în care te scufunzi este un fals reușit în care lacrima nu mai e nici sărată nici amară este un hibrid al trăirilor trăite dincolo de oglinda în care
STRĂLUCIRE FALSĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347570_a_348899]
-
locuințe necorespunzătoare, din cauză că se fură nelimitat orice și de oriunde, nu se are grijă de sănătatea și viața oamenilor. Anii trec...! Lasă crevase în unele conștiințe, ori traversează un cu totul altfel de circuit în relația cu altele! S-a așternut uitarea peste acel tragic 4 martie 1977, când s-au zdruncinat munții Vrancei și un cutremur devastator a prefăcut în ruine sure, multe construcții, strivind oamenii sub zidurile năruite. Crăpăturile de atunci, din pereții unor construcții, s-au adâncit cu
NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
-
Antologie > ZVÂCNEȘTE TIMPUL Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1096 din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului (gând de zi 31) zvâcnește timpul în grota necunoașterii izbucnește lumina în plin de gânduri tulburător de frumoase ilizibile cuvintele se aștern pe mantia sărbătorilor colbul drumului își ascunde grăunțele de nisip în poala hotarului frontierele sunt deschise în inimile oamenilor de unde atâta rostire când tăcerea-fluid al bucuriei răspândește boabe de grâu în inima pământului și ascultarea devine pas din pas în
ZVÂCNEŞTE TIMPUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347613_a_348942]
-
ea. Unde dispăruse oare și ea? O abandonase? S-a speriat și a fugit? Personajul în alb ajuns în dreptul său, o cuprinse cu mâna dreaptă de mijloc și începu să-i șoptească la ureche: Domnișoară, eu sunt marea, unde te așterni obosită după atâta alergat, să te odihnești pe pietrele de la malul meu. Sunt valul ce te ia pe brațe cu bucurie și-ți sărută aripile, cu buzele sale sărate și cu iz de alge. Sunt răsăritul zorilor de zi ce
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
și plecând voios spre casă. Rămas singur în vizuina din adâncul pădurii, unde-l lăsase maică-sa să stea cuminte, puiul de vulpe, auzind acea împușcătură teribilă, sări de spaimă, dar mai apoi își veni în fire, căci liniștea se așternu din nou asupra pădurii, mai mult de atât nu se auzi nimic din cele întâmplate. Doar că vulpea nu mai venea, în zadar o aștepta să-i aducă hrană și lapte, iar spaima și foamea îl chinuiau. Când nu mai
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
e fiorul întâlnirii, focul ceresc, romanța tinereții, surâsul serafic, legănarea mamei, zâmbetul heruvimic, rapsodia harului, duioșia tatălui, mângâierea lui Dumnezeu, îmbrățișarea celui drag, sărutul frumuseții, admirabilul joc al trăirii, matricea omenirii, izvorul dorului, dragostea diafană a iubirii. TEZAURUL FOLCLORIC - dacoromân așterne peste lumea urzită din plămada sa o adiere de miracol, o corolă de lumini, o zare înmiresmată, o Liturghie cosmică. TRADITIA noastră precreștină poartă în ea desăvârșirea, așa cum Creația divină poartă în Sânul ei esența împlinirii. Dacă Numele Domnului este
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1095 din 30 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului ADIE TIMPUL ÎN TĂCERE Cu pas alert, bătrân, adie timpul, Urmându-și cursul lui etern, Privesc în liniște spre câmpul, Peste tot și peste toate mai aștern, Câte un vers, distih sau un catren. Amintiri cu gândul tot adun, Făcându-mi un depozit temerar, Încerc lumii ca să-i spun, Tot ce în sufletul meu am. Aleg puținele cuvinte, Dintre multe ce ar trebui alese, Nu pricep care
ADIE TIMPUL ÎN TĂCERE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347693_a_349022]
-
Doamne ce distanță ne desparte metafora vieții metafora copilăriei mingea albă pe care unic punct albastru își așeaptă alunecarea cascada ne așteaptă prietene urcă urcă prietene în carul de foc al începutului primăverii pe care darul Crăciunului ți l-a așternut sub picioare frâiele din neaua abia căzută galopul calului galopul gândurilor negândite sunetul ierbii când ridică zăpada pitită pe vârfuri sub ea urcă urcă prietene în carul Crăciunului uită întoarcerea înainte timp așteaptă frumusețea ta Domnul cu tine Prietene 24
DRUM BUN PRIETENE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347698_a_349027]
-
lui Macovei. Doară erau vecini de cătun. Văzu că trupul celui căzut încă mai era cald. Nu stătu mult pe gânduri, dezbrăcă cojocul său cel gros și cald, înveli cu el pe cel înghețat, puse repede niște crengi pe sanie, așternu multă cetină de brad, apoi mână calul să urce cât putea de repede peste deal, spre casă. Nu trecu mult, și-au ajuns la casa lui Macovei. S-au speriat ai casei, adică nevasta lui Macovei și firava Măriuca. - Valelei
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
căpitanul sau pilotul, nu vor care-cumva să se omoare, luându-vă și pe voi, bieți călători pe cărările ascunse ale vieții, cu ei. Clipe dureroase de tăcere, ca niște momente de reculegere pentru cei duși astfel, fără nicio vină, se așternură între Remus Fabian și bătrânul, pare-se, toate-știutor. Știa că dreptatea este de partea lui, întregul corp recepționa, prin fiecare celulă vie, în modul cel mai dureros cu putință, adevărul pe care îl emanau spusele înțeleptului. Îi veniră instantaneu în
ÎNGER ŞI DEMON (SAU CUM S-AU FĂCUT ÎNGERII-DEMONI DE CACAO PE PĂMÂNT) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350012_a_351341]
-
prin forța ei poetică și interpretativă, ne conduce spre ideea revenirii la acest curent încă nefinisat, care este postmodernismul, curent al respirației profunde poetice, care se realizează printr-o cosmogonie reală, în creier , suflet și inimă. Covorul de lexeme plasticizante, așternut pe filă, este dovadă a integrității majestuoase a poeticului cu trăirea în sine. "mă opresc în taina ce trece dincolo de mine aud ecoul gândurilor într-un colț de redacție mă opresc sun „te doresc - iubita mea în cercul de foc
LEGĂMÎNT PRIN DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350047_a_351376]
-
din 09 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului mă strigi la mijloc de cerc. refuz să mai intru acolo îmi place sfera. rostogolește verbele mereu printre cărți printre versuri printre cifrele fără proptele vârste vârste vârste biologice vârste luminate vârste copilărește așternute pe papirusuri alături de legi linii prea multe linii prea multe bariere și hotare de timp dacă ar ști secunda cât ajunge în palma omului s-ar transforma într-o cruce înțărcată mai este lumea asta la vârste nepotrivite când din
VÂRSTE NEPOTRIVITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350101_a_351430]
-
într-o soluție chimică "revelator", se ivește chipul sub privirile tale. Imaginea are calitățile și fidelitatea unei fotografii, uimitor de expresive, cu dimensiunile 143 cm pe 55 cm. Deși țesătura din fibră de agave este rară, "fotografia" Fecioarei s-a așternut compact, armonios. Cu acest miracol a început o fervoare religioasă fără seamăn, care a adus și succesul cultului creștin printre mexicani. Mantaua cu chipul Maicii Domnului poate fi văzută în uriașa catedrală închinată Fecioarei din Guadalupe”. Aflând despre minunea petrecută
OCTAVIO OCAMPO de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350099_a_351428]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > NINSOARE Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Două mii...E prima noapte Și din cer se-așterne surd O ninsoare ca-n poveste Ce albește solul nud... E imaculat acuma! Dintr-o dat-a dispărut Tot ce e murdar pe lume, Tot ce-i negru,a trecut. Suflet trist, rămâi tu numai Melancolic și poet, Iar zăpada
NINSOARE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350125_a_351454]
-
scop precis. O face la modul artistic, doar pentru propria satisfacție. În acest context fiara se numea Cordel Panarițiu și era, așa susținea el și cu maică-sa, cronicar literar. Unul dintre aceia, nu prea puțini totuși, pentru care lăturile așternute pe hârtie sunt singurul mod de a simți că trăiesc. Prin urmare, într-o fițuică de scandal apăru o cronică a piesei în care domnul T este făcut cu ou și cu oțet fiind catalogat ca sperjur, fățarnic, pornograf, mizerabil
VIA DOLOROSA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350121_a_351450]
-
dintâi și iubita statornică a fanilor care, după gândul lor, au viața înveselită și înfrumusețată de muzica Loredanei, iar după visul lor poartă fiecare aspirația iubirii entuziaste și totale prin cântecele Loredanei! Vălurește cerul, trepidează pământul, se-oprește asfințitul, se-aștern zorile auzindu-se cântecele Loredanei! Se-albăstrește-n placul inimii privitul ochilor ei frumoși, plini de viață, albaștri ca cerul! Zăpada-și revede albul lucitor în lumina feței sale, aurul soarelui îi scaldă părul. Se scurge în glasul ei surâsul Trotușului, iar
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
fi mers înapoi până amețeam, sau chiar muream pe interior, devenind un robot și atât. Oare așa ajung oamenii la care mă uit ca la niște păpuși din metal umblătoare, neunse demult? ****** Anna, hai să adunăm frunzele toamnei, să le așternem ca într-un cuib și apoi să le privim atent nuanțele. Vom fi păsări care tocmai toamna își aștern cuibul între ramurile căutărilor ale copacului vieții. Noi putem călători dar vrem să rămânem mereu în același spațiu pe care nu
FRICĂ, FRUNZE, LINIŞTE, TOAMNĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350244_a_351573]
-
la care mă uit ca la niște păpuși din metal umblătoare, neunse demult? ****** Anna, hai să adunăm frunzele toamnei, să le așternem ca într-un cuib și apoi să le privim atent nuanțele. Vom fi păsări care tocmai toamna își aștern cuibul între ramurile căutărilor ale copacului vieții. Noi putem călători dar vrem să rămânem mereu în același spațiu pe care nu l-am studiat îndeajuns. Acolo vom găsi multe, multe răspunsuri. Te-ai întrebat dacă unei frunze îi este frică
FRICĂ, FRUNZE, LINIŞTE, TOAMNĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350244_a_351573]
-
sub povara de lacrimi, cu dor de-a mă-ntoarce Acasă, Aleargă mulțimi spre niciunde, ghidați de un trai egoist, Doar Tu Te-ai oprit, mi-ai dat mâna, mi-ai spus: "Dragul meu, nu fii trist!" În duh să așterni simfonie, să cânți când speranțele mor, Așterne-ți genunchii pe glie, te-adapă-n al Vieții Izvor, Iar ruga să-ți fie-nălțarea! De-aripa e frântă, Eu știu! Să nu uiți nicicând, niciodată: Isus, Domnul tău, este viu!" 17/10/13, Barcelona-Lucica
CÂND SPERANȚELE MOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350257_a_351586]
-
In poemele acestui volum eul trăiește în latura evanescentă a evenimentelor, iar versurile în învelișul lor spumos și stilizat evidențiază o presimțire și o amintire a numenalului: Revino, cum o blândă atingere de vânt/ Pe un alint de lacrimi se-așterne drept veșmânt ... Vei reuși,tu,oare,să limpezești din vină/ Această așteptare la cea mai sacră cină?(Această așteptare...). E o poezie a transparențelor simbolice, o reproducere lirică a ideii de real.Lumea este percepută și îmbrăcată cu haina materialității
SUDUL TÂRZIU, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361806_a_363135]
-
cer simt că respir răcoarea lacrimilor înghețate pe un ram de amintire. Ninge la fereastra... sufletului însetat de tăcutele zâmbete uitate în noi, îmbrățișez fiecare fulg de stea albastră care topește întristarea unui început târziu. Un văl de brumă se așterne în așteptarea dragostei, fâlfâit de aripă divină.... îmi crește un dor, de inimă nebună sub zăpada bătătorită de pașii timpului. Referință Bibliografică: Ninge la fereastră ... / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 371, Anul II, 06 ianuarie 2012
NINGE LA FEREASTRĂ ... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361843_a_363172]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > LA CUMPĂNA DINTRE ANI...2011-2012 Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ninge! Marea se zbate, mugește și strigă. Ninge! Ninge cu fulgi mari și grațioși, lin se așterne covorul imaculat al iernii. Privesc scânteierile zăpezii, a milioanelor de oglinzi strălucitoare ca pulberea de stele ... și alunec în basm. E anotimpul viselor de cristal și al fulgilor de nea coborâți din cer pe aripi de înger. Covorul de nea
LA CUMPĂNA DINTRE ANI...2011-2012 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361873_a_363202]
-
imaculat al iernii. Privesc scânteierile zăpezii, a milioanelor de oglinzi strălucitoare ca pulberea de stele ... și alunec în basm. E anotimpul viselor de cristal și al fulgilor de nea coborâți din cer pe aripi de înger. Covorul de nea se așterne uniform, pe case, pe străzi, pe copaci, pe plaja mării și pe digul din portul Tomis. Peisajul iernii este divin. În vârfuri de catarg ... poposesc pescărușii căutând compania marinarilor cărora le aduc vești de la iubite. Marinarii sunt albatroși ce poartă
LA CUMPĂNA DINTRE ANI...2011-2012 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361873_a_363202]