26,173 matches
-
Estimare“ din secțiunea B2 a formularului „B - Raport intermediar“ cuprins în anexa nr. 3 la regulament. ... B. Utilizatori ai serviciilor de plată afectați Prestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească numărul utilizatorilor serviciilor de plată afectați, exprimat în termeni absoluți și ca procent din numărul total al utilizatorilor serviciilor de plată. Utilizatori ai serviciilor de plată afectați reprezintă toți clienții de la nivel național sau din străinătate, consumatori sau persoane juridice, care au un contract cu prestatorul serviciului de plată
REGULAMENT nr. 4 din 4 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252605]
-
excepțional perioada de nefuncționare a serviciului de la momentul în care s-a detectat nefuncționarea. ... E. Impact economic Prestatorii de servicii de plată trebuie să stabilească la nivel global costurile financiare asociate incidentului și să ia în calcul atât valoarea absolută, cât și, dacă este cazul, importanța relativă a acestor costuri în raport cu dimensiunea prestatorului de servicii de plată, respectiv cu fondurile proprii de nivelul 1 ale prestatorului de servicii de plată. Prestatorii de servicii de plată trebuie să aibă
REGULAMENT nr. 4 din 4 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252605]
-
conținutul art. 252 alin. (1) din Codul muncii rămânând intact. Raportul final al cercetării disciplinare prealabile la care se face trimitere nu a fost „legiferat“ de instanța supremă, ci rezultă din cuprinsul normei interpretate, care statuează că „sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția avertismentului scris, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile“. Or, cercetarea prealabilă trebuie să se finalizeze cu un proces-verbal, referat ori raport întocmit de persoana/persoanele împuternicită/împuternicite, respectiv comisia instituită să o
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin raportare la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004. ... 23. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinseci formulate, Curtea reține că acestea vizează, în esență, problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Cu privire la acest aspect, prin Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020, paragraful 53, Curtea a statuat că legiuitorul are competența de a
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
pot angaja răspunderea sa penală și care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora. Totodată, având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, ale căror interpretare și aplicare depind de practică
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 14 iunie 2019, Curtea Constituțională a învederat că, având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, și Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93, a reținut că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Rolul decizional conferit instanțelor
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi - S.R.L. și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
enunțat ... b) Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu ... c) Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiu ... d) Studii intervenționale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte de studiu ... ... 3. Definiția de caz în investigarea epidemiologică - importanță, limitele și alegerea definiției de caz în funcție
ORDIN nr. 415/3.308/2022 () [Corola-llms4eu/Law/252441]
-
un proces echitabil. ... 22. Așadar, reglementarea strictă a accesului la informațiile clasificate, inclusiv sub aspectul stabilirii unor condiții pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care vor avea acces la astfel de informații, nu are ca efect blocarea efectivă și absolută a accesului la informații esențiale pentru soluționarea cauzei, ci creează tocmai cadrul normativ în care două interese aflate în conflict - interesul particular, bazat pe dreptul fundamental la apărare, respectiv interesul general al societății, bazat pe nevoia de apărare a securității
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
având în vedere considerentele reținute prin Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 23 februarie 2018. Astfel, Curtea a statuat că accesul liber la informație nu este un drept absolut. El poate suferi anumite limitări în condițiile prevăzute de Constituție și de lege. Astfel, art. 31 alin. (3) din Constituție statuează că „Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea națională“, iar art. 10
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
Ciprului, paragraful 29, respectiv Bocancea și alții împotriva Moldovei, paragraful 24. ... 16. Cu privire la art. 45 din Constituție, pretins a fi încălcat prin normele criticate, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că principiul libertății economice nu este un drept absolut, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor (Decizia nr. 162 din 8 februarie 2011, publicată
DECIZIA nr. 878 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251612]
-
actelor cu privire la care a fost sesizată [...] “ . ... 14. Prin decizia mai sus menționată, Curtea a statuat că nu poate fi primită susținerea potrivit căreia dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 28, secretul corespondenței nefiind un drept absolut. Astfel, societățile democratice sunt amenințate de un fenomen infracțional din ce în ce mai complex, motiv pentru care statele trebuie să fie capabile să combată în mod eficace asemenea amenințări și să supravegheze elementele subversive ce acționează pe teritoriul lor
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
ridicată de Mathias Alexander Bellu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelurilor formulate împotriva unei sentințe pronunțate în materia fondului funciar, cu privire la constatarea, în temeiul art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997, a nulității absolute a actelor juridice de reconstituire a dreptului de proprietate al autorului excepției. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul criticat este neconstituțional în măsura în care se interpretează că este aplicabil inclusiv cetățenilor străini care au dobândit
DECIZIA nr. 818 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251687]
-
Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
DECIZIA nr. 818 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251687]
-
nr. 1.640D/2019, nr. 1.645D/2019, nr. 1.646D/2019, nr. 1.661D/2019, nr. 1.663D/2019, nr. 1.664D/2019, nr. 1.740D/2019, nr. 1.741D/2019, nr. 1.747D/2019 și nr. 1.753D/2019, în sensul respingerii criticilor de neconstituționalitate ca neîntemeiate. Reglementat la rang constituțional, principiul neretroactivității legii civile are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, și semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situațiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situațiilor juridice trecute. Acesta este principalul motiv pentru care prevederile Legii nr.
DECIZIA nr. 785 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251626]
-
Decizia Curții Constituționale nr. 836 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 12 martie 2018). Totodată, Curtea a subliniat că din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută, esențial fiind ca prin folosirea unei tehnici legislative inadecvate, care să nu întrunească cerințele clarității, preciziei, previzibilității și ale accesibilității normei juridice, legiuitorul să fi adus atingere în final unor drepturi, libertăți sau principii de rang constituțional (a se vedea
DECIZIA nr. 791 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251906]
-
din Constituție, Curtea reține că aplicarea legii civile în timp este guvernată de principiului neretroactivității legii civile, principiul aplicării imediate a legii noi și principiul supraviețuirii legii vechi. Principiul neretroactivității legii civile este de rang constituțional și are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, și semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situațiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situațiilor juridice trecute, consumate (facta praeterita). În mod corelativ, potrivit principiului aplicării
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, paragraful 23), s-a statuat că o caracteristică a dreptului de acces liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut și că el poate fi supus unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție sau ordonanțele care impun depunerea unei cauțiuni judicatum solvi; important este ca aceste restrângeri să nu aducă atingere substanței dreptului, să urmărească un scop
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
un proces echitabil. ... 20. Așadar, reglementarea strictă a accesului la informațiile clasificate, inclusiv sub aspectul stabilirii unor condiții pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care vor avea acces la astfel de informații, nu are ca efect blocarea efectivă și absolută a accesului la informații esențiale pentru soluționarea cauzei, ci creează tocmai cadrul normativ în care două interese aflate în conflict - interesul particular bazat pe dreptul fundamental la apărare, respectiv interesul general al societății, bazat pe nevoia de apărare a securității
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]
-
Constituție, Curtea reiterează considerentele reținute prin Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 23 februarie 2018, prin care a statuat că accesul liber la informație nu este un drept absolut. Acesta poate suferi anumite limitări în condițiile prevăzute de Constituție și de lege. Astfel, art. 31 alin. (3) din Constituție statuează că „Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea națională“, iar art. 10
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]
-
lege, vizează etapa de atribuire a contractului de achiziție, deci etapa anterioară încheierii contractului. Se rețin, din această perspectivă, normele care stipulează posibilitatea suspendării procedurii de atribuire în cazul formulării unei asemenea contestații, precum și cele care impun sancțiunea nulității absolute a contractului de achiziție încheiat anterior soluționării definitive a contestației formulate. În consecință, sensul prevederilor legale este acela al recunoașterii posibilității formulării acțiunii în justiție împotriva documentului constatator emis de autoritatea contractantă care conține informații referitoare la neîndeplinirea obligațiilor contractuale
DECIZIA nr. 25 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251875]
-
alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 794/2004, cu modificările ulterioare. Această dobândă se va aplica până la momentul recuperării integrale a ajutorului, cu aplicarea principiului capitalizării. (3) Cuantumul total al dobânzilor datorate de beneficiar va fi determinat prin însumarea valorilor absolute ale dobânzilor ce au rezultat în urma aplicării ratelor dobânzilor de referință la valoarea cheltuielilor identificate pentru recuperare prin decizia de recuperare a ajutorului. (4) În cuprinsul deciziei de stopare/recuperare a ajutoarelor se stabilește cuantumul ajutorului de recuperat și al
PROCEDURĂ din 14 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251673]
-
procesulverbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu elementele/mențiunile prevăzute în cuprinsul acestui articol, se impune ca lipsa acestora să fie sancționată cu nulitatea procesului-verbal, nulitate care să se constate și din oficiu, practic să fie o nulitate absolută care să poată fi invocată oricând și în orice fază a procesului civil. Or, art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu conține toate mențiunile cuprinse în art. 16 din același act normativ printre clauzele care atrag nulitatea absolută ce
DECIZIA nr. 883 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252336]
-
nulitate absolută care să poată fi invocată oricând și în orice fază a procesului civil. Or, art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu conține toate mențiunile cuprinse în art. 16 din același act normativ printre clauzele care atrag nulitatea absolută ce se poate constata din oficiu, spre exemplu, data și locul unde este încheiat procesul-verbal de constatare a contravenției, datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu
DECIZIA nr. 883 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252336]