11,260 matches
-
în cameră o ceață lăptoasă vineție, de formă alungită, care încet, încet, prindea formă umană, păr lung, ochii ca de spectru. Se vedea prin ea, fiind translucidă, avea fața vânătă și descărnată, încât se vedeau contrurul oaselor prin transparența acelui abur lăptos, din care era creată himera. Răspândea în cameră un miros neplăcut și o senzație de frig, însă nu frigul obișnuit provocat de un curent de aer rece. O senzație de frig de parcă eram în prezența unui mort sau a
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
ADRIAN BOTEZ - REALISM FINAL (POEME) Autor: Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului FINAL în viața-aceasta - năucit de juzi nu mi-am lăsat nădejdi - nici remușcări: vandalii - deghizați în ceasuri - cruzi în abur m-au încins - jefuind scări nu mi-e să plec - dar nici să stau nu-s vrednic am istovit un stoc de răstigniri eu nimănui nu fost-am sfeșnic - sfetnic... ci doar pocal cu sânge de jigniri strâmb merit mi-
REALISM FINAL (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380499_a_381828]
-
însă, nu am timp de de ea, că merg cu Taty înt- o aventură la gară să vedem locomotiva aia rusească care miroase așa de urât și este așa de murdară. Dar mie îmi plac locomotivele, mai ales cele cu abur, cum am văzut eu la muzeul din Gara de Nord. Pe la jumătatea drumului a trebuit să ne ascundem urgent pe un drum lateral. Din față venea o mașină rusească și mai urâtă decât locomotiva și făcea un praf că nu mai vedeai
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
a oprit iar. Militarul din capătul vagonului a început să urle ca un disperat într-o rusă scâlcită, ordonându-ne să coborâm și să ne aliniem lângă vagon. Când a deschis ușa vagonului, de afară a venit un val de abur de ne a înghețat în câteva clipe și ochii din cap, așa frig era. Eu eram într-o câmașă cu mânecă scurtă și mai aveam și o haină, așa pentru orice eventualitate. În picioare aveam niște pantofi de o sută
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ȘI TOTUȘI NE IUBIM Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Brațele dimineții zgârie geamul poartă stigmatul îmbrățișărilor grăbite cuvinte ca niște obiecte inutile fac piruete printre aburi de cafea arome perfide decopertează rutina ecoul de ieri la confluența dintre două lumii păzim echilibru cerere și ofertă stabilim tacit până unde merge singurătatea ascultăm rugina cum pulsează înainte de-a reîncepe alergarea să acoperim fisurile amestecul de obișnuință
ŞI TOTUŞI NE IUBIM de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380548_a_381877]
-
ce profund, e a făuri! În jnepeni și-n cuarțuri viu prezis-am, În Stele, în Pământ, în ninse piscuri. Un vis nu-i lucru simplu a zăuri, Gând după gânduri ales a pridvori Din noapte până în zori albi prin aburi Și zarea iar după zări a răzori. Nu mai gândiți numai la rău, voi, oameni, Ci reveniți la mintea clară, bună ... Citește mai mult POEZII INEDITE - MARGARETA MARIANA SAIMACAMINTIREPe pisc de munte strălucește lunaPe pârtia de schi se-ntrec schiorii
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
mese Sărbătoarea - nu se știe cine va avea grija rigoarea fierbinte - afundat cu genunchii-n visul zăpezii mă rog să nu apară de nicăieri - servitorii - nici zorii e-atâta parfum cald - în plin frigul minunii : alaiuri - crai și crăiese de abur - zăbovesc sporovăiesc - prin somn și haruri - la fântâna sticlindelor daruri MULȚI ANI mulți ani - nu-nseamnă motiv de trufie: doar să privești - cu liniștea soarelui lumea-n ochi - iar privirea maiestuos transatlantic - să-nainteze - trainic - prin mrejele tulburi de alge
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
Maria Purdescu abordează și subiectul profund umanitar al actorilor ce s-au desprins de spațiul teluric, impresionând decența și verticalitatea regretelor: Tot mai mulți se retrag în cimitirele/ împodobite cu trandafiri,/ Joacă la teatrul absurd al morții.// Îmbrăcați într-un abur transparent/ pun piese demult apuse, scenarii/ pierdute în mucegai.// Uneori se retrag/ În spatele scenei și, grăbiți,/ Sau autografe îngerilor de bronz." (Tot mai mulți - Actorilor decedați). Picturalitatea poemelor poartă inconfundabilele amprente ale suferinței. Impresii fulgurante aduc în prim-plan actualitatea
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE CRISTIANA MARIA PURDESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380633_a_381962]
-
2 (1980) Noi zicem de un câine care nu latră că nu mușcă niciodată, dar zicala asta umană nu e sigur că o știu chiar toți câinii. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) suflet Și sufletul? Un abur care trăiește și el și se tot plimbă. definiție de Marin Preda în Moromeții E foarte mult să ai conștiința că ești un om luminat și ai mai întâlnit încă unul ca tine. Marin Preda în Moromeții Am peste șaizeci
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
dragă, te-am pierdut. Anii se duc în goana lor nebună, Lut... Amintiri rămân în urma lor... Copilărie te păstrăm în inimi, Lumina lumii, sfântă tuturor. Imagini vechi cu satul, dascăli, preoți, ( Fantasme vii, povețe mă-nsoțesc ) Bunicii mei sau mama... Dulce abur... Veghează Calea, protejând celest. Știi, uneori te chem din vremi trecute, Te retrăiesc și te iubesc mai mult, Fecioară blândă-a sufletului dalb, Tu? Veșnic rai, din vremuri de demult. BUNICA Dor mi-e de tine, bunico, De liniștea, tihna
POEME ALE COPILĂRIEI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379469_a_380798]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > STINDARD Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017 Toate Articolele Autorului A înflorit țară în februarie! Străzi centale aburinde de voci în zi și noapte se ridică cu demnitate, cu abur, cu durere, din piepturi curate și pure, renăscute idealuri. Se lupta pe viață și pe moarte hoția cu întreaga Românie, Cu cinste și sinceritate cer guvernanților luciditate, în a treisprezecea zi de proteste într-o iarnă geroasă sub viscol și
STINDARD de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381015_a_382344]
-
de tare s-ar crede în evaluare...... VIII. STINDARD, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017. A înflorit țară în februarie! Străzi centale aburinde de voci în zi și noapte se ridică cu demnitate, cu abur, cu durere, din piepturi curate și pure, renăscute idealuri. Se lupta pe viață și pe moarte hoția cu întreaga Românie, Cu cinste și sinceritate cer guvernanților luciditate, în a treisprezecea zi de proteste într-o iarnă geroasă sub viscol și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
hoția, fără rușine, cu emfază își manifestă nedumerirea sub chipuri neștiutoare sau amenințătoare! În spitale e jale, locuri de muncă ... Citește mai mult A înflorit țară în februarie!Străzi centale aburindede voci în zi și noaptese ridică cu demnitate,cu abur, cu durere,din piepturi curate șipure, renăscute idealuri.Se lupta pe viață și pe moartehoția cu întreaga Românie,Cu cinste și sinceritatecer guvernanților luciditate,în a treisprezecea zi de protesteîntr-o iarnă geroasăsub viscol și sărăcie. Vrem dreptate,vrem adevăr și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
2016. Bucăți mari de nori ajung la noi, real și tangibil, de nici visarea nu-i poate cuprinde! Și totuși plutesc, mari și firavi ca și gândul nostru frumos adăugat oricărui prezent. Sub atingerea mâinii, se risipesc, dăruiesc, ca un abur din visarea nocturnă! Doar că ei vin ziua, să fie limpede și clară atingerea cerului și mersul lui pământesc! Ascund doruri grele și bucurii neînfrânate ce se vor împlinite, respirate și cad cu zgomot, infirmând orice regulă sau îngrădire veche
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
cerul... suntem noi! Citește mai mult Bucăți mari de noriajung la noi,real și tangibil,de nici visareanu-i poate cuprinde! Și totuși plutesc,mari și firavica și gândul nostru frumosadăugat oricărui prezent.Sub atingerea mâinii,se risipesc, dăruiesc,ca un abur din visarea nocturnă!Doar că ei vin ziua,să fie limpede și clarăatingerea ceruluiși mersul lui pământesc! Ascund doruri greleși bucurii neînfrânatece se vor împlinite, respirateși cad cu zgomot,infirmând orice regulăsau îngrădire veche,fiindcă,cerul e în noi,cerul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
sub streașina casei. Se făcuse liniște, o liniște fără margini ne țintuii privirea pe chipul bărbatului de lângă geam care se afunda tot mai mult în necunoscut. În ciuda frigului din casă, deși din oala de lut de pe sobă ieșeau anemic câțiva aburi, simțeam cu prin vene îmi curgea toată căldura din lume.Și parcă mă temeam de liniște. Poate din cauza fricii sau poate a remușcărilor. Eram doar un adolescent naiv și nici nu știu dacă scuzele mele ar fi contat în acel
DE CE, TATĂ? de TEODOR DUME în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381179_a_382508]
-
un vârf de ac, Ne simțim păpuși din cârpe, proaspăt scoase în cerdac, Suntem înveliți în zdrențe, dar ne credem în bumbac, Și ne cernem năzuințe, singuri, în al nostru veac. Ne-mbătăm cu gânduri stranii, stinse în aurolac, De la aburii lui Bachus, mai izbim câte-un copac. Amețiți de lovitură, pornim iar contraatac, Ne luptăm cu dulci himere-n traiul nostru cel buimac, Însă n-avem nicio șansă-s ca semințele de mac. Gustăm porția de viață cu efect elegiac
JOC de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381189_a_382518]
-
Sofianis 27.03.2016 A.D. Cămara de veghe ce faci stră.buno unde ți-e valea copilăriei turlă de jar nesfințit asezământul tău de coriandru e jalea ce crește din ramuri de dor răstignit din ceainic de vise tămâiere de aburi alunecă suflete între file tăceri și ascunde dorirea de tainica umbră ce unește ființarea cu sunetul cer candelabrele graiuri din pomul tăcerii adunate în frize de antice porți sentimente uitate cu trudă de tată ce robește ogorul din sine cu
POEM HIERATIC LVI-CĂMARA DE VEGHE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381231_a_382560]
-
un vârf de ac, Ne simțim păpuși din cârpe, proaspăt scoase în cerdac, Suntem înveliți în zdrențe, dar ne credem în bumbac, Și ne cernem năzuințe, singuri, în al nostru veac. Ne-mbătăm cu gânduri stranii, stinse în aurolac, De la aburii lui Bachus, mai izbim câte-un copac. Amețiți de lovitură, pornim iar contraatac, Ne luptăm cu dulci himere-n traiul nostru cel buimac, Însă n-avem nicio șansă-s ca semințele de mac. Gustăm porția de viață cu efect elegiac
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
un vârf de ac,Ne simțim păpuși din cârpe, proaspăt scoase în cerdac,Suntem înveliți în zdrențe, dar ne credem în bumbac,Și ne cernem năzuințe, singuri, în al nostru veac.Ne-mbătăm cu gânduri stranii, stinse în aurolac,De la aburii lui Bachus, mai izbim câte-un copac.Amețiți de lovitură, pornim iar contraatac,Ne luptăm cu dulci himere-n traiul nostru cel buimac,Însă n-avem nicio șansă-s ca semințele de mac.Gustăm porția de viață cu efect elegiac
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
din 10 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului DE PRIMĂVARĂ Se sparg miresme de asfalt când primăvara dă în floare, Foșnesc norii în cerul nalt, închipuind grămezi pufoase, Se împletesc noian de muguri în alb și roș ca mărțișoare, Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase. Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri: E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare; Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeri Primesc din smalțul
DE PRIMĂVARĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381382_a_382711]
-
în planuri mari sau mici o face să tresară, sorbind mirosul, culoarea vegetalului, ascultând sunetul vântului, indiferent de anotimp. Este impresionată de grandoarea iernilor canadiene, cărora le admiră tăcerea neclintită, strălucirea și puritatea. Iarna poate fi de poveste („Voaluri de aburi”) și gerul, stăpân pe cosmic și terestru, devine artizan: „Iarna”(„Culori în iubire”), „Februarie între oglinzi”(„Cuvinte de dor”). Miracolul primăverii aduce zâmbet, prevestind schimbarea așteptată. O descrie cu delicatețe: „Șal argintiu ți-alunecă pe umeri/ Și cântă cald zefirul
SPICUIRI LIRICE de LIA RUSE în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381492_a_382821]
-
străbate volumele semnate de Lia Ruse, dezvăluind, în esența lor, motivul dorului. Dorul de țară, de părinți, de tradiții, de obiceiuri este vizibil. Jalea, profunzimea lui o sfâșie, dar o mărturisește cu eleganță: „Vise de dor mai scutură năframe/ De abur, prorocind împăcări noi...” („Vise de dor” -„Sub cerul armoniei”). Discretă, visătoare, trăiește cu pietate momentul: „Las’dorul meu să umble iar prin lume,/ Intersectând realul, flămând de vise mult...” („Dor aprins” - „Sub cerul armoniei”), îl simte în solemnitatea naturii („Dor
SPICUIRI LIRICE de LIA RUSE în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381492_a_382821]
-
Ediția nr. 1927 din 10 aprilie 2016. DE PRIMĂVARĂ Se sparg miresme de asfalt când primăvara dă în floare, Foșnesc norii în cerul nalt, închipuind grămezi pufoase, Se împletesc noian de muguri în alb și roș ca mărțișoare, Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase. Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri: E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare; Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeri Primesc din smalțul
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
izvodind harnic mierea-n floare. Citește mai mult DE PRIMĂVARĂSe sparg miresme de asfalt când primăvara dă în floare,Foșnesc norii în cerul nalt, închipuind grămezi pufoase,Se împletesc noian de muguri în alb și roș ca mărțișoare,Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase.Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri:E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare;Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeriPrimesc din smalțul cel
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]