3,948 matches
-
lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei, cum ar fi noțiunea de persoană (Marcel Mauss), eficiența simbolică (Claude- Lévi Strauss), biopolitica (Michel Foucault), coexistența mai multor culturi, imigrația etc. În sfârșit, etnoștiințele au o a treia accepțiune care le acoperă cel puțin parțial pe celelalte două: ele desemnează analiza, inspirată din lingvistică, a clasificărilor și procedeelor utilizate de diferite culturi în domeniile științei și ale aplicațiilor sale. Se poate afirma că acest ultim șantier cuprinde parțial ansamblul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
acest ansamblu 2. Spațiul geografic are tendința să exprime tridimensional realitatea complexă naturală și antropică, dar fără implicarea vreunei referințe la legături și mecanisme. Este o formulare descriptivă. Sensul termenului landșaft, atât în varianta sa inițială, germană, cât și în accepțiunea rusă ulterioară, implică o referință complexă la componente și legături ale lor, în cadrul unor structuri naturale. Raportat la ansamblul terestru, el are meritul de a fi vizat concomitent și structura și funcționalitatea, dar numai ale unei părți din acesta, cea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Omului, în Uniunea Sovietică mult timp înainte, scriitorii Boris Pastenak și Al. Soljenițîn au dezvăluit consecințele dezastruase ale sistemului concentrațional și ale autarhiei proletare. În România, după 1944 se instalase sistemul social politic după modelul existent în Uniunea Sovietică cu accepțiunea Puterilor Aliate victorioase în cel de al doilea război. Discriminarea socială a înlăturat brutal o bună parte a intelectualității, din viața politică, din cultură, învățământ, din aparatul administrativ, al ordinei publice și din oficiile de opinie în mase. A fost
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
țările libere, legea trebuie să fie regele; și nu trebuie să existe un altul"142. Constituția statului Massachusetts din 1780 declară ca scop constituirea unei "guvernări a legilor, nu a oamenilor". Rule of law a devenit un concept cu o accepțiune universală datorită lucrării clasice a lui A. V. Dicey, Introduction to the Study of the Law of the Constitution (1885). Dicey a subliniat trei aspecte ale statului de drept: "nicio persoană nu poate fi pedepsită sau făcută să sufere legal
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
mai degrabă o întrebare dificilă, deoarece, conform lui Judith Shklar, această sintagmă "a devenit fără sens din cauza abuzului ideologic a supra-utilizării generale"144. Totuși, este recunoscut faptul că rule of law are un înțeles formal și un înțeles concret. În accepțiunea formală, cerințele rule of law sunt îndeplinite dacă puterea executivă este subordonată legii. Această abordare nu oferă niciun rol conținutului legii. În secolul al XIX-lea, când conceptul de rule of law și-a câștigat autonomia, scopul a fost să
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
statelor candidate, se referă la statul de drept ca la o valoare fundamentală 149. În consecință, aceste țări consfințesc, cel puțin, înțelesul formal al acestui concept. Statul de drept din Criteriile de la Copenhaga este similar cu statul de drept în accepțiunea acestor țări? Este dificil de răspuns la această întrebare, fără a avea măcar o definiție funcțională a statului de drept, care să ia în considerare diferite tradiții juridice. Joseph Raz a încercat să identifice câteva principii care sunt asociate cu
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
bani. În strânsă corelație cu aceste aspecte, UE insistă asupra reorganizării forțelor de poliție ori asupra asigurării cât mai corecte a liberului acces la justiție. Datorită acestei particularități, s-a ajuns la concluzia potrivit căreia statul de drept are, în accepțiunea UE, o semnificație cu mult mai largă decât cea practicată în statele aflate în curs de aderare. Însăși noțiunea de stat de drept suferă serioase adaptări în aceste state ca urmare a europenizării. Tocmai în acest punct rezidă particularitatea absolută
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
răspândită că Europa radiază și dă impuls unui proces cultural nou, calitativ deosebit de tot ceea ce românii au cunoscut până atunci. Sensul său echivalează cu o adevărată ruptură, mutație și revoluție spirituală. Europa avea deci toate caracterele unui model cultural în accepțiunile sale fundamentale: 1) ideal normativ, de idee-forță, care propune modele, exemple, căi de urmat, imitat, asimilat; 2) sistem ideologic, ce organizează în mod unitar, conform unei structuri de bază, toate datele care intră în sfera sa de acțiune; 3) schemă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Equality și - bănuiesc - în multe alte scrieri moraliste de filosofie politică 62. Este definiția sa o definiție a moralismului sau mai curând o definiție - și aceea extrem de caricaturală, stângace și neinspirată - a teoriei ideale ca metodă de filosofare politică, în accepțiunea pe care i-a dat-o John Rawls 63? De unde a dedus Geuss că Rawls ne sugerează să "aplicăm" "teoria sa ideală a eticii" "acțiunii agenților politici", când orice student decent în filosofia politică știe că el a restrâns "aplicarea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și de alte modalități decât de acțiunea motorie violentă și distructivă; nu există conduită, fie ea negativă (refuzul ajutorului, de pildă), pozitivă, simbolică (ironia, de exemplu) sau efectiv realizată care să nu poată funcționa ca agresiune” Accepția noastră pentru agresivitate, accepțiune folosită de altfel și ca premiză de lucru, are urmatoarea formulare: “agresivitatea este comportamentul caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: reacții afective (intimidarea celorlalțiă, reacții verbale(injurii, sarcasm, ironie, cuvinte amenințătoare) si reacții fizice (lovire, bătăi, răniri
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
aici trebuie să diferențiem Între actele comportamentale autoagresive, forma cea mai gravă fiind suicidul și actele comportamentale care pot periclita sănătatea și echilibrul organismului (fumat, alcool, droguriă. Elementul esențial de diferențiere Îl reprezintă prezența intenției autodistructive. Accepția noastră pentru agresivitate, accepțiune folosită de altfel și ca premiză de lucru, are urmatoarea formulare: “agresivitatea este comportamentul caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: reacții afective: intimidarea celorlalți; reacții verbale: injurii, sarcasm, ironie, cuvinte amenințătoare; reacții fizice:lovire, bătăi, răniri. bă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
morții se Îndreaptă spre interior, urmărind aceasta distrucție, apoi se orienrează spre ezterior, manifestându-se ca pulsiuni agresive sau distructive. * Pulsiunea sexuala este concepută ca un puseu intern, ale cărei activități nu trebuie echivalate cu cele ale activității sexuale În accepțiunea curentă, În sensul că pulsiunea sexuală acoperă un câmp mai larg de manifestare. * Pulsiunea vieții se constituie ca cea mai puternică forță pulsională Împotriva pulsiunii morții, tinzând În permanență să genereze și să alcătuiască unități vii din ce În ce mai mari și să
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
și salva. FRANCISC RAINER A fost profesor, titular al catedrei de anatomie descriptiva, la Facultatea de Medicină a Universității ieșene din anul 1913. În 1919, a plecat la București, lăsând în urma sa ,, o școală de anatomie în cea mai modernă accepțiune a timpului”{\cîte 108}, bazată pe aserțiunea ,,anatomia, știința a formelor vii”, fixată pentru prima dată pe frontispiciul sălii de disecție la Iași{\cîte 109}. Tot la Iași a cunoscut-o pe Marta, viitoarea sa soție, sora a cunoscutului om
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
o semnificație mult mai nesigură în științele sociale și, în particular, în sociologie decât în alte discipline. Robert King Merton în Social Theory and Social Structure sublinia că, după 1950, termenul de teorie a fost folosit de sociologi în șapte accepțiuni diferite din care doar una este acceptabilă. Aceste accepțiuni sunt: 1) metodologie, 2) idei directoare, 3) analiza a conceptelor, 4) interpretări sociologice post-factum, 5) generalizări empirice, 6) teorie, 7) derivare și codificare. Pentru Robert Merton se poate vorbi de teorie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în particular, în sociologie decât în alte discipline. Robert King Merton în Social Theory and Social Structure sublinia că, după 1950, termenul de teorie a fost folosit de sociologi în șapte accepțiuni diferite din care doar una este acceptabilă. Aceste accepțiuni sunt: 1) metodologie, 2) idei directoare, 3) analiza a conceptelor, 4) interpretări sociologice post-factum, 5) generalizări empirice, 6) teorie, 7) derivare și codificare. Pentru Robert Merton se poate vorbi de teorie (punctul 6) în sens strict, atunci când o propoziție: a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
evidențiind rolul teoretic în investigațiile empirice concrete, arătând importanța definirii clare a conceptelor precum și importanța necesității introducerii variabilelor-test în verificarea relațiilor dintre două fenomene, valoarea analizei multivariate și a analizei contextului. În științe polisemia noțiunii de teorie are o dublă accepțiune: aceea de teorie și ceea ce Raymond Boudon numește paradigme. Noțiunea de teorie implică faptul că, propozițiile supuse verificării sunt deduse dintr-un număr mare de propoziții primare. Exemplul sinuciderii durkheimiene corespunde întru-totul unei teorii. Din momentul în care se admite
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
la semnificația unui șir de cuvinte și sfârșind cu semnificația unitară a unui discurs specific, tratând un anume subiect. Conceptul poate defini o nouă idee introdusă fie în spațiul științific, tehnologic, managerial, politic, cultural, filozofic, social sau critic evaluant. În accepțiunea cotidiana utilizăm cuvintele concepte ca desemnanți și semnificanți ai fiecăreia din componentele realității sau acțiunilor noastre în realitate, așa cum reflectă modal mintea noastră și le cuplează bidirecțional la cuvintele corespunzătoare. În tehnologie avem conceptele materie primă, unealtă, meserie, funcție, mașină
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
toate acestea, spune Vlăsceanu (1982), există legături de sub și supraordonare generate pe de o parte de gradul de abstractizare sau nivelul la care operează, iar pe de altă parte de raportul în care se afla cu nivelul teoretic. Dacă în privința accepțiunilor date acestor termeni nu exista unanimitate, în ceea ce privește dispunerea lor pe poziții de supraordonare (respectiv - subordonare) sau în ceea ce privește diferențele de grad de abstractizare pe care îl presupun, acordul teoreticienilor este mai pronunțat. Metoda (grec. methodos = cale, mijloc, mod de expunere) reprezintă
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și de o moștenire culturală și istorică reflectată coerent în mentalul colectiv (mituri, modele etc.). De aceea, spre diferență de Le Goff, nu cred că imaginarul este o forță care malformează sensurile realității; conține însă ideoleme (teme ideologice) ale căror accepțiuni tradiționale pot fi denaturate într-o preluare tendențioasă. Imaginarul colectiv, dată fiind memoria comună stocată în el, ajută realitatea cu date semnificante, utilizate liber de o instituție sau de un agent politic (când se face apel la un fond mitologic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
asupra imaginarului colectiv este derivat tot din observațiile lui Le Goff de la finalul volumului său: mecanismul social nu exclude o dominantă antropologică. Adaug însă aici ceea ce istoricul francez refuză să introducă în grila lui de lectură: arhetipologia divinului, fie în accepțiunea pre-creștină, fie creștină, fie reieșită din "contaminarea" celor două (în credințele creștin-populare). Arhetipul nu rămâne în afara imaginarului, ca o "elucubrație mistificatoare", ci este o schemă a gândirii colective (în sensul acordat de Gilbert Durand), cu o funcție paradigmatică (susține prototipurile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
intelectuală (teorie) informații relevante pentru povestitorul colectiv și care, prelucrate de imaginație, sunt absorbite în "rețea" în diverse sub-structuri narative și simbolice. Reprezentarea, înțeleasă ca schemă de proiecție mentală, nu ar fi în mod obligatoriu purtătoarea unui simbolism preexistent (în accepțiunea lui Le Goff). Gândirea colectivă o folosește pentru a transfera, a păstra, dar și pentru a crea ulterior noi semnificații și uneori chiar mutații de sens. Pentru imagine sau simbol, reprezentarea este precum suportul pe care se poate încărca "pasta
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
delegată" de către divinitatea însăși - cazul lui Constantin I sau al lui Ștefan III al Moldovei). În procesul de modificare a semnificației informațiilor din cadrul mentalului colectiv intervin asupra reprezentării (ca schemă) trei tipuri de funcții imaginative − le definesc ținând cont de accepțiunea lor din perioada medievală, dar înscrise într-o veche tradiție antică (Ferraris 10-12) -, și anume: a. imaginația "icastică" sau mimetică (referința ei o constituie perceptibilul, dat sau posibil); b. imaginația "iconică" sau simbolică (figurează și ceea ce nu e perceptibil, dar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
plastice sau de analiza modurilor de semnificare, specifice științelor limbajului. Ele se "traduc" pentru imaginar prin activitatea de simbolizare, care ține în același timp de mímēsis și de sēmeiōsis. Ca să închidă cercul conceptualizării acestei structuri, Thomas adaugă o accepțiune a simbolului ce servește afirmației anterioare: el este, în funcție de "limbaj", imagine sau cuvânt, derivat dintr-un proces complex de reprezentare și de semnificare (21). Programul cercetătorilor coordonați de Thomas nu se oprește însă la structură și la semnificație, ci se
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
teologia imaginii; după cum vom vedea, implicit și o structură asemănătoare a imaginarului colectiv. În cadrul analizei câmpului semantic și conceptual al termenului de oikonomia,20 Marie-José Mondzain urmărește apariția noțiunii încă de la Aristotel și de la sofiști, cu semnificații mai apropiate de accepțiunea modernă a termenului (economie). Discuția pe care am făcut-o la un moment dat, legată de viziunea acestora asupra modului în care, în cetatea antică, se fondează justiția, dreptul și legea, poate fi corelată în acest punct cu viziunea pragmatică
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
bunăstării de care beneficiau aristoï din democrația sofiștilor. Totuși, gestiunea oikonomică în cetatea greacă necesita, chiar și la Platon, intervenția umană, pentru a atinge starea perfectă a organizării. Aceasta devine în creștinism punctul de convergență între ceea ce se moștenește din accepțiunea termenului la Aristotel și din cea platoniciană; întâlnirea va duce, prin reinterpretarea acordată de teocrația basileică, la asimilarea termenului în proiectul imperial de guvernare. În legătură cu această moștenire și cu resemantizarea noțiunii, Mondzain discută modul în care Sfinții Părinți au înțeles
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]