7,836 matches
-
din Scythia Minor (Dobrogea). Contrar celor spuse de Vasile Pârvan, Scythia-Dobrogea este unul dintre nucleele genezei vocabularului creștin de origine latină în limba română. În inscripții, întâlnim unele vocabule latine creștine: Dumnezeu, Fiu, sânt, cruce ș. a. (vezi mai jos). Afirmarea puternică a creștinismului în Scythia Minor, în secolele V-VI, a constituit suportul continuității etnice și religioase din perioada întunecată, ce avea să înceapă în secolul al VII-lea.44 Creștinismul în nordul Dunării în secolele V-VI Intervalul care
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
găzduiri în favoarea seniorilor. În secolul următor, în 1324, Carol Robert a acordat o nouă și largă scutire de dări nobililor și oamenilor lor, imunitatea fiscală a domeniului nobiliar, completată, sub Ludovic, cu imunitatea judiciară. Sub Ladislau Cumanul și Andrei III, afirmarea socială a nobilimii se convertește în forță politică. Funcția juridică a nobilimii din voievodat a permis constituirea adunării generale a nobililor Transilvaniei, astfel încât din stare socială privilegiată, nobilimea devine corp politic, asociat la exercițiul puterii. Afirmarea autonomă a voievodatului Transilvaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Cumanul și Andrei III, afirmarea socială a nobilimii se convertește în forță politică. Funcția juridică a nobilimii din voievodat a permis constituirea adunării generale a nobililor Transilvaniei, astfel încât din stare socială privilegiată, nobilimea devine corp politic, asociat la exercițiul puterii. Afirmarea autonomă a voievodatului Transilvaniei se va accentua în anii următori și adunarea stării nobiliare se transformă în instituție permanentă, prin care nobilimea participă la conducerea politică a voievodatului. În acest fel, corpul nobilimii Transilvaniei ("universitas nobilium"), stare privilegiată în secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de state sau conducătorilor spirituali (religioși) ai popoarelor cu care se aflau în contact, repetau principiul enunțat de Gingis-han sau îl aplicau la situații concrete. Textele adresate de primii hani conducătorilor străini nu erau decât porunci de supunere, derivate din afirmarea explicită sau implicită a supremației absolute a Imperiului mongol asupra tuturor popoarelor, care aveau ca îndatorire să o recunoască și să i se supună. Universalismul mongol este afirmat răspicat în preambulul scrisorilor adresate de hani suveranilor străini: În puterea Cerului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în valea Tisei, s-au revoltat în 1282, instigați de Nogai și, în cele din urmă, au trecut munții "la tătari". Urmăriți de cavaleria ungară și înfrânți, în replică, tătarii au năvălit în Ungaria, în 1285. În această conjunctură favorabilă afirmării lor politice, când cele două puteri din zonă se înfruntau reciproc, trebuie înțeleasă acțiunea voievodului Litovoi, amintită mai sus, exemplu tipic de valorificare a potențialului lor politic și militar. Astfel, la puțin timp după urcarea pe tronul Ungariei a minorului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cum s-ar fi putut naște (închega) un stat de-sine-stătător, dacă țara era sub dominație mongolă?! Or, subliniază Djuvara, tocmai această dominație mongolă, într-o regiune aflată multă vreme sub suzeranitate ungară, a favorizat închegarea unui stat, nașterea unei țări, afirmarea unui "mare voievod", venit de dincolo de munți, așadar din afară, peste toți ceilalți voievozi de la sud de Carpați. P. P. Panaitescu a fost primul istoric care a sugerat că reușita lui Basarab (de fapt, Thocomer) în unirea voievodatelor românești sud-carpatice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
61-81; Idem, Observații cu privire la procesul de formare și consolidarea statului feudal Moldova, în AIIAI, 1979, p. 162-186; Istoria Românilor, vol. III, p. 585-586. 29. V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 290-296; Al. Gonța, Afirmarea existenței statului moldovenesc în luptele dintre catolici și ortodocși până la întemeierea voievodatului lui Dragoș, în MMS, 1960, nr. 9-12, p. 560-569; Idem, Afirmarea existenței statului moldovenesc. Voievodatul lui Dragoș, în MMS, 1960, nr. 1-2, p. 555-571. 30. Ș. Papacostea, La
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
29. V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 290-296; Al. Gonța, Afirmarea existenței statului moldovenesc în luptele dintre catolici și ortodocși până la întemeierea voievodatului lui Dragoș, în MMS, 1960, nr. 9-12, p. 560-569; Idem, Afirmarea existenței statului moldovenesc. Voievodatul lui Dragoș, în MMS, 1960, nr. 1-2, p. 555-571. 30. Ș. Papacostea, La începuturile statului moldovenesc. Considerații pe marginea unui izvor necunoscut, în SMIM 6, 1973, p. 43-59; Idem, Triumful luptei pentru neatârnare: întemeierea Moldovei..., în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
243-278. Idem, Contribuții la istoria străveche a Episcopiei Aradului, în M.B., 1978, nr. 4-6, p. 215-226. Göllner C., Studii de istorie a naționalităților din România. Naționalitatea germană, București, 1976. Gonța Al., Românii și Hoarda de Aur, 1241-1502, Munchen, 1983. Idem, Afirmarea existenței statului moldovenesc. Voievodatul lui Dragoș, în Mitropolia Moldovei, 1960, nr. 1-2, p. 555-571. Gorovei Șt. S., Dragoș și Bogdan, întemeietorii Moldovei, București, 1973. Idem, Un ctitor de țară: Bogdan I, în MI, 1973, nr. 2, p. 37-43. Idem, Tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în G.B., 1972, nr. 3-4, p. 335-384. Simonescu D., Tradiția istorică și folclorică în problema întemeierii Moldovei, în St. de fl. și lit., București, 1967, p. 41-52. Sykora J., Poziția internațională a Moldovei în timpul lui Lațcu: luptă pentru independență și afirmare politică, în RdI 29, 1976, 8, p. 1135-1151. Sânpetru M., Înmormântări pecenege din Câmpia Dunării (sec. IX-XI), în SCIV 24, 1973, 3, p. 443-464. Spinei V., Moldova în secolele XI-XIV, București, 1982. Idem, Informații despre vlahi în izvoarele medievale nordice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unei posibile existențe desăvârșite (Terține patriarhale, Elegia celor doi) - și îndeosebi trăirile provocate de moarte, de la regretul după bucuriile vieții (Elegie) la melancolia grea (Comoara) și angoasa terifiantă (Vis, Cântec de seară, Scrisoare), de la împăcarea resemnată, filosofică (Geamăna, Euthanasie) la afirmarea victoriei prin intensitatea vieții (Eu am trăit), nuanțează și mai apăsat stările lirice de acum. Și expresia s-a rafinat substanțial, lexicul s-a îmbogățit mult, prin aproprierea unor plastice cuvinte neaoșe („om mistreț”, „răbduriu”, „caraulă”, „vâlvoare”, „mas”, „arcer”), dar
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
subtitlul „Gazetă pentru sociologie, știință, literatură, industrie și informațiuni”, avea un proiect ambițios, C. este o revistă modestă. Se republică din „Făt-Frumos” studiul poetului Ștefan Petică Asupra literaturii din România, consacrat seismelor literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ulterioară afirmării lui Delavrancea și Coșbuc, valori de netăgăduit, criza literaturii este pusă de autor pe seama lipsei publicului cititor, nu a scriitorilor, de altfel destul de numeroși. Colaboratori: Barbu Lăzăreanu, Emil Vasiliu, M. Pastia. I.H.
CURIERUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286603_a_287932]
-
Academia Română va funcționa autonom și este finanțată de la bugetul de stat. Articolul 3 Academia Română își întemeiază întreaga activitate pe principiul promovării și dezvoltării adevăratelor valori, urmărind să contribuie la așezarea pe baze noi, democratice, a științei și culturii române, la afirmarea acestora pe plan național și internațional. Articolul 4 Academia Română se compune din membri de onoare, membri titulari și membri corespondenți. Academia Română are un numar de maximum 181 membri titulari și corespondenți. Articolul 5 Membrii titulari ai Academiei Române sînt actualii membri
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
din Republica Moldova (1993, 1999), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1995) ș.a. Din 2003 este membru de onoare al Academiei Române. A fost deputat al Parlamentului Republicii Moldova în mai multe legislaturi. Fiind unul dintre reprezentanții șaptezeciștilor, care promovează esteticul, maximalismul etic și afirmarea identității naționale, D. impune în creația lui, vizionară și oraculară, o nouă poeticitate. El își asumă rolul mesianic de aed, care „speră cu un poem/ c-ar putea face lumea mai bună”. Placheta de debut, Ochiul al treilea (1975), propune
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
moldovenești (1986). D. s-a afirmat și ca publicist. Editorialele din „Literatura și arta” au fost înmănuncheate în Libertatea are chipul lui Dumnezeu (1997) și Icoana spartă: Basarabia (1998), care cuprind pagini incisive, cu o retorică persuasivă, angajată deschis în afirmarea adevărului istoric și a demnității naționale. SCRIERI: Ochiul al treilea, Chișinău, 1975; Apă neîncepută, Chișinău, 1980; Povești de când Păsărel era mic, Chișinău, 1980; Pe urmele lui Orfeu, pref. Pavel Boțu, Chișinău, 1983; ed. 2, Chișinău, 1990; Alte povești de când Păsărel
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
o perspectivă sumbră din cauza modificării structurii industriale pe care se baza. Echipa de fotbal Forex este continuatoarea tradițiilor zonale ale echipei Tractorul a uzinei brașovene omonime, dar ambițiile afișate sunt mult mai mari și 2007 pare a fi anul marii afirmări. V.1. Dezvoltarea firmeitc "V.1. Dezvoltarea firmei" Schimbările socioeconomice și politice din 1989 au permis apariția firmelor private, iar brașoveanul Nicolae Țucunel a fructificat această posibilitate prin crearea în 1990 a firmei Forex, ca „întreprindere mică” potrivit Decretului-Lege nr.
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
74-79, 234-241, 353-354; Leon, Umbre, I, 101-111; Dima, Dezbateri, 158-175; Ilie Dan, Contribuții, București, 1978, 133-154; Margareta Dolinescu, Parnasianismul, București, 1979, 243-251; Kalustian, Simple note, II, 246-253; Scarlat, Ist. poeziei, II, 186-187; Munteanu, Jurnal, V, 67-70; Adrian Voica, Etape în afirmarea sonetului românesc, Iași, 1996, 106-109; Dicț. esențial, 190-192. C.P.
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
și expunerea monografică Chestiunea Transilvaniei, carte scrisă în limba franceză în 1945-1946 și revizuită, pentru publicare, în anii ’80. Gândită din unghiul de vedere al rigorilor dreptului internațional comparat și ale dreptului comunităților europene, lucrarea combate ideea federalismului regional prin afirmarea răspicată a realității istorice, de la care se poate declanșa orice discuție fructuoasă. Conform acestei realități istorice, Transilvania - „prin istoria, etnologia și geografia ei” - este „parte integrantă a României”. Trebuie spus, de altfel, că ori de câte ori „chestiunea” Transilvaniei a intrat în atenția
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
Costache fiindu-i dat mai târziu, potrivit unui vechi obicei, pentru răscumpărarea postumă a unui copil. Învață la început în familie, cu refugiatul francez Fleury, continuând și terminându-și studiile la Școala Domnească din Iași. Inteligent, sociabil și dornic de afirmare, se impune repede ca unul dintre cei mai instruiți tineri din protipendada Moldovei; stăpânește limbile greacă, franceză, turcă și slavonă și este solicitat de timpuriu în câteva importante dregătorii. La vârsta de 28 de ani era ispravnic de Tecuci, între
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
în fine, un păcat originar de natură nedefinită. România nu are profeți, nici un intelectual român nu s-a sinucis pentru o idee, românii sunt totdeauna călduți, poporul român este un popor orizontal, vegetativ, „înțelept din lipsa de curaj și de afirmare”. C. este și el, ca toți din generația sa, împotriva zeflemelei și, în genere, detestă „blestemul balcanic”. Nu pune preț nici pe ortodoxie, pentru că ea ne-a închis în noi înșine și ne-a vegheat tăcerea în istorie. Creștinismul nostru
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Lucreția Bârlădeanu, Iulian Ciocan, Constantin Cheianu, Iurie Bodrug. Din redacție au mai făcut parte Eugen Lungu, Arcadie Suceveanu, Dumitru Crudu, Mihai Fusu, Augustin Nacu, Mihai Vakulovski. C., „revistă a tinerilor scriitori din Republica Moldova”, are un program literar (promovarea tinerilor creatori, afirmarea spiritului critic în cultura română din Basarabia) și unul ideologic (civism, conștiință națională, pluralism, europenitate). Cronica literară e semnată de Grigore Chiper, cronica de arte vizuale, „Simeze” - de Vladimir Bulat, cronica dramatică - de Sorin Crișan. Rubrici variate, „Raft”, „Fragmente critice
CONTRAFORT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
făcute chiar după originale aparținând acestui curent), dar principalul motiv rămâne convingerea sa că editarea de cărți românești și folosirea lor tot mai largă trebuie să devină un mod de a fi, în plan cultural , al românilor, un mod de afirmare a identității etnice. Vasta difuzare a tipăriturilor coresiene pe teritoriile locuite de români (prin retipăriri sau chiar prin copii manuscrise), preluarea unor texte în lucrări alcătuite mai târziu au făcut din aceste cărți un însemnat factor de unificare lingvistică și
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
de sine; expresia plastică strictă și rapidă a aparatelor Morse”. Se cere „simplificarea procedeelor până la economia formelor primitive”. Efectul scontat va fi o purificare mântuitoare a creației, apariția unui „teatru de pură emotivitate”, „dezbărat de clișeele șterse ale vieții burgheze”, afirmarea unor „arte plastice libere de sentimentalism, de literatură și anecdotă, expresie a formelor și a culorilor pure în raport cu ele însele.” Principii futuristo-constructiviste sunt afirmate patetic și în celelalte reviste de avangardă. Cel mai dinamic animator al mai tuturor acestora, Ilarie
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
nu poate face parte în același timp din două sau mai multe partide politice. Scopurile partidelor politice și organizațiilor obștești trebuie să se întemeieze pe respectul suveranității, independenței și integrității naționale, al democrației, în vederea asigurării libertăților și drepturilor cetățenilor și afirmării demnității națiunii române. Mijloacele de realizare a scopurilor partidelor politice și organizațiilor obștești trebuie să fie în conformitate cu ordinea de stat și de drept din România. Articolul 3 În vederea înregistrării, fiecare partid și organizație obșteasca trebuie să-și prezinte statutele de
DECRET - LEGE nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106747_a_108076]
-
Recuzita urban-modernă, care va fi masiv manipulată în următorul volum (ziare, fumuri, furnale, sirene, blocuri), se ivește și în Geode. Pâinea pădurii pare rezultatul unui efort mimetic - izbutit - de raliere la viziunea dinamitardă și maniera generației de poeți pe cale de afirmare la mijlocul deceniului al cincilea (C. Tonegaru, Geo Dumitrescu, I. Caraion ș.a.). În unele poeme e prezent tonul baladesc, declamator (Balada minerilor), aiurea - peisagistica rural-autumnal-vesperală, de sugestie intimistă, cvasibacoviană (Cuvinte simple). După mai bine de două decenii în care a publicat
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]