5,707 matches
-
Detalii de conținut (teme de lecții, stadiu de instruire) Obiective operaționale, motrice Stategii didactice Resurse Evaluare Procedee metodice de exersare Mijloace de instruire Dozare mijloace Modalități de organizare a exersării Materiale Temporale În seria Științele educației au mai apărut: (selectiv) • Agresivitatea în școală, Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu • Comunicarea interpersonală, Gabriel Albu • Consiliere educațională, Elena Dimitriu-Tiron • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Despre pedepse și recompense în educație, Emil Stan • Dimensiunea europeană a învățămîntului Românesc, Roxana Tudorică • Dimensiunile educației contemporane, Elena
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
să am concurență. Gosseyn aruncă o privire întrebătoare femeii, dar ea se întinsese, cu fața la perete. Se uită din nou la uriaș. - Pe ce planetă suntem? întrebă el pe un ton neutru. Găsise nuanța dorită, deoarece celălalt își mai pierduse din agresivitate. - Planetă? zise. Ce vrei să spui? Asta era culmea. Gosseyn, al cărui spirit alerga deja și pregătea alte întrebări, bătea pasul pe loc. Poate că se găsea pe un sistem planetar izolat, analog celui al lui Sol? Această probabilitate îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
mai bine, n-o să mai comentez. N-o să mă mai auzi de la depărtări de kilometri întregi. Voi radia tăcerea ca o stea întunecată care strălucește în golurile dintre silabe și dialog. Dar nu ții cont de politică, zise bărbatul cu agresivitate. Politica depinde de zgomot. Toate partidele subscriu la această idee, mai mult decît la toate celălalte. Mă mănîncă! urlă Alexander. — Cine te mănîncă? zise Lanark aplecîndu-se nesigur peste cărucior. — Dinții. Lanark vîrî un deget în gura mică și, pipăind, dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
stătea în cale, ea nu zicea nimic, ofta, își mângâia gura cu degetul arătător, apoi ieșea brusc, aproape în fugă, mi se părea că plânge. 3. Vă invit să recapitulați toate acestea fără a da prea mare importanță unei anumite agresivități care s-ar putea să transpară în gesturile și în limbajul meu; în mlaștini primisem chiar șuturi în burtă fără să mă opun, atunci gemeam fiindcă așa trebuia, așteptând să se ghemuiască cineva pentru noi toți; dar acolo mă domina
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
a fost legată vreme de secole numai ca să murdărească și una din ultimele șanse ale omului de a reîntâlni pierdutele adieri ale începutului; ar trebui adăugat că pornografia mai sus pomenită dospește în aberațiile bunului-simț comun și, mai ales, în agresivitatea fără precedent a puterilor, dar să lăsăm...) Totuși, câteodată, ca să mă dezgust și mai mult, citeam și ziarele; ocupația aceasta sporadică nu-mi răpea cine știe cât din ceasurile destinate lecturii tomurilor vremii, adevărate urinoare solid construite și prevăzute cu instalații subtile
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
să am concurență. Gosseyn aruncă o privire întrebătoare femeii, dar ea se întinsese, cu fața la perete. Se uită din nou la uriaș. - Pe ce planetă suntem? întrebă el pe un ton neutru. Găsise nuanța dorită, deoarece celălalt își mai pierduse din agresivitate. - Planetă? zise. Ce vrei să spui? Asta era culmea. Gosseyn, al cărui spirit alerga deja și pregătea alte întrebări, bătea pasul pe loc. Poate că se găsea pe un sistem planetar izolat, analog celui al lui Sol? Această probabilitate îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
și diverse metafore vizuale, literalmente, din... nimic. Partea laterală a palmei poate fi folosită și ca un cuțit imaginar, iar mișcarea acestuia în plan vertical sau orizontal poate sugera oprirea oricărei activități sau întreruperea unei idei; uneori pot indica și agresivitate, mai ales atunci când sunt cuplate cu o mimică agresivă sau cu gesturi care exprimă o oarecare nervozitate (frecarea palmelor, pocnirea degetelor, formarea unui pumn). TIMPUL în care s-a ghicit în palmă! Încă din vechime, apar în unele peșteri, imprimate
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
are mâini, ființă ce poate fi înfrântă doar prin tertipuri intelectuale. Ființe teratologice, cu inutile capete, balaurii sunt întotdeauna distrugători și răi, emanații malefice ale creșterii celulare instinctuale a materiei vii. Antropofagi (preferă fete tinere), zmeii se situează pe scara agresivității animalice pure. Monștrii: Gheonoaia, Scorpia, Muma-pădurii, Ciută-nevăzută, Vâjbaba, Jumătate-de-om, Bătrânul din pădure, Moșul-orb, Barbă-Cot și, uneori uriași, opresc expansiunea teritorială a omului. Zâna este antiteza zmeoaicei/bătrână, simbolizează tinerețea splendidă și incoruptibilă, ademenitoarea tinerilor, cu ajutorul dansului mâinilor, o frângere existențială
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
mâinii poate fi intenționată sau nu: oratorii, care fac gesturi largi, exagerează. Acțiunile de tranziție arată nerăbdarea, (fumatul), ori altele distrag atenția (atingerea obiectelor): încrucișarea brațului (ascultare distantă), așezarea mâinilor în poală (pentru a păstra distanța), lovirea aerului cu mâna (agresivitate), mâna întinsă cu palma orientată în sus (întrebarea), apropierea palmelor una de alta (conflict cu sine însuși). CUM DIALOGHEZĂ MÂINILE! Poziția mâinilor semnifică în dialog fie acțiunea și capacitatea de a munci (mâna pe masă), fie timiditatea sau dorința de
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
orelația dintre poziția mâinii și cum se sprijină pe scaune, a sta cufundat pe scaun (lipsă de tensiune). Aceste mișcări ale corpului pot fi perturbate printr-o căutare a adecvării la conținut cu un comportament conștient incorect sau inconștient incorect. Agresivitatea este bazată pe ridicarea mâinii, pe gesturi în gol, pe etalarea forței, în cazul unei discuții deschise sau închise. Expresia neliniștii se manifestă prin evitarea privirii ori prin gesturi, care maschează cuvintele (mâna pe vârful nasului), ori care exprimă reflecția
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
naivitatea cu care trăiesc în lumea lor de păpuși vorbitoare se află redescoperirea bucuriei de a fi vecin cu miracolul cotidian. Pif și Hercule își conservă, în această eră impersonală a filmelor 3D, puritatea lor ludică. Ei nu au nici agresivitatea sângeroasă a desenelor animate japoneze, după cum nu posedă nici puterile extraordinare ale echipei de mutanți adunate în jurul profesorului Xavier. Ei dețin, asemeni lui Tintin, cheile de intrare în lumea de dincolo de zidul tern al cotidianului. Dacă te apropii de ușa
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
engleză. Și totuși, odată eliminat convenționalismul de operetă al ceremonialului germano-slav, Syldavia lui Hergé seamănă, frapant, cu acele mici națiuni pe care ambiția național-socialistă le amenință. Borduria este întruchiparea ethosului belicos și totalitar. Filosofia bordiuriană este fondată pe combinația de agresivitate externă și rapacitate politică internă. Introdusă, narativ, în aventura ce precedă războiul, Borduria reapare, după 1948, în L’affaire Tournesol. De această dată, Borduria îmbracă masca unui alt totalitarism, dincolo de al cărui deghizament burlesc se poate ghici silueta Uniunii Sovietice
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
individului), personalitatea delincventă (predispozițiile) și situațiile care favorizează trecerea la actul antisocial. Primul element al trio-ului amintit, ce intervine în formarea delincvenței îl reprezintă mediul de formare a personalității, fiind vorba în special de personalitatea agresivă. Se știe că agresivitatea este un comportament câștigat (Bandura, 1977, apud Neculau, A., 1996, p. 68) pe parcursul evoluției individului (ontogenetic) și nu moștenit. Rezultă de aici existența unei multitudini de factori de mediu care determină apariția și manifestarea agresivității. Acești factori au fost împărțiți
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
personalitatea agresivă. Se știe că agresivitatea este un comportament câștigat (Bandura, 1977, apud Neculau, A., 1996, p. 68) pe parcursul evoluției individului (ontogenetic) și nu moștenit. Rezultă de aici existența unei multitudini de factori de mediu care determină apariția și manifestarea agresivității. Acești factori au fost împărțiți în factori familiali și de grup, sociali și instituționali (Durkheim), fiind descrisi ca o stare de anomie macrosocială (comunitatea), microsocială (familie), instituțională. Factorii familiali ce intervin și facilitează formarea unui comportament delincvent sunt reprezentați în
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
asociere a violenței domestice, conflicte susținute între părinți etc. Un mediu familial dezechilibrat, lipsit de afectivitate, în special din partea mamei, va genera tulburări de adaptare și de comunicare a copilului în mediul social, tulburări ce pot lua forma depresiei, autismului, agresivității. Al doilea factor ce intervine în conturarea delincvenței este reprezentat de personalitatea individului, mai exact este vorba de o personalitate anomică rezultată prin suprapunerea unor valori negative de personalitate, manifestată predominant prin inafectivitate, insensibilitate, impulsivitate, egofilie ("Romanian Journal of Legal
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cu cel al bărbaților). Cu toate acestea, odată cu modificarea statutului femeii în structura societății, imaginea "sexului slab" începe tot mai mult să fie anulat de o serie de acte infracționale comise de femei, fapte caracterizate printr-un nivel crescut de agresivitate și violență, astfel că rata actelor deviante feminine tinde să se apropie semnificativ de nivelul infracțional masculin. * Nivelul de școlarizare Studiile efectuate în domeniu au evidențiat faptul că nivelul de școlarizare al persoanei deviante influențează doar aspectele calitative ale actului
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
domeniu au evidențiat faptul că nivelul de școlarizare al persoanei deviante influențează doar aspectele calitative ale actului infracțional, dar nu și aspectul cantitativ. Astfel, putem afirma că există o corelație invers proporțională între nivelul de școlarizare și gradul violenței și agresivității specifice unui anumit act infracțional. Totodată, este cunoscut faptul că frecvența infractorilor cu un nivel scăzut de educație școlară este net superior celor cu studii liceale și mai mult, a celor cu studii superioare. * Starea civilă Statutul marital al individului
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și poate facilita comportamente ce denotă instabilitate și labilitatea afectivă, ambivalență până la indiferență și absența emoțiilor, a inclinațiilor altruiste (crește foarte mult rata egocentrismului). * tulburări caracteristice identificate prin imaturitate la acest segment al personalității manifestat prin: autocontrol insuficient, impulsivitate și agresivitate, evaluarea superficială sau derizorie a actelor antisociale comise, indolență și dispreț față de muncă, tendințe egocentrice cu semnifcative respingeri ale sistemului moral-normativ, dorința de a avea o viață ușoară, fără grija zilei de mâine etc. * Influența factorilor familiali în dezvoltarea comportamentelor
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
inadaptări sociale; mare potențial de asocialitate; comportament delictual polivalent; spontaneitate în acțiunile delictuale care decurg nu din incapacitatea de deliberare, ci din cea de satisfacere imediată a pulsiunilor instinctiv-emoționale și imaturitate afectivă. Acest tip de personalitate este caracterizat printr-o agresivitate exacerbată, un rol de inductor negativ, activ, sociopatic, tendința de bravare și de simulare. c) personalitatea psihotică dezvoltă o degradare a mecanismelor ce susțin funcțional viața psihică. În rândul psihoticilor cea mai gravă formă de manifestare este comportamentul melancolicilor, caracterizați
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
negativ, activ, sociopatic, tendința de bravare și de simulare. c) personalitatea psihotică dezvoltă o degradare a mecanismelor ce susțin funcțional viața psihică. În rândul psihoticilor cea mai gravă formă de manifestare este comportamentul melancolicilor, caracterizați printr-o formă ambivalentă de agresivitate care merge de pruncucideri la omucideri și de la mutilări până la suicid. Un mare grad de periculozitate îl prezintă și schizofrenicii paranoizi prin frecvența conduitelor deviante patologice și actele agresive săvârșite cu ferocitate precum și provocarea de leziuni multiple prin mijloace de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
față de ceilalți, nu simt decât arareori sentimente de teamă sau culpă. V. Dragomirescu consideră că structura personalității poate să aparțină uneia dintre urmatoarele categorii: personalitate matură; personalitate nevrotică structuri neadaptate, cu o mare labilitate afectivă, comportamente contradictorii și tendințe de agresivitate asociate ori disimulate; personalitate psihopatică specific individului puternic neadaptat și deviat social; personalitate psihotică; personalitate demențială caracterizat printr-un comportament agresiv, compulsiv și imprevizibil. C. În funcție de gradul de pregătire infracțională, L. Yablonski diferențiază două categorii de infractori : 1. Criminalii situaționali
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
constau în luarea, însușirea și folosirea acestora bunurilor sustrase; c) în scop de câștig, de apropiere, în folos propriu. 3. Criminalul caracterial prezintă structuri și tulburari ale vieții afective și active. Caracteristici : a) o anumită tendință sau impulsiune afectivă (ex:agresivitatea) se dezvoltă în mod pronunțat și domină întreaga personalitate, iar voința și controlul de sine nu le pot opri; b) există o tulburare parțială a psihicului persoanei; c) din punct de vede mental, infractorul este conștient de indezirabilitatea faptelor sale
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de evaluare și de raportare a individului față de aceștia reprezintă cauza centrală a tensiunii resimțite. un astfe de decalaj între realitatea obiectivă și nevoile, afectele și valorile interne ale individului facilitează dezvoltarea unor comportamente antisociale, cu un nivel crescut de agresivitate (auto- și hetero-) ce pot îmbrăca diferite forme (Butoi, T. 2009, p. 26): * inhibiția anxioasă a activității; * reacții necontrolate cu descărcări agresive; * regresii de conduită (individul trateză problema dintr-o perspectivă primară, cu un scop imediat); * dezvoltarea unor fixații stereotipale
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
acțiuni și activități de anumite nevoi, mobilul, și unul și altul sunt ajutați sau neajutați de anumite capacități, de anumite acte de voință etc. Aceste elemente psihice, fizice și altele la criminali sunt uneori mai puternice, de exemplu impulsurile, mobilurile agresivitatea, sexualitate și altele mai slabe de exemplu voința, stăpânirea de sine și altele. Pe această linie de gândire s-a observat că nu toate aceste elemente psihice stau toate pe același plan și nu trebuie observate în mod izolat, ci
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
clinică și în special în problema etiologiei crimei. Autori ca Pinatel, Di Tulio, Kinberg, De Greeff și alții au cercetat și au formulat, pe baza acestor trăsături, teoria personalității criminale. S-au menționat trăsături psihologice caracteristice la criminali, cum sunt: agresivitatea, egocentrismul, indiferența afectivă, lipsa de inhibiție și altele (I. Oancea, 1998., p. 149). La problema trăsăturilor personalității criminale s-a ajuns în criminologie după ce s-a parcurs un drum lung și ocolit. În știința criminologiei s-a pus mereu întrebarea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]