3,926 matches
-
de șapte măcar de două vieți tot beneficiem: una trăită, cealaltă râvnită. Câinele bostănarului se simte ca un eunuc într-un harem. Orice popor este asemenea unei păduri, un amestec de arbori falnici și de mărăciniș. Finalul luptei face din agresor un arogant, ori un mielușel. Corsetul este singurul în stare să scoată sufletul femeilor. În vârful piramidei ești ori far, ori sperietoare. Viața poate fi înecată în flăcări, înnegurată în contemplații ori dinamizată în acțiuni.. Calitatea spirituală a unei națiuni
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
a Chinei timp de mii de ani înainte de secolul XX. Cucerită de câteva ori de invadatori tătari, mongoli și manciurieni, China nu a făcut decât să stea liniștită și să „li se bage pe sub piele”, seducându-i pe acești puternici agresori barbari cu farmecele irezistibile ale mâncărurilor și îmbrăcăminții chineze, ale picturii și poeziei, muzicii și dansului și, nu în cele din urmă, ale femeilor chineze. În loc să lupte cu foc împotriva focului, China a luptat cu apă împotriva focului și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
detalii practice cariar putea să ne ajute cu adevărat să punem laba păla care i-a făcut felu cioroiului. — Apoi l-au atacat și l-au Îmbrâncit În josul scării, Într-un intrând, unde l-au bătut cu sălbăticie. Unul dintre agresori, numai unul, a mers mai departe decât ceilalți și l-a lovit cu o armă. Medicii legiști deja ne-au zis că rănile probabil au fost făcute cu lovituri puternice de ciocan. Agresorul l-a pocnit de mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
l-au bătut cu sălbăticie. Unul dintre agresori, numai unul, a mers mai departe decât ceilalți și l-a lovit cu o armă. Medicii legiști deja ne-au zis că rănile probabil au fost făcute cu lovituri puternice de ciocan. Agresorul l-a pocnit de mai multe ori, spărgându-i craniul și Înfigându-i ciocanul În creier. Așa cum am spus și mai devreme, prietenii noștri din serviciul de salubritate au găsit corpul. Prietenii tăi din serviciul de salubritate Toal. Eu n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
zice ea. Nu fii sonat Lexo, spune Liddell. Nu posomori un gabor. Fără discuție. O punem dupaia. Încă o voce intervine În conversație, gâfâită, Înspăimântată. — Nui de glumit, hai mă băieți... nu-l putem omorî pe tip... nu piun polițai... agresorul meu Ocky. — Tacă-ți fleanca de ciripitor căcăcios, zice Ghostie, iar eu Îl pot simți de aici pe Ocky cum tremură. Osavem grijă de tine mai târziu. Știm totu despriamicu tău. — Nus ciripitor... imploră Ocky. Bietul Ocky. Mereu Între ciocan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
recunoscută de mult, ca și factorii care le explică: nivelul veniturilor, calitatea habitatului, sărăcia, lipsa unui loc de muncă pentru a obține un venit necesar întreținerii sănătății, alimentația proastă, accesul dificil la serviciile de îngrijire a sănătății, expunerea la factori agresori fizici și chimici 359 etc. Deci ar trebui să studiem de ce în același strat social, unele persoane sunt mai vulnerabile ca altele în privința sănătății. Am putea afla, de pildă, că viața în sărăcie, într-un mediu defavorizat este corelată direct
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
tuberculoză, devin schizofrenici, au tendințe de sinucidere etc. și faptul că locuiesc în cartiere cu probleme, sunt stigmatizate ca vulnerabile, sunt prost văzute, au familii dezorganizate, suferă de stres etc. Este reducționist să vedem boala ca rezultat al unui singur agresor al sănătății și pentru faptul că ea nu este numai rezultatul atacului "agenților patogeni", ci ține și de rezistența persoanelor la aceste atacuri. Sunt nenumărate situațiile în care reacțiile emoționale, comportamentale etc. modifică mecanismele de apărare. Așa se explică de ce
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
că acesta are probleme acasă. Copilul poate lăsa la o parte orgoliul, rușinea și poate cere ajutor educatoarei, învățătoarei. Unii pot ajunge în "adăposturi" unde primesc asistență și consiliere, tratament în funcție de gravitatea agresiunii. Există reglementări în Codul Penal care pedepsesc agresorii copiilor în cazul lovirii (art. 180), vătămării corporale (art. 181), vătămării corporale grave, lipsirii de libertate, supunerii la muncă forțată sau obligate, violului, actul sexual cu un minor (art. 198) etc. Violența stradală înseamnă furturi, acte delincvente, vandalism, scandaluri, isterie
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cum, n-ai încercat s-o cunoști mai bine, să, nu cred că mă vor întreba de Aida, fie e vorba de flotant, fie despre Paris, la Paris însă eu am fost victima, dar uneori victimele sunt mai vinovate decât agresorii, mi-au furat pașaportul, m-au lăsat fără identitate, mai pot eu fi sigur că, făcându-mi al doilea pașaport, am primit aceeași identitate, dacă mi-au dat alta? cu vini pe care va trebui să le ispășesc?! eu cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
răspunse el zâmbind forțat. Ce spuneai? — Moartea a fost cauzată prin strangulare. Cu ceva subțire și neted, poate un cablu electric. Are răni extinse pe spate, Între umeri, iar fruntea, nasul și obrajii prezintă urme de sfâșiere. Aș spune că agresorul l-a pus pe copil la pământ și s-a lăsat În genunchi pe spatele lui În timp ce Îl strangula. Tonul vocii ei era foarte profesional, ca și cum disecarea copiilor era ceva ce făcea În fiecare zi. Pentru prima dată, Logan Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
trebuie. Închisoarea Peterhead. Acolo erau trimiși cei care comiseseră infracțiuni sexuale. Violatori, pedofili, sadici, criminali În serie... Cei de teapa lui Angus Robertson. Oameni care trebuiau protejați de criminalii normali, respectabili. Cei cărora le plăcea să Înfigă cuțite improvizate În agresorii sexuali. Ta-da! Venise timpul pentru colostomie pentru săracul Angus Robertson. Într-un fel, Logan nu putea să simtă prea multă compasiune pentru el. Watson spuse ceva, dar Logan preocupat de Monstrul din Mastrick pentru a auzi. După expresia feței ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
gol. Împăratul se repezi spre ieșire; din atrium, un ofițer îi veni repede în întâmpinare. Nu, nu alerga după ajutoare, alerga spre el. Era înarmat - ținea pumnalul ridicat. El nu avea cum să se apere. Îi privi pe cei doi agresori, în spațiul îngust care-i rămăsese. Încă o străfulgerare: „Să nu te încrezi în cei care te văd zi de zi“, îi spusese tatăl său pe patul de moarte. „Nici nu bănuiești de câte ori, iubindu-i, îi faci să te urască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
umplu de sânge. Chereas știa unde trebuie să lovească - nu făcuse altceva toată viața. Sângele urca, era foc și durere, înghițea aerul. Tânărul Împărat știu ce era: sângele care pune stavilă aerului, moartea. Atunci zări chipul celui de-al doilea agresor: Julius Lupus, surâzător, cu arma ridicată; probabil că astfel vedeau urșii și mistreții fața omului care îi ucidea. Și ce zâmbet! Cu toți dinții strâmbi în gura aceea mare, și ochii care spuneau: „Ești terminat!“. Gustul arzător al sângelui urca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
acesta nu avea să-l uite până în ultima clipă: — Într-o situație ca asta, riscul nu-l reprezintă cei care așteaptă pe marginea drumului, care te privesc de la depărtare. Pentru asta avem mii de soldați, care ar omorî imediat un agresor. Problema o reprezintă cei care-ți sunt aproape zi de zi și care intră în încăperile tale. Tu nu știi sau nu-ți aduci aminte, dar într-o zi unul dintre ei a găsit un motiv să te urască. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
aceea. Încremeniră de groază, apoi, într-o străfulgerare, își dădură seama că militarul nu venea în ajutorul Împăratului, ci voia să-l atace cu pumnalul ridicat. Împăratul nu putea să se apere, era închis în spațiul acela îngust. Cei doi agresori se apropiau - se afla între ei. — N-o să scape, spuse Asiaticus printre dinți. Cei doi se mișcau prudent, siguri că-l prinseseră în capcană; la fel se proceda cu urșii și cu mistreții. O rază de lumină căzu pe chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
între ei. — N-o să scape, spuse Asiaticus printre dinți. Cei doi se mișcau prudent, siguri că-l prinseseră în capcană; la fel se proceda cu urșii și cu mistreții. O rază de lumină căzu pe chipul celui de-al doilea agresor: era Julius Lupus, care-și ridica pumnalul, surâzător; la fel arăta chipul celui care ucidea un urs sau un mistreț. Împăratul dădu din mâini, încercând să ajungă în atriu, însă nu mai era nici o speranță pentru el, căci acolo nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
brusc protagonist și că trebuie să fii apt de a schimba rolurile Într-o piesă În care nu se știe niciodată cine pe cine mănâncă, cine e lupul și cine oaia, cine se lasă să cadă victimă și cine este agresor. După Întâmplarea aceea, nu am mai simțit nici o curiozitate să-l asmut pe Leul Împotriva altor câini, iar când vedeam că se apropia vreunul, Îl alungam cu pietre, ca să nu mai aibă loc Încăierarea. Plăcerea candidă a violenței trecuse; mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
răsturnate, față de mentalitatea obișnuită de comportament. Principalul este să nu te simți tu ridicol, ci puternic, imbatabil, de neclintit În spațiul tău interior, pe care trebuie să-l aperi cu violență de intruși, de invidioși, de carieriști, de curve, de agresorii de profesie. (miercuri) Vorbește, vorbește interminabil ca și cum n-aș fi de față, ca și cum și-ar vorbi sieși: „prin tine am ajuns femeie“ (mâna mea ezită); „am pierdut totul În tine“ (mâna mea se ridică); „eu sunt opera ta, numai prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
următoare“. Toți se rotesc în jurul meu. Trupul mi-e conectat cu sîrme și tuburi la aparatele ale căror becuri pulsează. Halatele albe sînt o echipă perfectă. Semnalul televiziunii a amărît cîteva inimi și a bucurat mult mai multe. Apariții fulgurante. Agresorul meu e liniștit și doarme. Nu simt decît strigătele suferinzilor care-mi sînt colegi de spital. E un cor al tînguirii ce umple o lucioasă și modernă cușcă a disperării. Început și sfîrșit: același lucru. Timpul e împărțit în lacuri
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
ucigător al ochiului meu. Așa am făcut întotdeauna. Am ucis ce-am vrut să cunosc. Așa că nu am mai aflat decît formele moarte. Robinson V., ignorantul de sine: nici o formă socială nu-ți pansează abcesele singurătății. Te strivește mereu imbecilul agresor. Doi poli ai izolării. Un părăsit de prieteni și unul pe care lumea așteaptă cu dragoste să-l salveze. Pentru că cei mai mulți, frumos îmbrăcați, decenți, respectînd legile, sînt în adîncuri ca el, cretinul. O operație cerebrală pe care n-o pot
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
și ei confundă această pîclă cu raționalul însuși. Se caută unul pe altul și se gripează în forța autonomă, telurică, jubilînd la înfrîngerea spiritului: „-Moarte lui Robinson! Jos! Vezi, bă, degeaba gîndești. Nu ajută la nimic! Trăiască stăpînul nostru. Gata! “ Agresorul. Colegii Doctorului au să-l interneze un timp și apoi, îi vor da drumul pe străzi, să se bucure că, purtîndu-și zidul în sine nu vede nici o opreliște în jur. Să se bucure de libertatea de a iubi și de
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
să mă lovești. Fiindcă suferința mea a ispășit-o, deja, altul.” Și ciocanul din mîna lui izbește. Țipete, voci, trupul care se rotește ușor și se prăbușește cu fața în jos. Numai gîndul continuă a-i spune: „Nu te teme, agresorule! Și nu te gîndi la mine cu părere de rău. E groaznic, sufăr însă NU MĂ VOI OPRI AICI! Viețuiește și n-ai nici o grijă! Căci, încă înainte de a mă lovi, eu te-am iertat.” Și lumea pare că, încet
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
salubrizare citadină! Acest sublim și concis elogiu adus ciomagului nu este, din păcate, bisat. Însă trombonul revine pentru o ultimă dată, pentru a Întipări fraza În urechea publicului meloman: „Iată cum bastonada trasă bișnițarilor, proxeneților, cocotelor, incendiatorilor, gunoiului social, provocatorilor, agresorilor din piața rușinii, devine pentru A. C. prilej de a insulta poporul care-l hrănește”. Și reapare, fulgerător, tema principală, la baston. Pe spinarea poporului care te hrănește. Aceasta-i cauza pentru care mă duc din nou la filmul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și-abia vindecată a chipului, cei doi ingineri Întrebau În diferite limbi ce se-ntîmplă. Care-i necazul, scopul, că le dădeau pe loc tot ce-aveau la ei. Sașa avea dolarii și-un ceas Racheta. Într-un tîrziu, unul dintre agresori, mai poliglot, a răspuns pe sîrbește: „Voi, români”. Dan a bîiguit da, da’ de ce? Cum nimeni n-a putut rezolva o Întrebare atît de complexă, ciomăgeala a continuat c-un plus de vitalitate. Cu energia sporită de neînțelegere. Victimele au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
desfigurați, zăbovind Îndelung asupra briceagului de desfăcut conserve. Au căutat urme de sînge pe lamă, dar n-au găsit decît urme de merlucius. Sașa le-a explicat Într-o limbă universală că nu veniseră să se autodenunțe, nu ei erau agresorii celor șase ci invers. Cum satisfacția de pe chipurile ofițerilor amenința să pălească, au privit Încă și mai mult timp, cu mare interes, pașapoartele mototolite. Au citit la profesie: cercetători științifici principali. La starea civilă: căsătoriți. Unul, și respectiv doi copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]