2,138 matches
-
obținute după administrarea intravenoasă , la starea de echilibru , volumul de distribuție al nateglinidei este estimat a fi aproximativ 10 litri . Studiile in vitro indică faptul că nateglinida se leagă în proporție mare ( 97- 99 % ) de proteinele plasmatice , în principal de albumină plasmatică și , într- o măsură mai mică , de glicoproteină alfa- acid . Procentul în care se leagă de proteinele plasmatice este independent de concentrația medicamentului în intervalul test de 0, 1- 10 µg Starlix/ ml . Metabolizare Nateglinida este metabolizată în proporție
Ro_986 () [Corola-website/Science/291745_a_293074]
-
obținute după administrarea intravenoasă , la starea de echilibru , volumul de distribuție al nateglinidei este estimat a fi aproximativ 10 litri . Studiile in vitro indică faptul că nateglinida se leagă în proporție mare ( 97- 99 % ) de proteinele plasmatice , în principal de albumină plasmatică și , într- o măsură mai mică , de glicoproteină alfa- acid . Procentul în care se leagă de proteinele plasmatice este independent de concentrația medicamentului în intervalul test de 0, 1- 10 µg Starlix/ ml . Metabolizare Nateglinida este metabolizată în proporție
Ro_986 () [Corola-website/Science/291745_a_293074]
-
obținute după administrarea intravenoasă , la starea de echilibru , volumul de distribuție al nateglinidei este estimat a fi aproximativ 10 litri . Studiile in vitro indică faptul că nateglinida se leagă în proporție mare ( 97- 99 % ) de proteinele plasmatice , în principal de albumină plasmatică și , într- o măsură mai mică , de glicoproteină alfa- acid . Procentul în care se leagă de proteinele plasmatice este independent de concentrația medicamentului în intervalul test de 0, 1- 10 µg Starlix/ ml . Metabolizare Nateglinida este metabolizată în proporție
Ro_986 () [Corola-website/Science/291745_a_293074]
-
mică de 0, 2 MUI ( 2 μg ) per ml . Soluția trebuie inspectată vizual înainte de folosire . Trebuie folosite doar soluții limpezi , fără particule . Pentru pacienții tratați cu filgrastim diluat la concentrații sub 1, 5 MUI ( 15 μg ) per ml , trebuie adăugată albumină serică umană ( ASU ) până la o concentrație finală de 2 mg/ ml . Exemplu : La un volum final de injectare de 20 ml , doza totală de filgrastim mai mică de 30 MUI ( 300 μg ) trebuie administrată cu 0, 2 ml din soluția
Ro_877 () [Corola-website/Science/291636_a_292965]
-
umană ( ASU ) până la o concentrație finală de 2 mg/ ml . Exemplu : La un volum final de injectare de 20 ml , doza totală de filgrastim mai mică de 30 MUI ( 300 μg ) trebuie administrată cu 0, 2 ml din soluția de albumină umană 200 mg/ ml ( 20 % ) adăugată . Atunci când este diluat în soluție perfuzabilă de glucoză 50 mg/ ml ( 5 % ) , Ratiograstim este compatibil cu sticla și o varietate de materiale din plastic , incluzând PVC , poliolefin ( un copolimer al polipropilenei și polietilenei ) și
Ro_877 () [Corola-website/Science/291636_a_292965]
-
mică de 0, 2 MUI ( 2 μg ) per ml . Soluția trebuie inspectată vizual înainte de folosire . Trebuie folosite doar soluții limpezi , fără particule . Pentru pacienții tratați cu filgrastim diluat la concentrații sub 1, 5 MUI ( 15 μg ) per ml , trebuie adăugată albumină serică umană ( ASU ) până la o concentrație finală de 2 mg/ ml . Exemplu : La un volum final de injectare de 20 ml , doza totală de filgrastim mai mică de 30 MUI ( 300 μg ) trebuie administrată cu 0, 2 ml din soluția
Ro_877 () [Corola-website/Science/291636_a_292965]
-
umană ( ASU ) până la o concentrație finală de 2 mg/ ml . Exemplu : La un volum final de injectare de 20 ml , doza totală de filgrastim mai mică de 30 MUI ( 300 μg ) trebuie administrată cu 0, 2 ml din soluția de albumină umană 200 mg/ ml ( 20 % ) adăugată . Atunci când este diluat în soluție perfuzabilă de glucoză 50 mg/ ml ( 5 % ) , Ratiograstim este compatibil cu sticla și o varietate de materiale din plastic , incluzând PVC , poliolefin ( un copolimer al polipropilenei și polietilenei ) și
Ro_877 () [Corola-website/Science/291636_a_292965]
-
mică de 0, 2 MUI ( 2 μg ) per ml . Soluția trebuie inspectată vizual înainte de folosire . Trebuie folosite doar soluții limpezi , fără particule . Pentru pacienții tratați cu filgrastim diluat la concentrații sub 1, 5 MUI ( 15 μg ) per ml , trebuie adăugată albumină serică umană ( ASU ) până la o concentrație finală de 2 mg/ ml . Exemplu : La un volum final de injectare de 20 ml , doza totală de filgrastim mai mică de 30 MUI ( 300 μg ) trebuie administrată cu 0, 2 ml din soluție
Ro_877 () [Corola-website/Science/291636_a_292965]
-
umană ( ASU ) până la o concentrație finală de 2 mg/ ml . Exemplu : La un volum final de injectare de 20 ml , doza totală de filgrastim mai mică de 30 MUI ( 300 μg ) trebuie administrată cu 0, 2 ml din soluție de albumină umană 200 mg/ ml ( 20 % ) adăugată . Atunci când este diluat în soluție perfuzabilă de glucoză 50 mg/ ml ( 5 % ) , Ratiograstim este compatibil cu sticla și o varietate de materiale din plastic , incluzând PVC , poliolefin ( un copolimer al polipropilenei și polietilenei ) și
Ro_877 () [Corola-website/Science/291636_a_292965]
-
tratați cu cinacalcet , la 12 % din pacienții tratați placebo , iar insuficiența cardiacă s- a constatat la 2 % din pacienții cărora li s- au administrat cinacalcet sau placebo . Terapia cu Parareg nu trebuie inițiată la pacienții cu o calcemie ( corectată pentru albumină ) sub limita inferioară a normalului . Deoarece cinacalcetul reduce calcemia , pacienții trebuie monitorizați cu atenție pentru apariția hipocalcemiei ( vezi pct . 4. 2 ) . La pacienții cu BRC tratați prin dializă , la care s- a administrat Parareg , 4 % din valorile calcemiei au fost
Ro_775 () [Corola-website/Science/291534_a_292863]
-
tratați cu cinacalcet , la 12 % din pacienții tratați placebo , iar insuficiența cardiacă s- a constatat la 2 % din pacienții cărora li s- au administrat cinacalcet sau placebo . Terapia cu Parareg nu trebuie inițiată la pacienții cu o calcemie ( corectată pentru albumină ) sub limita inferioară a normalului . Deoarece cinacalcetul reduce calcemia , pacienții trebuie monitorizați cu atenție pentru apariția hipocalcemiei ( vezi pct . 4. 2 ) . La pacienții cu BRC tratați prin dializă , la care s- a administrat Parareg , 4 % din valorile calcemiei au fost
Ro_775 () [Corola-website/Science/291534_a_292863]
-
tratați cu cinacalcet , la 12 % din pacienții tratați placebo , iar insuficiența cardiacă s- a constatat la 2 % din pacienții cărora li s- au administrat cinacalcet sau placebo . Terapia cu Parareg nu trebuie inițiată la pacienții cu o calcemie ( corectată pentru albumină ) sub limita inferioară a normalului . Deoarece cinacalcetul reduce calcemia , pacienții trebuie monitorizați cu atenție pentru apariția hipocalcemiei ( vezi pct . 4. 2 ) . La pacienții cu BRC tratați prin dializă , la care s- a administrat Parareg , 4 % din valorile calcemiei au fost
Ro_775 () [Corola-website/Science/291534_a_292863]
-
sau cu un supliment nutritiv ( vezi pct . 4. 2 ) . Distribuția Posaconazol este absorbit lent și eliminat lent , are un volum aparent de distribuție mare ( 1. 774 litri ) și se leagă în proporție mare de proteinele plasmatice ( > 98 % ) , predominant de albumina serică . Metabolizare Posaconazol nu are metaboliți circulanți importanți și este puțin probabil ca inhibitori ai enzimelor CYP450 să modifice concentrațiile acestuia . Dintre metaboliții circulanți ai posaconazolului , majoritatea sunt glucuronid conjugați și doar o mică parte metaboliți oxidați ( prin intermediul CYP450 ) . Metaboliții
Ro_796 () [Corola-website/Science/291555_a_292884]
-
ritonavirul se leagă de proteinele plasmatice în proporție de 27 98- 99 % și este constantă la concentrații cuprinse între 1, 0 - 100 µg/ ml . Ritonavirul se leagă cu afinități comparabile atât de glicoproteina acidă alfa- 1 ( GAA ) cât și de albumina plasmatică umană ( APU ) . Studiile de distribuție tisulară efectuate la șobolan cu ritonavir marcat cu C 14 au evidențiat că în ficat , glandele suprarenale , pancreas , rinichi și tiroidă se realizează cele mai mari concentrații de ritonavir . S- a observat că ritonavirul
Ro_698 () [Corola-website/Science/291457_a_292786]
-
că ritonavirul se leagă de proteinele plasmatice în proporție de 98- 99 % și este constantă la concentrații cuprinse între 1, 0 - 100 µg/ ml . Ritonavirul se leagă cu afinități comparabile atât de glicoproteina acidă alfa- 1 ( GAA ) cât și de albumina plasmatică umană ( APU ) . Studiile de distribuție tisulară efectuate la șobolan cu ritonavir marcat cu C 14 au evidențiată că în ficat , glandele suprarenale , pancreas , rinichi și tiroidă se realizează cele mai mari concentrații de ritonavir . S- a observat că ritonavirul
Ro_698 () [Corola-website/Science/291457_a_292786]
-
tratați anterior sau netratați , pe baza rezultatelor obținute din trei studii principale . În februarie 2009 , au fost introduse mai multe modificări privind modul de obținere a ReFacto . Aceste modificări cuprind eliminarea din procesul de fabricație a utilizării unei proteine , numite albumină , obținută din sânge uman . Denumirea medicamentului a fost , de asemenea , schimbată din ReFacto în ReFacto AF . În urma acestor modificări , societatea a efectuat un studiu pentru a demonstra că ReFacto și ReFacto AF sunt tratate de organism în același fel . De
Ro_883 () [Corola-website/Science/291642_a_292971]
-
o relație liniară între doze și concentrațiile plasmatice . Cmax și , în mai mică măsură ASC , cresc disproporționat în cazul administrării dozelor peste 40 mg . Distribuție Telmisartanul se leagă în mare măsură de proteinele plasmatice ( > 99, 5 % ) , în principal de albumină și de alfa- 1 glicoproteina acidă . Volumul aparent de distribuție mediu în condiții de echilibru ( Vdss ) este de aproximativ 500 litri . Metabolizare Telmisartanul este metabolizat prin conjugare în glucuronoconjugatul produsului inițial . Nu s- a demonstrat nici o activitate farmacologică a formei
Ro_819 () [Corola-website/Science/291578_a_292907]
-
o relație liniară între doze și concentrațiile plasmatice . Cmax și , în mai mică măsură ASC , cresc disproporționat în cazul administrării dozelor peste 40 mg . Distribuție Telmisartanul se leagă în mare măsură de proteinele plasmatice ( > 99, 5 % ) , în principal de albumină și de alfa- 1 glicoproteina acidă . Volumul aparent de distribuție mediu în condiții de echilibru ( Vdss ) este de aproximativ 500 litri . Metabolizare Telmisartanul este metabolizat prin conjugare în glucuronoconjugatul produsului inițial . Nu s- a demonstrat nici o activitate farmacologică a formei
Ro_819 () [Corola-website/Science/291578_a_292907]
-
o relație liniară între doze și concentrațiile plasmatice . Cmax și , în mai mică măsură ASC , cresc disproporționat în cazul administrării dozelor peste 40 mg . Distribuție Telmisartanul se leagă în mare măsură de proteinele plasmatice ( > 99, 5 % ) , în principal de albumină și de alfa- 1 glicoproteina acidă . Volumul aparent de distribuție mediu în condiții de echilibru ( Vdss ) este de aproximativ 500 litri . Metabolizare Telmisartanul este metabolizat prin conjugare în glucuronoconjugatul produsului inițial . Nu s- a demonstrat nici o activitate farmacologică a formei
Ro_819 () [Corola-website/Science/291578_a_292907]
-
organismul și s- a dovedit că traversează bariera hemato - encefalică . Volumul aparent de distribuție al riluzolului este de aproximativ 245 ± 69 l ( 3, 4 l/ kg ) . Riluzolul se leagă de proteinele plasmatice în proporție de aproximativ 97 % , în special de albumina plasmatică și de lipoproteine . În plasmă , riluzolul se regăsește predominant nemodificat și este metabolizat intensiv în principal la nivelul citocromului P450 și , ulterior , prin glucuronoconjugare . Studii in vitro , pe preparate hepatice umane , au demonstrat că 1A2 este principala izoenzimă a
Ro_926 () [Corola-website/Science/291685_a_293014]
-
se ating în aproximativ 1- 3 ore după administrare . Pe baza excreției renale cumulative a hidroclorotiazidei , biodisponibilitatea absolută a fost de aproximativ 60 % . 13 Distribuție : Telmisartanul se leagă în mare măsură de proteinele plasmatice ( > 99, 5 % ) , în principal de albumină și de alfa- 1 glicoproteina acidă . Volumul aparent de distribuție pentru telmisartan este de aproximativ 500 l , indicând o legătură tisulară suplimentară . Hidroclorotiazida se leagă în proporție de 68 % de proteinele plasmatice și volumul său aparent de distribuție este de
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
se ating în aproximativ 1- 3 ore după administrare . Pe baza excreției renale cumulative a hidroclorotiazidei , biodisponibilitatea absolută a fost de aproximativ 60 % . 28 Distribuție : Telmisartanul se leagă în mare măsură de proteinele plasmatice ( > 99, 5 % ) , în principal de albumină și de alfa- 1 glicoproteina acidă . Volumul aparent de distribuție pentru telmisartan este de aproximativ 500 l , indicând o legătură tisulară suplimentară . Hidroclorotiazida se leagă în proporție de 68 % de proteinele plasmatice și volumul său aparent de distribuție este de
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
hidroclorotiazidă se ating în aproximativ 1- 3 ore după administrare . Pe baza excreției renale cumulative a hidroclorotiazidei , biodisponibilitatea absolută a fost de aproximativ 60 % . Distribuție : Telmisartanul se leagă în mare măsură de proteinele plasmatice ( > 99, 5 % ) , în principal de albumină și de alfa- 1 glicoproteina acidă . Volumul aparent de distribuție pentru telmisartan este de aproximativ 500 l , indicând o legătură tisulară suplimentară . Hidroclorotiazida se leagă în proporție de 68 % de proteinele plasmatice și volumul său aparent de distribuție este de
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
de 500 mg de două ori pe zi . Alimentația nu a afectat viteza și mărimea absorbției de ranolazină . Distribuție : Aproximativ 62 % din ranolazină este legată de proteinele plasmatice , în special de alfa- 1 acid glicoproteină și în proporție mică de albumină . La starea de echilibru , volumul mediu de distribuție ( Vss ) este de aproximativ 180 l . Eliminare : Ranolazina este eliminată în principal prin metabolizare . Mai puțin de 5 % din doză este excretată nemodificată prin urină și fecale . După administrarea orală a unei
Ro_860 () [Corola-website/Science/291619_a_292948]
-
500 mg de două ori pe zi . Alimentația nu a afectat viteza și mărimea absorbției de ranolazină . 22 Distribuție : Aproximativ 62 % din ranolazină este legată de proteinele plasmatice , în special de alfa- 1 acid glicoproteină și în proporție mică de albumină . La starea de echilibru , volumul mediu de distribuție ( Vss ) este de aproximativ 180 l . Eliminare : Ranolazina este eliminată în principal prin metabolizare . Mai puțin de 5 % din doză este excretată nemodificată prin urină și fecale . După administrarea orală a unei
Ro_860 () [Corola-website/Science/291619_a_292948]