4,345 matches
-
asupra agresivității intențiilor sale. Așadar comportamentul de alianță al statelor în sistemul internațional este indus de necesitatea de a răspunde unei amenințări la adresa securității sale. Astfel, Walt preia definiția lui Morgenthau în ceea ce privește balansarea, operând însă o schimbare profundă referitor la aliniere. Conform lui Walt, alinierea reprezintă într-adevăr un comportament opus balansării, însă acesta este definit aproximativ ca o formă de capitulare a părții mai slabe în fața celei mai puternice, în sensul în care statul se aliniază statului celui mai puternic
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
Așadar comportamentul de alianță al statelor în sistemul internațional este indus de necesitatea de a răspunde unei amenințări la adresa securității sale. Astfel, Walt preia definiția lui Morgenthau în ceea ce privește balansarea, operând însă o schimbare profundă referitor la aliniere. Conform lui Walt, alinierea reprezintă într-adevăr un comportament opus balansării, însă acesta este definit aproximativ ca o formă de capitulare a părții mai slabe în fața celei mai puternice, în sensul în care statul se aliniază statului celui mai puternic. Una dintre contribuțiile pe
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
să se echilibreze din nou. În al doilea caz, statele pot să aleagă să se alinieze statului revizionist. Acest tip de comportament, susține Walt, este indus tot de amenințarea pe care statul revizionist o prezintă pentru întregul sistem. În cazul alinierii însă, avem de-a face cu un schimb asimetric de capacități, în sensul că statele care se aliniază sunt de obicei mai slabe decât cele cărora li se aliniază prin urmare, contribuția lor va fi net inferioară. De aceea, în
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
sunt de obicei mai slabe decât cele cărora li se aliniază prin urmare, contribuția lor va fi net inferioară. De aceea, în mod automat, ele acceptă un rol de subordonare în alianță, cu scopul de a-și maximiza astfel securitatea. Alinierea este rezultatul a două structuri motivaționale diferite: statele se aliniază fie pentru a-și maximiza securitatea, prin conciliere sau prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist. Walt accentuează aspectul
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
a două structuri motivaționale diferite: statele se aliniază fie pentru a-și maximiza securitatea, prin conciliere sau prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist. Walt accentuează aspectul negativ al alinierii, susținând că în sistemul internațional, comportamentul predominant (și firesc) al statelor este acela de a balansa amenințările. Problema principală pe care o ridică teoria lui Walt este una legată, de asemenea, de structura sistemului internațional. Această teorie ia în considerare
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
Însă cele două tipuri de comportamente nu sunt opuse, așa cum se presupusese în cele două modele structurale anterioare, ci pur și simplu alternative, determinate de interese complet diferite. Balansarea conduce la menținerea statu-quo ului, funcționând pe principiul feedbackului negativ, în timp ce alinierea, de obicei, conduce la schimbare în sistemul internațional, funcționând pe sistemul feedbackului pozitiv. Structura motivațională din spatele alinierii este complexă, făcând posibilă identificarea câtorva tipuri de aliniere. În primul rând, alinierea statelor de tip șacal. Aceasta are la bază ideea că
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
anterioare, ci pur și simplu alternative, determinate de interese complet diferite. Balansarea conduce la menținerea statu-quo ului, funcționând pe principiul feedbackului negativ, în timp ce alinierea, de obicei, conduce la schimbare în sistemul internațional, funcționând pe sistemul feedbackului pozitiv. Structura motivațională din spatele alinierii este complexă, făcând posibilă identificarea câtorva tipuri de aliniere. În primul rând, alinierea statelor de tip șacal. Aceasta are la bază ideea că ridicarea unui stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai puțin puternice
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
complet diferite. Balansarea conduce la menținerea statu-quo ului, funcționând pe principiul feedbackului negativ, în timp ce alinierea, de obicei, conduce la schimbare în sistemul internațional, funcționând pe sistemul feedbackului pozitiv. Structura motivațională din spatele alinierii este complexă, făcând posibilă identificarea câtorva tipuri de aliniere. În primul rând, alinierea statelor de tip șacal. Aceasta are la bază ideea că ridicarea unui stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai puțin puternice, care urmăresc să profite de pe urma succeselor obținute de către acesta
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
la menținerea statu-quo ului, funcționând pe principiul feedbackului negativ, în timp ce alinierea, de obicei, conduce la schimbare în sistemul internațional, funcționând pe sistemul feedbackului pozitiv. Structura motivațională din spatele alinierii este complexă, făcând posibilă identificarea câtorva tipuri de aliniere. În primul rând, alinierea statelor de tip șacal. Aceasta are la bază ideea că ridicarea unui stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai puțin puternice, care urmăresc să profite de pe urma succeselor obținute de către acesta, pentru a și mări
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
puternice, care urmăresc să profite de pe urma succeselor obținute de către acesta, pentru a și mări și ele puterea și pentru a obține noi beneficii. Aceste mici puteri revizioniste au ca scop principal al alianței obținerea unui profit în urma acțiunii lor de aliniere. Un exemplu clasic al acestui tip de comportament este decizia lui Mussolini din 1940 de a intra în război de partea puterilor Axei, urmărind o serie de câștiguri teritoriale în partea de sud a Franței, pe malul Adriaticii, și chiar
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
comportament este decizia lui Mussolini din 1940 de a intra în război de partea puterilor Axei, urmărind o serie de câștiguri teritoriale în partea de sud a Franței, pe malul Adriaticii, și chiar în Africa. Un al doilea tip de aliniere este cel denumit denumit pilling on. Acesta se caracterizează îndeosebi prin faptul că se produce de obicei către sfârșitul unui conflict, atunci când rezultatul acestuia este în mare măsură stabilit și cunoscut de către toți participanții. În această situație, statele pot alege
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
aliniază Rusiei, încurajată de victoriile acesteia împotriva austriecilor, dar și presată de teama de a fi asimilată de colosul din Est, care își adusese trupele și îi ocupase o parte considerabilă din teritoriu, inclusiv capitala 1. Al treilea tip de aliniere este cea futuristă adeseori, statele se aliniază unei puteri revizioniste considerând că schimbările pe care aceasta le promovează reprezintă viitorul sistemului internațional. Acest tip de comportament este de obicei indus de calitățile personale și carisma liderilor politici, precum și de ideologiile
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
de putere de partea statului revizionist sau revoluționar, pe seama celorlalte puteri mari sau minore din sistem. Odată augmentată, puterea statului revizionist va fi cu atât mai dificil de oprit sau balansat de către celelalte puteri ale sistemului. Al patrulea tip de aliniere este buckpassing pasarea responsabilității către statul revizionist puternic la care te aliniezi, care preia majoritatea funcțiilor de apărare sau de atac. Această strategie este preferată de statele slabe, dar și de statele revizioniste, care se ridică în sistem deoarece alinierea
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
aliniere este buckpassing pasarea responsabilității către statul revizionist puternic la care te aliniezi, care preia majoritatea funcțiilor de apărare sau de atac. Această strategie este preferată de statele slabe, dar și de statele revizioniste, care se ridică în sistem deoarece alinierea la ele le va împiedica pe aceste state să se alieze cu dușmanul. În concluzie, Schweller susține că, în ultimă instanță, interesele sunt cele care determină comportamentul de alianță și alegerile pe care statele le fac din acest punct de
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
actori ai sistemului internațional, mai există încă două categorii: prima o reprezintă statele relativ mulțumite de statu-quo, dar care nu beneficiază de capacități suficiente pentru a putea contracara un mare stat revizionist, ele alegând de obicei strategii de conciliere sau aliniere futuristă. Cea de-a doua categorie o reprezintă statele relativ nemulțumite de statu-quo, la un moment dat, dar care nu beneficiază de capacitățile necesare pentru a se ridica în calitate de stat revizionist; prin urmare, de obicei au țeluri limitate în ceea ce privește expansiunea
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
reprezintă statele relativ nemulțumite de statu-quo, la un moment dat, dar care nu beneficiază de capacitățile necesare pentru a se ridica în calitate de stat revizionist; prin urmare, de obicei au țeluri limitate în ceea ce privește expansiunea lor teritorială și de putere, alegând adesea alinierea de tip șacal. La nivelul sistemic, balanța de interese se referă la puterea relativă a statelor de statu quo și a celor revizioniste. Din acest punct de vedere, statele revizioniste constituie imboldul pentru orice comportament de alianță, în timp ce statele de
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
asumându-și responsabilitatea de a contracara orice stat revizionist care se ridică în sistem, sunt marile puteri ale unui anumit moment dat. Spre deosebire de acestea, de obicei, statele revizioniste sunt mari puteri în ascensiune. Concluzia la care ajunge Schweller este că alinierea nu este neapărat un comportament complice și negativ în sistemul internațional, și nici un comportament nefiresc al statelor, care apelează la el numai în cazuri extreme, când sunt nevoite. Dimpotrivă, este un tip de comportament foarte răspândit în sistemul internațional, într-
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
la el numai în cazuri extreme, când sunt nevoite. Dimpotrivă, este un tip de comportament foarte răspândit în sistemul internațional, într-o manieră voluntară, urmărind obținerea unor beneficii efective exprimate în termeni de putere relativă. Diferența majoră dintre balansare și aliniere este că prima constituie în principal o strategie defensivă, aplicată până la un anumit moment dat în relațiile internaționale până când balanța de putere se echilibrează în urma unui dezechilibru produs de apariția unui pol revizionist în sistem , în timp ce alinierea poate continua pe
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
dintre balansare și aliniere este că prima constituie în principal o strategie defensivă, aplicată până la un anumit moment dat în relațiile internaționale până când balanța de putere se echilibrează în urma unui dezechilibru produs de apariția unui pol revizionist în sistem , în timp ce alinierea poate continua pe termen nedefinit, scopul său fiind tocmai dezechilibrarea balanței de putere în favoarea polului revizionist. Alinierea, la fel ca și balansarea, poate avea atât efecte negative, private în sensul de agresiune și instabilitate sistemică, cât și efecte pozitive, respectiv
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
moment dat în relațiile internaționale până când balanța de putere se echilibrează în urma unui dezechilibru produs de apariția unui pol revizionist în sistem , în timp ce alinierea poate continua pe termen nedefinit, scopul său fiind tocmai dezechilibrarea balanței de putere în favoarea polului revizionist. Alinierea, la fel ca și balansarea, poate avea atât efecte negative, private în sensul de agresiune și instabilitate sistemică, cât și efecte pozitive, respectiv trasarea unei tendințe stabile în sistem. Un alt reprezentant al celei de-a treia direcții de studiu
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
tipologia alianțelor, care este extrem de complexă. Printre criteriile de clasificare a alianțelor se numără: 1. Caracterul formal versus caracterul informal din acest punct de vedere, Snyder consideră că, există o dihotomie între alianțe cu caracter formal și alte forme de aliniere tacită, cum sunt antantele sau destinderile, care au un caracter informal. 2. Numărul de membri ai unei alianțe îndeosebi în perioada Războiului Rece, prevalează un tip de alinață cu un număr foarte mare de membri, cunoscută și sub numele de
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
a genunchiului și gleznei în perioada de sprijin, în faza de impulsie; Este discutabilă, (n.a.) extinderea completă a genunchiului în condițiile tehnicii de alergare pe pistele sintetice; 3. Echilibrul corpului trebuie menținut prin ținerea capului, umerilor și trunchiului într-o aliniere naturală, aproape de verticală, fără aplecări exagerate din șolduri; 4. Eliminarea contracțiilor excesive de la nivelul maxilarului inferior, umerilor, antebrațelor, pumnului. De notat că aceste aspecte nu reprezintă, în toate cazurile, achiziții naturale și trebuiesc învățate în procesul de instruire. În legătură cu
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cinamici mono- macro- sau supramoleculari, care stau la baza unei varietăți de aplicații, dar pentru care încă se mai pot găsi nișe de interes. Polimerii fotoreticulabili în soluție, film sau ca hidrogel, medicamentele, aromatizantele și parfumurile, compozițiile antiseptice, sistemele de aliniere a cristalelor lichide, ghidurile de undă, sistemele de complexare sunt câteva dintre formele materiale sub care derivații cinamici își manifestă potențialul aplicativ. Chimia, fizica, medicina, farmacia, biologia, toxicologia, cosmetologia, agronomia, electrotehnica și de ce nu gastronomia, dar și alte domenii nu
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
fost mai puțin studiată, deși acest proces fotochimic are deja aplicații practice, în special în formularea preparatelor cosmetice pentru plajă . De asemenea, pe același principiu acționează grupele cinamoil din polimeri, în compoziții cu proprietăți de cristal lichid, când genereaza o aliniere omogenă a cristalelor lichide în fază nematică (asemănătoare cu cea obținută în sistemele “comandate” bazate pe azobenzen) sau determină modificarea indicelui de refracție . Reacția de fotoizomerizare are loc la iradierea soluțiilor diluate de compuși monomoleculari sau în cazul polimerilor cu
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
303]. POLIMERI CU GRUPE CINAMOIL OBTINUȚI PRIN REACȚII POLIMER-ANALOAGE Poli(vinil cinamatul), primul fotopolimer sintetic și principalul reprezentant al copolimerilor fotosensibili, din seria fotoreziștilor negativi, continuă să atragă interesul cercetătorilor , fiind util în obținerea de noi polimeri sau sisteme de aliniere a cristalelor lichide. Reacția de fotociclodimerizare, caracteristică filmelor de copolimeri cu grupe cinamoil, stă la baza unei metode de studiu a conformației polimerilor . Sinteza poli(vinil cinamatului) prin esterificarea parțială a poli(vinil alcoolului) Poli(vinil cinamatul) are ca unitate
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]