2,520 matches
-
tip de comunism ar trebui să se ajusteze la noile valori fără ezitare (Brezinski: 1971, 52). Ceea ce s-a și întâmplat începând cu anii 1948-1949. Democrațiile populare lăsau acum locul republicilor populare, în timp ce preeminența leninismului post-revoluționar anihila orice formă de alteritate politică, asociată cu implicit cu o formă potențială sau manifestă de opoziție. 3.2. De la monarhie la republică populară. România în intervalul 1945-1947 În data de 23 august 1944, după ce fusese timp de peste trei ani o aliată fidelă a Germaniei
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe care le asigură. Spre deosebire însă de realism și leninism, toleranța este un crez, un scop în sine a filosofiei pluraliste a relațiilor internaționale și, pe cale de consecință, este total incompatibilă cu orientările internaționale leniniste. Interculturalitatea și deschiderea înspre alteritate a leninismului romantic se află în flagrant contrast, din punct de vedere "burghez", cu "internaționalismul" său declarat. Atâta timp cât în lumea exterioară dominau forțe, tendințe și procese "contrarevoluționare", leninismul romantic se insula pentru a își păstra nealterată puritatea și intransigența revoluționară
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală " El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau...". (Brecht) 1. Marc Augé și JeanPaul Colleyn. Aspecte biobibliografice Primul dintre autorii Antropologiei, Marc Augé, s-a născut în 1935 la Poitiers, Franța. Actualmente este
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
înțelegerii atunci când pricepi imediat celebra frază a lui Brecht: ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este gândirea adevărată"8. O asemenea gândire conștientizează imediat faptul că trăim în prezent un timp al provocărilor alterității. În jocul social este prezentă alteritatea etnică, religioasă, culturală, politică și chiar economică. Or, interesant și original în textul celor doi antropologi este faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației clasice a antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
a lui Brecht: ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este gândirea adevărată"8. O asemenea gândire conștientizează imediat faptul că trăim în prezent un timp al provocărilor alterității. În jocul social este prezentă alteritatea etnică, religioasă, culturală, politică și chiar economică. Or, interesant și original în textul celor doi antropologi este faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației clasice a antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu sunt prioritar valorizate provocările pe care
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
fabulă tristă, în care toate animalele ar conduce la groapă un pisic. Ar fi îndurerate foarte toate lighioanele pământului, și chiar leul s-ar fi crezut obligat să nu lipsească.” În romanul Ioana e accentuată teama naratorului de ceilalți, de alteritate prin existența reală sau imaginară a rivalului. Femeia sugerează la un moment dat că prezența celuilalt ar fi imaginară, iar cu altă ocazie îi mărturisește lui Sandu un adevăr crud: „Vă iubesc pe amîndoi, sunteți complet diferiți, dar egali.” Naratorul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
categorii subiectivității negative bărbatului este jertfit misogin. pe altarul Literatura la persoana întâi oferă avantajul sincerității dar unul din efectele perverse ale metodei este cel al conferirii de puteri discreționare naratorului care nu empatizează și nu poate avea relații de alteritate. În relația Eu - Tu, Eul proliferează monstruos ocupând teritoriul Celuilalt, impunându-și dictatorial prejudecățile și resentimentele. Această litaratură e doar aparent subiectivă, de fapt ea are tendințe de obiectivitate. Se realizează un procedeu de „înstrăinare”, de alienare, prin care poate
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
romanul românesc se realizează, iar „păpușa” va rupe firele cu ajutorul cărora a fost manipulată și va dori să se dezvolte singură spiritual. Cele trei romane ale lui Anton Holban cunosc o evoluție a naratorilor care vor deveni din ce în ce mai permeabili cu alteritatea femină. Autorul are idei asemănătoare cu cele ale lui Henry James, cel mai important teoretician al romanului european. Dana Dumitriu observă că în realismul psihologic trebuie să-și concentreze atenția asupra vieții sale interioare, și să nu urmărească suprafețele. Artistul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
mai triste soarte care i-a fost dat vreunui muritor s-o aibă vreodată."38 Personajul Jean-Jacques din Reverii este un personaj modern, fiind în același moment el însuși și un altul. Cartea e un simbol al victoriei sinelui asupra alterității, dar, pentru o ureche atentă, răsună de lamentații și de chemării. "Ca un general după ceasul bătăliei, cînd străbate cîmpul lipsit de viață, acoperit cu leșuri ale vrăjmașilor deopotrivă cu ale propriilor luptători, Rousseau pare să se cutremure de prețul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
fi ușor identificate la nivel discursiv, dar și la cel al politicilor curente. Explicația pentru ceea ce se întâmplă după 1848, devenit un an reper și pentru schimbarea de ton înregistrată ulterior din partea unei bune părți a elitei politice românești față de alteritatea existentă în Principatele Române, dar mai ales față de reprezentanții etniei evreiești, o putem obține dacă avem în vedere existența unui capitalism aflat la începuturile sale, anumite greșeli strategice comise de actorii politici majori și nu în ultimul rând o importantă
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
acutizare a "problemei evreiești". Responsabilitatea pentru această situație aparține, credem, deopotrivă elitei intelectuale și politice care, prin acțiunile sale, încurajează practic o perpetuare a unor stereotipuri în locul unui efort în direcția formării altei imagini decât cea existentă până atunci asupra alterității. Un rol important în această direcție revenea presei românești care, profitând de libertatea de exprimare existentă, găsea de cuviință să contribuie la menținerea coeziunii grupului majoritar prin prezentarea evreilor drept pericolul cel mai serios la adresa națiunii române. Chiar dacă erau ziare
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
politici ca, o dată ajunși în poziții decizionale, să conceapă diferite mecanisme de funcționare a statutului român doar pentru majoritari, chiar dacă în felul acesta se îndepărtau de spiritul epocii. Fără a fi recunoscută vreodată, exista în maniera aceasta de respingere a alterității și o uriașă teamă de concurența pe care o aduceau etnicii evrei mai ales în domeniul economic. Chiar dacă și în privința disponibilității de acceptare a celuilalt presiunea externă juca un important rol, treptat societatea românească demonstra că atitudinile ce puteau fi
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
evrei dețineau afaceri importante în zona comerțului și a industriei. Petițiile de protest adresate Constituantei transmiteau un mesaj cât se putea de clar factorului politic; liberalizarea cerută în repetate rânduri nu cuprindea, în viziunea momentului, și o altă atitudine față de alteritate decât cea existentă în Evul Mediu 616. Aproape toți cei care interveneau în timpul dezbaterilor asupra formei pe care trebuia să o aibă articolul ce permitea acordarea cetățeniei române făceau trimitere la nemulțumirile existente deja în țară la adresa evreilor și nu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
manifestat de un grup de lideri, formați intelectual și politic în spațiul occidental, nu avea să fie suficient pentru ștergerea tuturor "elementelor" specifice medievalității. O parte importantă a acestora avea să fie evidentă din modul în care se raportau la alteritate, nu doar clasa politică, ci și aceia care resimțeau în mod direct contactul cu "străinul". După instabilitatea politică din primul an al noului regim politic, existau destule semnale potrivit cărora trecerea în noul an calendaristic urma să aducă și o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
la jocul politic care se remarcaseră, pe parcursul mai multor ani, prin luările lor de poziție față de problema evreiască, existența unor mari diferențe între adevăratele lor convingeri și acoperirea lor verbală, dar și o modalitate aparte de a concepe relația cu alteritatea. Numeroasele presiuni externe se dovedeau insuficiente pentru producerea unei schimbări interne care avea să-și mai aștepte o bună perioadă de timp materializarea. Capitolul V Consolidarea unui nou regim politic Dorința de a pregăti cât mai bine acțiunea de îndepărtare
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Brătianu, Acte și Cuvântări, publicate de George Marinescu, București, Editura Cartea Românească, 1936. I.C. Brătianu, Viața și faptele sale (1821-1891), f. l., Imprimeriile Independența, f. a. Ioncioaia, Florea, "Veneticul, păgânul și apostatul. Reprezentarea străinului în Principatele Române (secolele XVIII-XIX)", în Identitate, alteritate în spațiul cultural românesc, volum îngrijit de Al. Zub, Iași, Editura Universității "Al. I. Cuza". Ionescu, Virgil, Mihail Kogălniceanu. Contribuții la cunoașterea vieții, activității și concepțiilor sale, București, 1963. Iordache, Atanasie, Originile conservatorismului politic din România, București, Editura Politică, 1967
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
avuseseră diferite libertăți încă din perioada anterioară anului 1848. Vezi J.B. Brociner, Chestiunea israeliților români, Partea I, până la 1848, București, Tipografia Horia Carp, 1910. 548 Florea Ioncioaia, "Veneticul, păgânul și apostatul. Reprezentarea străinului în Principatele Române( secolele XVIII-XIX)", în Identitate, alteritate în spațiul cultural românesc, volum îngrijit de Al. Zub, Iași, editura Universității Al. I. Cuza, p.168. 549 Baronul Kreuchely era cel care relata despre acest incident dar și despre opinia amintiă a funcționarului român în cotombrie 1823. Ibidem, p.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
orice caz etc. • Fenomenele de modalizare autonimică: orice enunț sau fragment de enunț meta-enunțiativ care, într-o buclă reflexivă a vorbirii asupra faptului de a vorbi, manifestă neclaritatea și inexactitatea cuvintelor. Niște simple ghilimele sau italice pot semnala inserții ale alterității, dar, în urma unor lucrări importante ale lui J. Authier-Revuz (1984, 1994, 1995), vom vorbi de modalizare autonimică atunci cînd se manifestă non-coincidența discursului cu el însuși (cum se spune, pentru a folosi un termen filozofic), non-coincidența între cuvinte și lucruri
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o judecată, o evaluare. Într-adevăr, sălbatic (în latină, forasticus), în opoziție cu domesticus, se aplică la ceva care are un aspect ostil, agresiv, brutal, care poate reacționa violent. Înseamnă a spune că animalele cu pricina sînt pentru tu o alteritate neliniștitoare, accentuată de numărul lor (răspîndite). Lexemele generice masculi și femele confirmă izotopia animală pe care o sprijină verbele de acțiune. A răscoli se poate spune la fel de bine despre un animal care sapă în pămînt ca să găsească ceva. Dîrzenia de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sensul etimologic al conectorului). Nici un locutor nu asumă explicit această nouă stare a realității, prezentată ca adevărată. Locutorul-enunțător suport al PdV2 ("ei" sînt oameni = același, ca ceilalți oameni, ca noi) se disociază de PdV1 al lui TU ("ei" sînt animale = alteritate). Moralistul, deși detașat, este prezent de-a lungul aserțiunii enunțurilor date ca adevărate și în mecanismul textual al dezvăluirii progresive a unei realități pe care TU era inițial incapabil s-o vadă. Așa cum am spus mai sus, segmentul [C] pare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
6. Conceptul cultural european / 62 2.7. Demersuri instituționale pentru o cultură europeană / 65 2.8. Cultura și integrarea europeană / 67 2.9. Interculturalitatea : realitate în comunicarea contemporană / 69 2.10. Antropologia culturală bază a interculturalității / 76 2.11. Percepția alterității / 78 2.12. Funcționalismul / 83 2.13. Constrângerile asupra percepției / 88 2.14. Modelul schimburilor / 89 2.15. Funcționarea ternară a culturii / 90 2.16. Identitatea culturală europeană / 93 2.17. Asumarea politică a alterității / 97 2.17.1. Scopurile
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
interculturalității / 76 2.11. Percepția alterității / 78 2.12. Funcționalismul / 83 2.13. Constrângerile asupra percepției / 88 2.14. Modelul schimburilor / 89 2.15. Funcționarea ternară a culturii / 90 2.16. Identitatea culturală europeană / 93 2.17. Asumarea politică a alterității / 97 2.17.1. Scopurile fundamentale ale politicii culturale internaționale / 98 2.17. 2. Menținerea păcii și prevenirea conflictelor / 99 2.17. 3. Industriile culturale / 101 2.17. 4. Impunerea pe plan internațional / 102 2.17. 5. Căutarea diversității și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cel european contemporan, depinde într-un mod cu totul fundamental de comunicarea interculturală, concretizată în conviețuirea în aceeași arie geografică a mai multor grupuri culturale sau în mobilitatea indivizilor (fenomenul emigrației), cu alte cuvinte într-o raportare specifică față de fenomenul alterității. Este evident faptul că nu poate exista comunicare interculturală în absența unei etici generale bazate pe valori autentice și profunde, care depind în general de sistemele religioase acestea fiind cele mai durabile realități umane. Comunicarea interculturală nu poate fi prin
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pe valori autentice și profunde, care depind în general de sistemele religioase acestea fiind cele mai durabile realități umane. Comunicarea interculturală nu poate fi prin urmare un demers tehnic strict, lipsit de sentiment, iar din acest punct de vedere asumarea alterității trebuie fundamentată pe baze etice. Etica este condiția sine qua non a interculturalității, iar celelalte domenii, precum cel politic sau economic, trebuie să asume acest lucru și să funcționeze ca atare. Trăim într-o perioadă istorică pe care o putem
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și în ultimă instanță creator conștient de valori culturale, adică determină în același timp un dublu demers, de conștientizare și de deschidere. Altfel spus, un proces de comunicare interculturală valabilă transformă persoana, se poate spune că o re-creează, prin asumarea alterității și, implicit, a diversității. Acest lucru nu implică dizolvarea identității persoanei, procesul de comunicare interculturală având ca scop esențial ancorarea sa corectă în cadrul culturii native, deci asumarea conștientă a propriei culturi și implicit întărirea propriei identități. Comunicarea interculturală implică persoana
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]