6,823 matches
-
și axa câmpului învârtitor creat de stator are tendința naturală de creștere. Această modificare este însoțită și de o creștere a cuplului electromagnetic, care va echilibra noua valoare a cuplului rezistent. Prin rămânerea în urmă a rotorului crește de fapt alunecarea, crește tensiunea indusă în rotor, deci și curentul rotoric, care determină o creștere a cuplului electromagnetic-activ. Mașina va funcționa în noua situație cu o viteză mai mică decât cea anterioară apariției perturbației. Mașina asincronă are, așadar o particularitate esențială în comparație cu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
a acestor mașini. La mașina asincronă funcționarea stabilă ale loc pe intervalul de modificare a unghiului intern de la 0 la π/4. (fig. 5.99), așa cum se poate observa și din diagrama cercului simplificată. Acest domeniu este caracterizat prin modificarea alunecării de la valoarea s=0 la s=scr1. Pentru valori ale alunecărilor mai mari decât cea critică, mașina are o funcționare instabilă, utilizată în practică pentru pornire, când punctul de funcționare pleacă din A1, trece prin Q1 și ajunge în N
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
intervalul de modificare a unghiului intern de la 0 la π/4. (fig. 5.99), așa cum se poate observa și din diagrama cercului simplificată. Acest domeniu este caracterizat prin modificarea alunecării de la valoarea s=0 la s=scr1. Pentru valori ale alunecărilor mai mari decât cea critică, mașina are o funcționare instabilă, utilizată în practică pentru pornire, când punctul de funcționare pleacă din A1, trece prin Q1 și ajunge în N nominal. Este important faptul că alunecarea critică depinde esențial de valoarea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
s=scr1. Pentru valori ale alunecărilor mai mari decât cea critică, mașina are o funcționare instabilă, utilizată în practică pentru pornire, când punctul de funcționare pleacă din A1, trece prin Q1 și ajunge în N nominal. Este important faptul că alunecarea critică depinde esențial de valoarea rezistenței rotorice. În timp ce la mașina sincronă domeniul de funcționare stabilă depinde de valorile reactanțelor statorice (diferite pe cele două axe d și q, la mașinile cu poli aparenți) iar limitele acestuia nu pot fi extinse
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
intern. Valoarea maximă a cuplului se obține când ψ2, ajunge la 450. Această valoare este specifică mașinilor cu o singură alimentare. La mașinile cu dublă alimentare acest unghi este de 900. Pe caracteristica unghiulară se pot fixa valorile particulare ale alunecării, prin folosirea relației de legătură (5.412), precum și regimurile de funcționare ale mașinii: motor, generator și frână. Existența acestei dependențe de unghiul intern conduce la dezvoltarea unor strategii noi de control al mașinii asincrone, cu performanțe îmbunătățite, de exemplu, în ceea ce privește
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
unghiul ascuțit dintre curentul rotoric și tensiunea aplicată U1) este egal cu π/4. Din diagrama reprezentată în fig. 5.100, ținând seama de componentele active și reactive se poate scrie cu aproximație, relația de legătură dintre unghiul intern și alunecarea (5.417) ultima relație fiind folosită la valori reduse ale alunecării (sub cea critică). În fig.5.101 este trasată o caracteristică cuplu - alunecare precum și caracteristica unghiulară corespondentă pentru o mașină asincronă trifazată, unde sunt prezentate unele puncte de funcționare
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cu π/4. Din diagrama reprezentată în fig. 5.100, ținând seama de componentele active și reactive se poate scrie cu aproximație, relația de legătură dintre unghiul intern și alunecarea (5.417) ultima relație fiind folosită la valori reduse ale alunecării (sub cea critică). În fig.5.101 este trasată o caracteristică cuplu - alunecare precum și caracteristica unghiulară corespondentă pentru o mașină asincronă trifazată, unde sunt prezentate unele puncte de funcționare particulare precum și domeniile de variație a alunecărilor și respectiv a unghiului
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
componentele active și reactive se poate scrie cu aproximație, relația de legătură dintre unghiul intern și alunecarea (5.417) ultima relație fiind folosită la valori reduse ale alunecării (sub cea critică). În fig.5.101 este trasată o caracteristică cuplu - alunecare precum și caracteristica unghiulară corespondentă pentru o mașină asincronă trifazată, unde sunt prezentate unele puncte de funcționare particulare precum și domeniile de variație a alunecărilor și respectiv a unghiului intern în regimul de motor. În Tab.5 .8.1 sunt date corespondențele
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la valori reduse ale alunecării (sub cea critică). În fig.5.101 este trasată o caracteristică cuplu - alunecare precum și caracteristica unghiulară corespondentă pentru o mașină asincronă trifazată, unde sunt prezentate unele puncte de funcționare particulare precum și domeniile de variație a alunecărilor și respectiv a unghiului intern în regimul de motor. În Tab.5 .8.1 sunt date corespondențele dintre valorile: alunecării, s; cuplului relativ, M/ Mcr1 (raportat la cel critic); unghiului intern ψ1=ψ2+ε1, deduse după relația (5.417), referitoare
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
unghiulară corespondentă pentru o mașină asincronă trifazată, unde sunt prezentate unele puncte de funcționare particulare precum și domeniile de variație a alunecărilor și respectiv a unghiului intern în regimul de motor. În Tab.5 .8.1 sunt date corespondențele dintre valorile: alunecării, s; cuplului relativ, M/ Mcr1 (raportat la cel critic); unghiului intern ψ1=ψ2+ε1, deduse după relația (5.417), referitoare la un motor asincron de: PN=110 kW, 2p=6, UN=380 V, conexiune statorică în stea, IN=225 A
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
și axa câmpului învârtitor creat de stator are tendința naturală de creștere. Această modificare este însoțită și de o creștere a cuplului electromagnetic, care va echilibra noua valoare a cuplului rezistent. Prin rămânerea în urmă a rotorului crește de fapt alunecarea, crește tensiunea indusă în rotor, deci și curentul rotoric, care determină o creștere a cuplului electromagnetic-activ. Mașina va funcționa în noua situație cu o viteză mai mică decât cea anterioară apariției perturbației. Concluzii rămân aproape aceleași cu cele din cazul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
punctul a). Fenomenele ce trebuie evidențiate au în vedere, în mod deosebit, funcționarea stabilă a acestor mașini. La mașina asincronă funcționarea stabilă ale loc pe intervalul de modificare a unghiului intern de la 0 la π/4. Acest domeniu corespunde modificării alunecării de la s=0 la s=scr1. Pentru valori ale alunecărilor mai mari decât cea critică mașina are o funcționare instabilă, utilizată în practică la pornire, când punctul de funcționare pleacă din A1, trece prin Q1 și ajunge în N-la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mod deosebit, funcționarea stabilă a acestor mașini. La mașina asincronă funcționarea stabilă ale loc pe intervalul de modificare a unghiului intern de la 0 la π/4. Acest domeniu corespunde modificării alunecării de la s=0 la s=scr1. Pentru valori ale alunecărilor mai mari decât cea critică mașina are o funcționare instabilă, utilizată în practică la pornire, când punctul de funcționare pleacă din A1, trece prin Q1 și ajunge în N-la regimul nominal. 232 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
maximă a cuplului are o dependență invers proporțională cu reactanțele înfășurărilor. Prin modificarea rezistenței rotorice se modifică doar poziția punctelor particulare pe caracteristica unghiulară, valoarea maximă a cuplului nu se modifică. Pe caracteristica unghiulară se pot fixa valorile particulare ale alunecării, prin folosirea relației de legătură (5.417), inclusiv și o delimitare a regimurilor de funcționare stabilă. Cunoscând această dependență se pot adopta unele strategii concrete, adecvate de control, similare cu cele folosite la mașinile sincrone, privind oportunitățile de exploatare a
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
valorile lor maxime. 5.9 APLICAȚII LA MAȘINILE ASINCRONE TRIFAZATE 5.9.1 Probleme enunțuri P.5.1 Un motor asincron trifazat cu 2p=4 furnizează o putere de 75kW unei mașini de lucru. Frecvența de alimentare este 50Hz, iar alunecarea nominală este de 4%. Pierderile prin frecări și ventilație (cele suplimentare fiind incluse) sunt de 1,9kW, iar pierderile în înfășurarea statorică se cifrează la 2,7kW. Curentul rotoric raportat la stator este de 100A, iar pierderile în fierul statoric
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la gol ideal un curent de 20A și o putere activă de 14kW. Pentru înfășurările conectate în stea se obțin următorii parametri: R1=0,4Ω, R'2=0,4Ω și Xs1 +X's2=2Ω (pe fază). Motorul funcționează cu o alunecare de 2%. Să se determine: a) Cuplul electromagnetic dezvoltat de motor, b) Factorul de putere, c) Curentul de fază absorbit, d) Puterea electrică absorbită. Se mai precizează raportul reactanțelor de scăpări: X's2=(7/3)Xs1. P.5.3 Un
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pornire dacă tensiunea de alimentare este de 180V, la frecvența f1=50Hz, respectiv la f'1=60Hz; b) Să se determine curenții de pornire la tensiunea de linie nominală pentru cele două frecvențe statorice f1, respectiv f'1; c) pentru alunecarea de 3% să se determine: curenții de linie, cuplurile electromagnetice, turațiile, puterile utile, factorii de putere, randamentele corespunzătoare celor două frecvențe de alimentare și tensiuni nominale. P.5.7 Parametrii unui motor asincron trifazat având datele nominale , conexiunea fazelor în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Xs1; X's2. c) Să se determine rezistența statorică măsurată între două borne. P.5.8 Un motor asincron trifazat are datele nominale PN=7,5kW, UN=230V, nN=940rot/min, f1=50Hz. a) Să se determine: numărul de poli, alunecarea și cuplul nominal al motorului; b) Dacă tensiunea se păstrează la valoarea nominală, iar sarcina se modifică încât turația devine n'=960rot/min, să se determine noua alunecare, cuplul util, puterea mecanică, curentul de linie absorbit de motor, dacă pierderile
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
nN=940rot/min, f1=50Hz. a) Să se determine: numărul de poli, alunecarea și cuplul nominal al motorului; b) Dacă tensiunea se păstrează la valoarea nominală, iar sarcina se modifică încât turația devine n'=960rot/min, să se determine noua alunecare, cuplul util, puterea mecanică, curentul de linie absorbit de motor, dacă pierderile totale sunt de 300W, iar factorul de putere este de 0,8 (activ-inductiv), c) Să se determine puterea reactivă și capacitatea condensatoarelor (conectate în triunghi) necesare aducerii factorului
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
nominale PN=90kW, UN=660V, nN=710rot/min, f1=50Hz decroșează la turația de 630rot/min, când cuplul dezvoltat atinge o valoare de 2,5 ori mai mare decât cel nominal. a) Să se determine: numărul de perechi de poli, alunecarea nominală, alunecarea critică și cuplul nominal al motorului; b) Să se determine turația corespunzătoare unei sarcini mecanice de 45kW, c) Care este valoarea puterii mecanice furnizate înainte de decroșare, d) Care este valoarea cuplului de pornire (în procente din cuplul nominal
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
90kW, UN=660V, nN=710rot/min, f1=50Hz decroșează la turația de 630rot/min, când cuplul dezvoltat atinge o valoare de 2,5 ori mai mare decât cel nominal. a) Să se determine: numărul de perechi de poli, alunecarea nominală, alunecarea critică și cuplul nominal al motorului; b) Să se determine turația corespunzătoare unei sarcini mecanice de 45kW, c) Care este valoarea puterii mecanice furnizate înainte de decroșare, d) Care este valoarea cuplului de pornire (în procente din cuplul nominal) dacă tensiunea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
motor asincron trifazat cu rotor bobinat cu 8 poli și frecvență nominală de 50Hz este încărcat până la decroșare, când turația rotorului este de 530rot/min. Rezistența proprie raportată, pe o fază rotorică este de 0,3Ω. Să se calculeze: a) alunecarea critică (de decroșare); b) reactanța de scurtcircuit (pe fază) a mașinii; c) frecvența curenților induși în rotor la decroșare; (se acceptă aproximația 11 c , căderile de tensiune pe rezistența și reactanța statorului se neglijează). B. Se știe că motorul asincron
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cele mecanice inclusiv prin ventilație. Se vor afla: curentul absorbit la pornire când se aplică UN, curentul nominal statoric, I1N, factorul de putere nominal, factorul de putere maxim, curentul nominal rotoric, I2N, cuplul maxim, cuplul nominal, cuplul de pornire nominal, alunecarea nominală, alunecarea critică etc. b) Să se reprezinte schema echivalentă pe fază și să se precizeze parametrii circuitului rotoric. c) Să se determine parametrii reostatului de pornire (rezistența și puterea disipată pe rezistența rotorică înseriată) astfel încât motorul să pornească cu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
inclusiv prin ventilație. Se vor afla: curentul absorbit la pornire când se aplică UN, curentul nominal statoric, I1N, factorul de putere nominal, factorul de putere maxim, curentul nominal rotoric, I2N, cuplul maxim, cuplul nominal, cuplul de pornire nominal, alunecarea nominală, alunecarea critică etc. b) Să se reprezinte schema echivalentă pe fază și să se precizeze parametrii circuitului rotoric. c) Să se determine parametrii reostatului de pornire (rezistența și puterea disipată pe rezistența rotorică înseriată) astfel încât motorul să pornească cu cuplu Aplicații
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
puterea disipată pe rezistența rotorică înseriată) astfel încât motorul să pornească cu cuplu Aplicații la mașinile asincrone trifazate 237 maxim. d) De pe diagrama cercului să se reprezinte caracteristicile: curentului statoric absorbit, factorului de putere, cuplului electromagnetic, puterii absorbite și randamentului în funcție de alunecare. P.5.14 Un motor asincron trifazat cu rotor bobinat cu 8 poli, putere nominală PN= 3.000W, tensiune nominală , conexiune Y, frecvență nominală 50Hz, este încercat la gol cu rotorul închis pe circuitul propriu, la tensiunea sa nominală absorbind
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]