3,481 matches
-
Există astăzi dispozitive, numite uneori "ureche artificială", care înlocuiesc auzul prin stimulare vibro-tactilă. 3.6. Senzațiile auditive Cercetarea psihologică a fenomenelor auditive necesită aparate de producere și control al sunetelor, de măsurare, înregistrare și reproducere a lor, anumite condiții de ambianță de laborator pentru efectuarea experimentelor etc. Metodele mai vechi de determinare a sensibilității auditive, de stabilire a pragului absolut și diferențial le mai întâlnim în laboratoare, fiind utilizate mai ales pentru demonstrații, dar locul lor a fost luat de aparatura
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
obiectelor. În aceste condiții viața persoanelor respective a devenit extrem de dificilă, ele nefiind capabile nici să se hrănească singure. Cu toate acestea, după câteva săptămâni, în ciuda ochelarilor, persoanele respective au început să vadă realitatea așa cum este, descurcându-se firesc în ambianță. Scoțând ochelarii, totul a apărut dintr-o dată deformat, dar în sens invers modificărilor inițiale (o suprafață văzută concavă, de data aceasta era văzută convexă etc.). Ajutate din nou, persoanele respective au început să perceapă firesc realitatea. Experimentul lui Kohler demonstrează
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
în Vocabularul de psihologie, asimilează termenul de vigilență cu cel de atenție. Mackworth a folosit termenul de vigilență pentru a descrie menținerea la un nivel înalt a performanțelor de detecție a unor mici modifică ri care apar neregulat într-o ambianță monotonă. Modelul tipic al testului de vigilență propus de el poartă denumirea de testul ceasului "clock -test" și constă în observarea prelungită a mișcării unui indicator, care parcurge întreg cadranul unui ceas în timp de 100 de secunde efectuând câte
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
o anumită limită. Probele utilizate pentru determinarea sarcinilor de vigilență trebuie să fie de lungă durată. Într-o sarcină de vigilență performanțele pot fi afectate de nouă variabile majore: * Intervalul dintre semnale; * Frecvența semnalelor prezentate; * Mărimea semnalului: * Cunoașterea rezultatelor; * Factorii ambianței; * Cunoașterea locului de apariție a semnalelor; * Alternarea periodică a odihnei și activității; * Stimulii externi neașteptați; * Motivația. b. Măsurarea performanțelor la probele de vigilență Numeroase cercetări au exprimat performanța ca probabilitate de detecție a semnalelor într-un timp dat, prin calcularea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
simplu pe care-l numim reflex de orientare." Putem concluziona că reacția de orientare, caracterizată prin întreruperea activității curente și dirijarea aparatelor de recepție către sursa de stimulare, constituie un răspuns nespecific, global al organismului la orice modificare neașteptată a ambianței. Ea se exprimă prin modificări somatice, vegetative, bioelectrice având drept consecință creșterea difuză a excitabilității sistemelor aferente. Direcția în care evoluează reacția de orientare depinde de semnificația stimulilor care au provocat-o. Stingerea reacției de orientare comportamentale, echivalentă cu fenomenul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
o poreclise „Nășica“, dintr-un motiv lesne de bănuit. Ne instala pe toți pe tabureți, la masa rotundă cu geam de sticlă și macramé presat dedesubt. Arătam stupid, ca niște copii mici, ne veneau bărbiile puțin mai sus de geam. Ambianța se încălzea cu niște păhărele portocalii, transparente, în care tanti Aldea turna un coniac gros, cu-aromă de piersică. Nu lăsa sticla pe masă (nici nu scria mare lucru pe ea, doar un nume de localitate: „Arad“), o încuia la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a nepreparatelor și a băuturilor, în vederea consumului pe loc a acestora. Prestațiile de servicii din alimentația publică au în vedere asigurarea unor condiții corespunzătoare și civilizate de consum, cum ar fi: pregătirea mesei, servirea mâncărurilor și produselor complementare, asigurarea unei ambianțe plăcute (confort, muzică, program de divertisment, etc.). Ținând seama de cele trei laturi ale activității, ce determină profilul alimentației publice, se poate spune că aceasta este o formă a comerțului cu amănuntul care realizează transferarea mărfurilor și a preparatelor obținute
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
Comerțul cu produse nealimentare folosește, alături de unități cu mari suprafețe de vânzare, cum sunt magazinele universale, și o rețea largă de unități mai mici, prin intermediul cărora sunt comercializate diferite grupe de mărfuri care implică o prezentare deosebită, consultații de specialitate, ambianță în procesul de cumpărare (blănuri, unele confecții, bijuterii, articole culturale, etc.). Trăsătura caracteristică a comerțului specializat de mărfuri nealimentare constă în aceea că folosește forme și strategii foarte variate de comercializare. Principalele direcții de specializare ale comerțului nealimentar conturate sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
cărți, papetărie, jucării, discuri, parfumerie, îmbrăcăminte etc. Toate într-o gamă sortimentală redusă. Din aceeași categorie mai fac parte o serie de snack-uri, restaurante, discoteci etc. Aceste magazine se disting de alte puncte de vânzare cu amănuntul, prin cadrul, ambianța și orarul lor de funcționare. Altfel spus, aceste unități practică formula unei distribuții de masă pentru o serie de produse, iar pentru altele, formula unei distribuții selective. Cele ce practică distribuția de masă sunt organizate în stil "bazar", iar cele
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
metode moderne de vânzare) MMM= Move More Merchandise (a manipula mai multe mărfuri) MMM= Make More Money (a face mulți bani) Pentru a înțelege acest demers este necesară studierea a trei componente: ceea ce se vinde: produsul; locul unde se vinde: ambianța creată de organizarea interioară a magazinului; maniera în care se vinde: metode de vânzare. Punctele cardinale ale merchandisingului pot fi considerate cele din următoarea figură: Fig. 7.2. Punctele de referință ale merchandisingului Sursa: Ristea, A. L., Tehnologie comercială, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
cu mărfuri alimentare nepreparate aprovizionate de la diverși furnizori. El constituie o îmbinare a operațiunilor de pregătire și prezentare a preparatelor culinare, de cofetărie patiserie, a băuturilor, cu serviciile specifice determinate de servirea și consumul acestora cât și cu crearea unei ambianțe de destindere și bună dispoziție în spații special amenajate 57. Această ramură de comerț deține un loc foarte important în viața economică și socială și anume: * Ocuparea unui număr însemnat de persoane într-o activitate productivă, creatoare de valoare; * Prepararea
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
primordial de primă categorie, în societățile dezvoltate, în alocarea și utilizarea rațională a resurselor umane, în asigurarea accesului echitabil la educație și muncă. Persoanele cu eșec școlar, profesional, social, familial, economic etc au o cu totul altă imagine despre sine, ambianța socio-culturală și economică în care trăiește, despre puterea lor de a „răzbate" singuri, despre capacitatea de inițiativă, de a „procesa" informațiile și a lua deciziile potrivite etc. Frecvența, natura și mărimea „recompenselor" externe (succes financiar, apreciere socială etc.) necesare pentru
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3116]
-
procese psihice vizate de curriculum elaborat în școală „Medierea conflictelor” sunt: procesele comunicării interși intrapersonale; procese afective, cu accent pe emoțiile superioare; învățare independentă și în grupuri; gândire pozitivă și creativă. c) Atmosfera de lucru (fizică, psihologică, socială). Caracteristici ale ambianței psihologice: transparența și comunicarea empatică; conduită cooperantă; condiții destinse, permisive de susținere; 31 încurajarea exprimării originale, a gândirii divergente; acceptarea/ respectarea diferențelor și deosebirilor dintre persoane d) Parcurgerea curriculum-ului „Medierea conflictelor” are ca finalizare dezvoltarea unor capacități individuale ce
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
efuziuni colective. Confirmarea lui Nicolae Ceaușescu, "cel mai strălucit fiu al clasei muncitoare, simbolul idealurilor de libertate, pace și progres ale poporului român, personalitate proeminentă [...] a vieții politice internaționale", în funcția supremă de secretar general "s-a înfăptuit într-o ambianță de un entuziasm și o înflăcărare fără precedent, dovedindu-se a fi emanația voinței categorice, ferme și unanime a întregii națiuni" (pp. 231, 232). Pe plan teoretic, N. Ceaușescu este autorul unor "magistrale expuneri", întreaga sa operă constituind un nesecat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
limitele unor legi restrictive, ci și sub semnul selecției profesionale calitative 156. Ea apare, în acest fel, ca un mediu de cultivare a darurilor naturale ale membrilor săi nu numai în măsura în care îndeplinește rolul de "poala maternă", cum spune Kant, de ambianța educativa și ocrotitoare, favorabilă. Ci și în caracterul ei de cadru oponent în fața tendinței, la fel de puternice, a oamenilor, de a învinge orice adversitate pentru a se realiza. Nu numai în ceea ce privește artă, ci în general, "iscusința nu se poate dezvolta serios
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
acceptării unui act medical. Aici, de regulă, mama este implicată, iar medicul va trebui să găsească acele căi prin care să realizeze și responsabilizarea copilului și nu culpabilizarea lui, să folosească un limbaj adecvat, să respecte parteneriatul cu părinții, iar ambianța În care se realizează investigațiile și tratamentul să reflecte pe cât posibil viața socio-școlară a copilului. Sub aspectul vârstei autorii decelează trei etape În care copilul se comportă diferit. Prima etapă, sub vârsta de 4 ani, când copilul percepe investigațiile și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ce se regăsesc aproape zilnic În micile neajunsuri, nerealizări, insatisfacții, neîmpliniri din viața obișnuită. Acești factori se leagă de regulă de relațiile de familie, de relațiile la locul de muncă, relațiile cu vecinii, prietenii, probleme financiare, sau sunt legate de ambianța socială lărgită sau limitată la colectivitatea imediată. Reacția de adaptare ca răspuns la stress Răspunsul la acțiunea factorilor stressori a fost intuit de Hans Selye În 1936 sub denumirea de sindromul general de adaptare a organismului. În fapt este vorba
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
țara care este liderul de necontestat În domeniul terapiei, dar mai ales În domeniul profilaxiei acestei boli. În cadrul acestei conferințe au fost prezentate peste 20 de referate generale și lucrări care s-au derulat pe parcursul a două zile (Într-o ambianță deosebită, Într-o sală imensă unde s-au adunat peste 400 participanți pe 3 secțiuni, cu preluare electronică a imaginilor pe ecrane mari, gazda fiind centrul de conferințe al hotelului Divany-Caravel din mijlocul Atenei) și o sesiune de postere (31
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
marginalizării și inutilității pe care persoana În vârstă o resimte, creează un disconfort care depășește limitele personale, devenind o problemă socială a cărei rezolvare În țările dezvoltate s-a făcut prin crearea acelor condomenii În care vârstnicul Își găsește locul, ambianța potrivită și răspunsul la problemele lui. Nici dimensiunea culturală nu este lipsită de importanță pentru că percepția și trăirea afectivă pentru actul de cultură și fenomenul cultural În general au o specificitate legată de vârstă. A nu se pierde din vedere
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai târziu, Williams își construiește și trăiește într-o lume imaginară, dar care, ca și tipicul Southern Gothic literar, este emblematică pentru o stare de spirit specifică sudului uitat de lumea industrială a nordului, marea învingătoare a Războiului Civil. Această ambianță gotică decadentă, la care contribuie și alcoolismul tatălui, accesele de isterie ale mamei, Edwina, precum și starea psihică precară a lui Thomas Lanier și a sorei sale, Rose, au ajuns să creeze terenul pentru decolarea artistică a viitorului dramaturg, mai degrabă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
proprie care să-l individualizeze față de concurenții săi. Înfățișarea centrului comercial se află În strânsă corelație cu percepția consumatorilor asupra magazinelor și atributelor lor, puse În valoare de un set de caracteristici: amplasarea magazinului, mărimea și structura asortimentului de mărfuri, ambianța și organizarea interioară, mijloace promoționale, amenajarea de ansamblu. Toate aceste caracteristici ale magazinelor sunt percepute de clienți, ca fiind acele elemente care definesc personalitatea spațiului comercial. Atributele pe care consumatorii le atribuie caracteristicilor magazinelor pot fi: pentru personalitatea spațiului comercial
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
unul nou. Fiecare spațiu comercial, În funcție de politica sa comercială, de particularitățile zonei de atracție, poate avea și alte atribute. În principiu putem considera că succesul comercial al unui spațiu comercial depinde de: ▪ sortimentele de mărfuri și servicii oferite spre vânzare; ▪ ambianța și organizarea interioară. 6.2. Amplasarea centrului comercial Problema amplasării unui spațiu comercial nu se pune pentru un proprietar al unui astfel de spațiu care este deja amplasat Într-un loc care poate fi excelent sau mediocru. În această situație
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
stabilește cu clientela. Din acest punct de vedere, proiectarea magazinului trebuie să pornească de la interior spre exterior, Începând de la punctul de vânzare (raionul). Se impune, atât În proiectarea noilor magazine, cât și În remodelarea celor existente, să se creeze o ambianță prin care să promoveze la un nivel cât mai ridicat vânzările, să se realizeze legături optime Între diferitele componente ale sistemului pe care Îl formează ansamblul suprafețelor de vânzare. În ultima perioadă au crescut situațiile În care se apelează la
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
neîntrerupt, într-o desfășurare vertiginoasă, pe măsura dinamicii mașiniste. Peisajul citadin e o perpetuă feerie, o imensă scenă tumultoasă în care omul (poetul) noului ev devine un soi de dănțuitor nietzschean, debordând de forță vitală, ce și-a schimbat doar ambianța naturală cu una artificial-urbană, unde stihialul face loc dezlănțuirilor nu mai puțin violente de energii ale orașului tentacular. „În avioane - se scrie în articolul citat, 1924 - călători cu sensibilități tari joacă pocker sau stepează în mâini. Și ascuțișul senzației nu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
eșecului”, a „nerealizării” (în plan literar, dar și mai general-social), clamarea neliniștii spirituale, voința permanentizării stării de criză a eului. Voronca o afirmă limpede în mai multe rânduri, cu un patos particular, ale cărui accente inconfundabile le recunoaștem imediat în ambianța mișcării românești de avangardă: „știu că semnul marilor izbânzi, marilor împărtășiri de lumină materializată ca o cascadă de glicerină e insuccesul, debutul perpetuu, nerealizarea, nedesăvârșirea oricărui gest, condamnarea la eșec a oricărei întreprinderi”. În A doua lumină, scrisese într-un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]