2,103 matches
-
specialiști au susținut că modul în care elitele naționale au tratat trecutul nazist a avut un efect profund asupra succesului electoral al dreptei radicale populiste în Europa (de pildă, Art, 2006; Decker, 2008). În mod similar, în acele țări ale Americii Latine în care stânga a experimentat un proces de învățare datorat trecutului autoritar și și-a adaptat programul politic în acord cu democrația liberală (Brazilia, Chile și Uruguay, de exemplu), "fantomal populismului (de stânga)" nu a ieșit la iveală (Lanzaro
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sunt Politica comparată, Politica din America Latină și legătura între schimbările de regim și formarea sistemului de partide. A publicat studii în revista Democratization. Kenneth M. Roberts este professor în domeniul studiilor despre guvernanță la Universitatea Cornell, fiind specializat în politica Americii Latine. Este autorul lucrărilor: Deepening Democracy? The Modern Left and Social Movements in Chile and Peru (1998) și co-editor al volumelor The Resurgence of the Latin American Left (2011) și The Diffusion of Social Movements (2010). Postfață În corul cercetătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Iași, 2000, p. 29. 4 Daniel Șandru, "Ideological components of populism", în Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu, Sorina Soare (eds.), Contemporary Populism: A Controversial Concept and Its Diverse Forms, Cambridge Scholars Publishing, Cambridge, pp. 53-84. 1 La drept vorbind, în cazul Americii Latine, este posibil să identificăm o a patra abordare care se bazează pe o perspectivă economică. Această abordare definește populismul drept un tip particular de politică macroeconomică, care este deosebit de dăunătoare, deorece pe termen scurt generează creștere economică și intensifică
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai bun scor posibil). 1 Vezi, spre exemplu, Sergiu Mișcoiu, Sebagden Hygin Kakai și Kokou Folly Hetcheli (coord.), Recul démocratique et néo-présidentialisme en Afrique centrale et occidentale francophone, Editura Institutul European, Iași, 2015. ------------------------------------------------------------------------- POPULISMUL ÎN EUROPA ȘI ÎN CELE DOUĂ AMERICI Indice de subiecte 2 1 Cuvânt-înainte Prefață Populismul și democrația (liberală): un cadru de analiză Partidele populiste din Belgia Populism și democrație Republicanii Cehi (1990-1998) Andrés Manuel López Obrador și populismul în Mexic Populismul la guvernare: cazul Austriei (2000-2007) Populism
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
identități manifestă o tendință naturală de a subzista: cei care le populează continuă să-și conceapă patria ca pe un fel de caleidoscop politic. Germanii se referă la Italia printr-o formă de plural (italian semnificînd Italiile, așa cum am spune Americile). Chiar mulți dintre italieni tind să-și imagineze același lucru 263 de vreme ce omogenizarea lor lingvistică este mai puțin avansată decît cea a Germaniei. Mazzini este iacobin. Însă masa mare a compatrioților săi cultivă mai curînd un vis "herderian" de fraternitate
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
labour, by settling rural regions and industrial cities, and by bringing their unique forms of political and cultural expression”. Dacă, așa cum se observa În 1932, „Încă nu s-a integrat În istoria universală larga parte pe care o au amîndouă Americile”, nici la această oră lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Dar se impune a fi remarcat faptul că În Istoria Americii a apărut, În ultimul timp, un capitol ce se extinde treptat, dedicat imigranților. Așa, de pildă, Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nume nemuritor este George Washington, părintele acestei republici, om patriotic și luminat”. După aproape cinci decenii și jumătate, N. Iorga considera că „Între America de la Început, aceea de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, America luptelor pentru libertate, a Republicei, și America mistică a lui Lincon, America muncitorească de ieri și America tuturora, care e America de acum, pînă la America socotită că nu mai trebuie să fie a tuturor, prin urmare America viitorului, sînt foarte mari deosebiri”. Asemenea precizări sînt necesare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
XVIII-lea, America luptelor pentru libertate, a Republicei, și America mistică a lui Lincon, America muncitorească de ieri și America tuturora, care e America de acum, pînă la America socotită că nu mai trebuie să fie a tuturor, prin urmare America viitorului, sînt foarte mari deosebiri”. Asemenea precizări sînt necesare cuiva interesat de evoluția comunității românești transoceanice, a cărei istorie nu poate fi reconstituită fără a se avea În vedere realitățile americane și românești din ultimele decenii ale secolului al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
of all opportunities”, cum este considerată Îndeobște America, există o legătură indestructibilă, unanim acceptată și discutată azi. Fără emigrație și imigrație, observa cineva, nu ar fi fost posibilă apariția marilor state moderne, a republicilor anglo-saxone și latine din cele două Americi, Îndeosebi. Citîndu-l pe Moritz Wagner, autorul la care ne referim scria În 1928, Întru totul Îndreptățit, că „on a dit à bon droit que «la théorie de la migration est le point fondamental de l’histoire universelle»”. Altcineva apela, nu demult
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a dit à bon droit que «la théorie de la migration est le point fondamental de l’histoire universelle»”. Altcineva apela, nu demult, la Oscar Handlin, un specialist american În evoluția imigrărilor, care afirma că „istoria imigranților În America este istoria Americii Înseși”. Să ne amintim apoi de cunoscuta declarație avansată la 4 noiembrie 1944 de către Franklin D. Roosevelt, potrivit căreia „all of our people all over the country - except the pureblooded Indians - are immigrants, including even those who came over here
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
over here on the Mayflower”. Dar nu puțini au fost aceia care s-au Îndoit și de faptul că „pureblooded Indians” Înșiși puteau fi considerați americani dintotdeauna fără a păstra unele rezerve. Astăzi, recunoscîndu-se că imigrația a stat la baza Americii moderne, se subliniază că „the debate about immigrations has produced scholarly and polemical books attempting to persuade the American public and Congress that immigration is either a disaster or that it is beneficial to the United States. Among the recent
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de Cydonia Mill., Malus Mill. și Pyrus L. destinate plantării, cu excepția (izolate patogene noneuropene) semințelor, originare din țări noneuropene 1.1. Anisogramma anomala (Peck) Plante de Corylus L., destinate plantării, cu excepția semințelor, originare din Canada E. Muller și Statele Unite ale Americii 2. Apiosporina morbosa (Schwein.) v. Plante de Prunus L. destinate plantării, cu excepția semințelor Arx 3. Atropellis spp. Plante de Pinus L., cu excepția fructelor și semințelor, scoarță izolată și lemn de Pinus L. 4. Ceratocystis virescens (Davidson) Plante de Acer saccharum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221579_a_222908]
-
Bibliotecii „Gh. Asachi”, expoziția „Daruri”, a prezentat prof. Gh. Macarie 1997 - nov. - Galeriile „Trianon” Iași - „Corrida”, a prezentat Gloria Lăcătușu și Valentin Ciucă 1997 - dec. - Culori din grădina mea - Galeriile „Petru Rareș” Hârlău, a prezentat Petrache Bicer 1998 - oct. - Casa Americii Latine - „Corrida” - a prezentat prof. Constantin Prut și Marin Mihalache 1998 dec. - 1999 ian - Teatrul Național Tg. Mureș, - „Corrida”, a prezentat pictorul Molnár Denéș 2000 - mai - Galeriile Gala, București, a prezentat Ion Truică 2000 - iunie - Galeriile de Artă, Biblioteca„Gh.
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Chemarea credinței străbune - Petre Bicer, „Evenimentul”, 1995, 28 oct., p.11 47 Expoziție de pictură - Viorica Toporaș - R. Heinisch, „Evenimentul”, 5 oct., 1995 48 D.N. Zaharia - „Iașul vernisajelor”, vol.1: Icoane azi - p. 216-220, Ed. Cariatide, 1995 49 La Casa Americii Latine - „Curierul Național”, 20 ian., 1996 50 Viorica Toporaș - sacrificiul și răsplata (Cafeaua de dimineață), Aurel Leon, „Monitorul”, 9 ian., 1996 51 Pentru suflet și minte - Triada plasticii - Dragoș Ciobanu, „Națiunea”, 1 feb., 1996 52 În arta plastică, talentul e
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
reprezentau performanțe spontane, care Încurajau participarea audiențelor. Burlescul nu creează distanțe Între audiență și performeri, el le reduce (S.G. Davis, 1986, p. 161). Aceleași procedee au fost identificate și În paradele burlești Împotriva dominației engleze și a liderilor loialiști din America secolului al XVIII-lea (P. Shaw, 1981), În celebrările alternative ale zilei de 4 iulie (S. Newman, 1997) și În paradele carnavalești care dublează parada oficială prilejuită de festivități comemorative locale (C. Farber, 1983), În manifestările de stradă ale muncitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
impozitului pe circulație, angajarea liberă a resurselor umane, stabilirea termenelor de plată etc. Zona liberă din Singapore este de doar 4 ha, În zona portului care deservește aproape Întregul sud-estul Asiei, precum și comerțul de tranzit Între Japonia și cele două Americi, pe de o parte, și Europa pe de altă parte. Singapore rămâne una din plăcile turnante ale comerțului internațional, unul dintre antrepozitele Asiei de Sud-Est. Oraș-stat oferă servicii În industrie pentru zeci de mii de străini din Întreaga lume. Deosebit de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
străbătut veacurile și ne mai modelează încă viețile. Puterea americanilor , ca și cea a romanilor a dat și dă motive de invidie și de furie irațională. Trebuie însă să ne punem însă întrebarea cum ar fi fost lumea cu o Americă mult mai slabă. Orice om sincer și cu oarecare cunoștințe de istorie și mai ales de civilizație anglo-saxonă nu poate să rămână indiferent la extraordinarul exemplu organizatoric dat lumii de acești oameni. America a fost dintotdeauna bogată și puternică. A
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
multe realități. Până acum centrul de greutate pentru Creștinism l a reprezentat Europa, sau mai bine spus emisfera nordică, aici concentrându-se cel mai mare număr de creștini. În ultimul secol situația s-a schimbat. Numărul creștinilor din cele două Americi, mai ales cea latină, din Africa și din Asia crescând considerabil. Vom avea de a face cu comunități creștine mult mai numeroase și foarte compacte în țări în curs de dezvoltare, care au o natalitate foarte mare. Dacă tot vorbim
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
refuză orașul și deprind manifestări individualiste (vor dreptul de a trage cu pușca în cei care le încalcă proprietatea...). Deocamdată vederile științifice asupra acestor fenomene se rezumă la noi la descrieri sumare și statistici superficiale. 1 În numeroase țări ale Americii Latine urbanizarea este comparabilă cu cea din Europa și America de Nord; în Africa ritmul creșterii urbane este rapid, iar în Asia proporția populației care trăiește fenomenul urban este enormă. 1 Le Galès, P., Le retour des villes européennes: sociétés urbaines, mondialisation
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
136 Celelalte regiuni producătoare sunt, în ordine descrescătoare, Statele Unite ale Americii, fosta Uniune Sovietică, Argentina, țările din Europa de Est (Bulgaria, Ungaria, România, fosta Iugoslavie, Cehia și Slovacia)137 și Africa de Sud138. I. Vinul din cele două Lumi Pentru cele două Americi, media producției de vin a anilor 1992-1994 este de 42,1 milioane hl pe an, însă aproape toată recolta continentului este asigurată de patru țări: Argentina, Statele Unite ale Americii, Chile și Brazilia. În Africa, unde condițiile climaterice sunt în general
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în care s-a adoptat această combinație, ar putea fi denumită varianta americană. A fost de asemenea adoptată de șase democrații recente. Varianta Americii Latine: guvernare prezidențială cu sistem electoral RP. Prin predilecția puternică pentru sistemul de guvernare prezidențială, țările Americii Latine au urmat aceeași modalitate constituțională ca și Statele Unite. Dar în privința alegerii unui sistem electoral, au imitat în ultimii ani ai secolului al XX-lea variantele europene. În consecință în cele cincisprezece țări latino-americane în care instituțiile democratice aveau un
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
dar pornind de la recunoașterea succesului eclatant al modelului american. Am și scris asta de câteva ori dacă ar fi fost să alegem înțelept după 1990, România nu ar fi trebuit să meargă spre integrarea în UE, ci în Statele Unite ale Americii Mari! Cred că sunt printre puținii români care și-au manifestat public o astfel de opțiune. O asemenea cale ar fi însemnat experimentarea unui capitalism adevărat, nu al celui atât de birocratic și ineficient din Europa. Studiul Eurochambres de acum
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mâinile devin mesaje ale artei: „Exercițiile fizice nu sunt exclusive, ele nu țin cont de granițe, vorbind o limbă universală sunt apanajul tuturor locuitorilor Terrei”, observa un autor care, prin cunoaștere, pornind din antichitate, străbate civilizațiile precolumbiene ale celor două Americi, poposește în Asia și Europa, ajunge în perioada contemporană, în care mișcările par mai lucrate, rod al atâtor veacuri de perfecționare. SUPORTUL, MĂRIMEA, PLASAREA, CONTEXTUL MAGIC: 1. Arătătorul e un deget imperativ, chemător și demascator, înzestrat cu atributele voinței supraumane
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
incredibil de precoci. Prietenilor mei nevinovați de la țară li se interzicea să ne viziteze pe noi, șmecherii din Sodoma (așa vedeau părinții lor New York-ul). În ziua de azi, Sodoma nu e tocmai departe, cu toate că NYC nu seamănă deloc cu America lui Bush. Oamenii mereu uită: e o țară mare! Detest naționalismul dar simt "patriotism" pentru NYC, fiindcă mă identific total cu orașul. În străfundul inimii mele, e buricul lumii. LV. Cum arăta casa ta? ES. Numărul 29 de pe Middagh Street
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
changes are not so much a matter of 'freedom' from norms as a temporary departure from common conventions. The author's conclusion is that since art is more about difference than novelty the future of literature will soon rediscover the America of its past. Part Two analyses several novelists (Peter Ackroyd, Martin Amis, Malcolm Bradbury, Alan Brownjohn, Aldous Huxley, Kazuo Ishiguro, Doris Lessing, David Lodge) and the playwright Harold Pinter, as individual cases of After Modernism. Each of them illustrates a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]