3,147 matches
-
al., 2004]. Calcificările cardiace sunt de asemenea frecvente și semnificativ mai extinse față de ale subiecților non-uremici fie că este vorba de valve, artere coronare, miocard sau epicard [Rostand et al., 1988; Braun et al., 1996; Goodman et al., 2000]. Creșterea amplitudinii calcificărilor cardiace (în principal coronariene) atât cu vârsta, cât și cu vechimea în dializă reprezintă un proces patologic bine caracterizat [Utsunomiya et al., 1996; Braun et al., 1996; Goodman et al., 2000]. într-adevăr, scorurile de calcificare la pacienții dializați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Unele regiuni ale ventriculului, în special cele subendocardice profunde, au tendința cea mai exprimată de a prezenta repolarizare prelungită și PDP [Meier et al., 2001]. Cel mai frecvent, aceste postdepolarizări precoce sunt minore, neavând importanță clinică. Totuși, în anumite circumstanțe, amplitudinea acestor oscilații crește, atingând un prag critic care declanșează potențiale de acțiune spontane. Dacă procesul continuă, se produc tahiaritmii susținute. Unul dintre cei mai importanți factori care cresc influxul de calciu și, prin acesta, amplitudinea PDP este sistemul nervos simpatic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
clinică. Totuși, în anumite circumstanțe, amplitudinea acestor oscilații crește, atingând un prag critic care declanșează potențiale de acțiune spontane. Dacă procesul continuă, se produc tahiaritmii susținute. Unul dintre cei mai importanți factori care cresc influxul de calciu și, prin acesta, amplitudinea PDP este sistemul nervos simpatic. O altă formă de automaticitate-trigger rezultă datorită potențialelor precoce care sunt generate în cursul repolarizării membranei. Astfel, Schwartz et al. [1984] au demonstrat că stimularea ganglionului stelat produce o alungire a duratei potențialului de acțiune
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de calculat, poate fi utilizat în practica medicală curentă. Sfârșitul repolarizării, determinat clinic ca sfârșitul undei T, reprezintă un proces gradual și, ca urmare, greu de definit. Definirea sfârșitului undei T este complicată în plus de prezența undelor T de amplitudine redusă sau de existența undelor U. Diferențele în tehnica de măsurare, fie manuală, fie asistată de calculator, reprezintă o sursă de variabilitate a măsurătorilor intra- și interindividuale. Totuși, cea mai bună definiție a sfârșitului undei T, aplicabilă clinic, este intersecția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
review-ul lui Meier et al., 2001). La nivel microscopic, dincolo de hipertrofia miocardiocitelor, HVS se caracterizează prin creșterea cantității de colagen din cadrul matricei interstițiale. Hipertrofia celulelor musculare miocardice determină o alungire a duratei potențialelor de acțiune, iar fibroza interstițială determină reducerea amplitudinii potențialelor de acțiune sau chiar tăcere electrică [Weber et al., 1993]. Aceste mecanisme sunt responsabile în ultimă instanță de variabilitatea crescută a repolarizării ventriculare, iar neomogenitatea 355AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL acestor fenomene poate determina circuite de reintrare și declanșarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de conducere întârziată a impulsului electric într-un țesut miocardic compus din zone neomogene de mușchi viabil reprezintă o condiție a aparției tahicardiei ventriculare susținute prin mecanism de reintrare. SAECG utilizează tehnici de amplificare a poten]ialelor ventriculare tardive de amplitudine joasă. Programul computerului înregistrează și calculează momentul apariției și sfârșitul complexului QRS, durata QRS (normal sub 114 ms), durata semnalului de mică amplitudine pe segmentul terminal al vectorului QRS (normal sub 38 ms, la o amplitudine mai mică de 40
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ventriculare susținute prin mecanism de reintrare. SAECG utilizează tehnici de amplificare a poten]ialelor ventriculare tardive de amplitudine joasă. Programul computerului înregistrează și calculează momentul apariției și sfârșitul complexului QRS, durata QRS (normal sub 114 ms), durata semnalului de mică amplitudine pe segmentul terminal al vectorului QRS (normal sub 38 ms, la o amplitudine mai mică de 40 mV), voltajul mediu al ultimelor 40 ms ale QRS (normal peste 20 mV). Tehnica SAECG, prin detectarea potențialelor ventriculare tardive (PVT), s-a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ialelor ventriculare tardive de amplitudine joasă. Programul computerului înregistrează și calculează momentul apariției și sfârșitul complexului QRS, durata QRS (normal sub 114 ms), durata semnalului de mică amplitudine pe segmentul terminal al vectorului QRS (normal sub 38 ms, la o amplitudine mai mică de 40 mV), voltajul mediu al ultimelor 40 ms ale QRS (normal peste 20 mV). Tehnica SAECG, prin detectarea potențialelor ventriculare tardive (PVT), s-a dovedit utilă în identificarea subiecților cu diverse afecțiuni cardiace și cu tendință la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Tentativa sa - pornind, precum apreciam, de la perceperea anumitor carențe în sfera epistemologică - este cu adevărat temerară, pentru că, frustrat de avantajul de a fi angajat într-o instituție de profil academic sau universitar, a cutezat să vizeze o tematică de remarcabilă amplitudine, circumscrisă unui evantai problematic divers, acoperind fapte istorice disipate de-a lungul a peste o mie de ani. Între altele, în cuprinsul prezentei lucrări autorul abordează chestiuni legate de identitatea etnico-culturală a ausonilor, raporturile de convergență dintre etnonimele geți și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
formal, asupra acestui aspect și se pare că a făcut aceasta pentru a realiza latura sonoră pe un portativ pe care se succed cele două silabe muzicale așezate undeva În preajma notelor „do” și „re”, note joase cu o vibrație și amplitudine largă, dar Întunecată. Aranjarea notelor nu este succesivă. Pentru că predomină totuși, ca număr, iambii, ritmul este iambic, Însă rupt și sincopat de anapest, și 32 A. E. Baconschi, „Panorama poeziei universale”, Ed. Albatros, 1972, p. 90; peon. La o primă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dau impresia unui tot organic, indestructibil. Ultima frază poetică este și cea mai Întinsă, dar și mai Încărcată de sugestii și semnificații. Între „O, cine știe?” și „gorunule din margine de codru”, este Întins un arc poetic cu o bogată amplitudine. Poemul, prin imaginile proiectate, dezvăluie gândirea metaforică și mitică a lui Lucian Blaga. Gândirea mitică este prezentă nu numai În poezie, ci și În concepția filosofică blagiană. În volumul „Geneza metaforei și sensul culturii”, publicat În 1937, Într-un capitol
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care este desenat. Dacă scriitorul se folosește de o gamă variată de mijloace stilistice, pentru a surprinde trăsăturile lui fizice, În ceea ce privește portretul moral, acestea se diversifică, se amplifică, ori se ordonează după o altă paradigmă. Romanul oferă, prin structura și amplitudinea lui, o asemenea perspectivă. Se crează impresia că totul se subordonează acestei finalități și nu se exprimă prin asta o idee gratuită. Orice pagină amintește de prezența eroului, el este un fel de centru vital, lipsa lui creează un gol
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
țesutul interstițial, prin sistemele limfatic și venos ale rinichiului. Scăderea presiunilor se datorează și unei scăderi a debitului sanguin renal, sursă de ischemie și unei scăderi a filtrației glomerulare . La începutul obstrucției există, timp de câteva minute, o creștere a amplitudinii și a frecvenței contracțiilor căii de excreție. Apoi, când distensia este prea importantă, contracțiile se epuizează; ele reapar când presiunea și distensia regresează, uneori în favoarea unui drenaj al căii de excreție. Aceste date explică eficacitatea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) în tratamentul
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
cărei opinie se traduce prin «consens» este optimistă. Pornind de la acest rezultat, Welch sugerează că oamenii de finanțe își formează estimările asupra consensului pornind de la estimările personale. În general, ei cred că consensul este lejer mai optimist decât ei. Concluzie Amplitudinea efectului de fals consens depinde mult de context. După părerea psihologilor, efectul este cu atât mai important cu cât: individul este expus selectiv unor indivizi cre seamănă cu el din multe puncte de vedere (prieteni, colegiă; își percepe comportamentul ca
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
în răspunsul lor. Există exces de încredere în sânul unei populații când proporția de răspunsuri bune este semnificativ inferioară gradului de încredere mediu. Unul dintre punctele remarcabile ale studiilor respective este că ele dezvăluie un exces de încredere a cărui amplitudine crește o dată cu nivelul de dificultate al întrebărilor. Rarele excepții intervin când indivizii răspund la întrebări foarte simple - aici, dau dimpotrivă dovadă de insuficientă încredere - și când fac față la sarcini repetitive cu o întoarcere rapidă asupra performanțelor lor. În acest
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
imprevizibile. -Instinctul m-a ajutat adesea să fac alegeri corecte în materie de investiții. Puternica corelație obținută între sentimentele exprimate vis-a-vis de cele patru fraze arată că ele constituie o măsură fiabilă a diversiunii autoatribuirii. Autorii au putut lega apoi amplitudinea diversiunii de diferitele variabile socioeconomice. Rezultatele arată că, pe de o parte, 68% dintre investitorii din eșantion suferă din cauza unei diversiuni de autoatribuire (22% afișează o diversiune severăă și, pe de altă parte, că investitorii care se supun cel mai
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
elemente care sporesc nivelul perceput de control asupra propriei vieți. Datele empirice ajung în general la o legătură pozitivă între proprietatea unui bun imobiliar și respectul de sine (Balfor și Smith, 1996Ă, dar legătura menționată apare ca fiind de o amplitudine limitată. În sfârșit, alte studii (Evans, Wells și Moch, 2003Ă au căutat să evalueze legătura dintre sănătatea psihologică a ocupantului unei locuințe și tipul de contract posedat (proprietate sau închiriereă. În legătură cu lucrările deja amintite, studiile respective concluzionează că proprietarii se
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
între 16 Hz și 20000 Hz. Sunetele muzicale sunt limitate între 27 și aproximativ 9000 vibrații simple pe secundă. În funcție de frecvența lor, sunetele se împart în: -grave între 20-2000Hz -medii între 500-10000Hz -acute, până la 20000 Hz 3.2 Intensitatea sau amplitudinea‐ muzical îi corespunde nivelul de intensitate sonoră Intensitatea se referă la tăria sunetului, particularitatea de a fi perceput mai slab sau mai puternic, depinde de trăsăturile sursei, de distanța și posibilitățile de transmitere sau multiplicare. Depinde de amplitudinea mișcărilor vibratorii
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
Intensitatea sau amplitudinea‐ muzical îi corespunde nivelul de intensitate sonoră Intensitatea se referă la tăria sunetului, particularitatea de a fi perceput mai slab sau mai puternic, depinde de trăsăturile sursei, de distanța și posibilitățile de transmitere sau multiplicare. Depinde de amplitudinea mișcărilor vibratorii: cu cât amplitudinea este mai mare, cu atît sunetul este pronunțat mai puternic; dacă amplitudinea este mai mică, sunetul este rostit mai slab. Intensitatea se măsoară în decibeli (dB). Decibelul este o mărime fizică și reprezintă unitatea logaritmică
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
corespunde nivelul de intensitate sonoră Intensitatea se referă la tăria sunetului, particularitatea de a fi perceput mai slab sau mai puternic, depinde de trăsăturile sursei, de distanța și posibilitățile de transmitere sau multiplicare. Depinde de amplitudinea mișcărilor vibratorii: cu cât amplitudinea este mai mare, cu atît sunetul este pronunțat mai puternic; dacă amplitudinea este mai mică, sunetul este rostit mai slab. Intensitatea se măsoară în decibeli (dB). Decibelul este o mărime fizică și reprezintă unitatea logaritmică calculată pornind de la pragul absolut
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
de a fi perceput mai slab sau mai puternic, depinde de trăsăturile sursei, de distanța și posibilitățile de transmitere sau multiplicare. Depinde de amplitudinea mișcărilor vibratorii: cu cât amplitudinea este mai mare, cu atît sunetul este pronunțat mai puternic; dacă amplitudinea este mai mică, sunetul este rostit mai slab. Intensitatea se măsoară în decibeli (dB). Decibelul este o mărime fizică și reprezintă unitatea logaritmică calculată pornind de la pragul absolut de audibilitate 0 dB pentru un sunet de 1000Hz. S-a admis
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
ale gestului 1.1. Repere istorice în studierea gestului Înțeles ca sistem de semne și mișcări analogice, nonlingvistice, care se manifestă direct, natural și continuu, limbajul gestual a reprezentat o preocupare constantă pentru oameni și cercetători, cu o intensitate și amplitudine variabilă de-a lungul timpului. În interacțiunile umane, explorarea registrului limbajului gestual corespunde nivelului relațional al comunicării (comunicării analogice), conform axiomelor comunicării formulate de reprezentanții Școlii de la Palo Alto, Paul Watzlawick, Janet Helmick și Don Jackson (1972). Dacă nivelului informațional
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
stricta codificare (sau caracterul non aleator); • dependența de o comunitate socio-culturală (fiecare cultură are propriile sale norme de interacțiune, norme interiorizate prin socializare); • integrarea într-un sistem plurinivelar (implicând utilizarea spațiului și a timpului, precum și ,,parakinezica" sau prozodia gesturilor: intensitate, amplitudine, durată, flux); • contextualizarea (semnificația nu decurge din gestul în sine, ci din situația de comunicare)16. În anii '60 ai secolului trecut s-a înregistrat ceea ce Mark L. Knapp și Judith A. Hall (2002) numesc o ,,explozie nucleară" în aria
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cercetările realizate pe italieni și francezi de Peter Collett (2003/ 2005) am putea desprinde faptul că semnificațiile culturale diferite ale gestualității acestora apar în funcție de următoarele variabile: • frecvența de apariție: un italian când vorbește își ține tot timpul mâinile în aer; • amplitudinea gestului: francezii tind să reducă mișcările la antebrațe și palme, în timp ce italienii își mișcă brațele cu totul, lărgind sfera gesturilor la o distanță considerabilă de corp; • direcția executării gestului: francezii tind să folosească mai mult posturile deschise ale mâinilor, în timp ce
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că gestul este imperativ. Decodarea semnificației gestului chemării cu degetul arătător de către receptor, depinde de următorii parametri sintactici (imagine preluată din Desmond Morris, 1997): • durata executării gestului (perioada de timp în care gesticulează); • intensitatea gestului (îndoirea accentuată/neaccentuată a degetului); • amplitudinea (etalarea gestului în spațiu); • forma gestului (degetul arătător drept/rectilin arcuit/curbilin); • frecvența gestului (numărul de mișcări într-o unitate de timp dată). Dacă gestul îndoirii/întinderii degetului arătător nu este suficient de convingător pentru a-l determina pe interlocutor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]