3,631 matches
-
preșuleț de șters picioarele, puțica lui Luke Costello pe post de brățară și, bineînțeles, biluțele lui Luke Costello, puse la pahar, folosite ca ținte, în loc de mingi de golf sau pentru jonglerie, pe post de pietricele din alea cu care se amuză copiii mici sau pe post de prăjiturele din alea colorate. Eram profund mișcată de sprijinul lor. Sigur, nu toată lumea a participat. Mike n-a făcut corp comun. A stat, cu o expresie de nepătruns pe fața aia urâtă, făcută parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
emoțional a rămas blocat la doisprezece ani. Ei bine, nu văd ce-ar putea fi așa de rău în a avea doisprezece ani, am spus eu râzând ușor, dându-i de înțeles că glumeam. Dar gluma mea nu l-a amuzat deloc pe Chris. —înseamnă că n-am avut niciodată simțul responsabilității. I-am dezamăgit pe cei din jurul meu. Le-am tras clapa... începea să nu-mi mai placă. Era mult prea încorsetat și lipsit de simțul umorului. Ca să-mi pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am crezut că Randall a fost cel care a pus la cale călătoria aia, am spus cu o voce scăzută, încercând să ascund faptul că Lucille reușise să mă desumfle completamente. — Claire, draga mea, el e bărbat! a râs Lucille, amuzată de naivitatea mea. Nu te poți baza pe ei să plănuiască nimic, nu-i așa? Sigur că secretara lui e de ajutor la capitolul cadouri, dar ca să obții cel mai bun apartament de la Ritz și rezervare la Alain Ducasse, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
arate că te înșeli. Inspectorul Flint nu se deosebea de ei. Era mult mai obsesiv, dar tacticile lui erau aproximativ aceleași. în plus, o apucase de la început pe un drum greșit, de care se ținea cu îndârjire, iar Wilt se amuza privindu-l cum încearcă să-i pună în cârcă o crimă pe care n-o comisese. îl făcea să se simtă aproape important și, cu certitudine, mai bărbat decât fusese de multă, foarte multă vreme încoace. Era nevinovat și aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Să mă enervez, asta urmăresc! Să găsesc o scamatorie... O joacă, un hobby, cum zic ăia din paradisul capitalist. Să nu mă mai plictisesc! Tragedie mai mare ca plictiseala, nici moartea nu este. Bătrânul scenarist din cer asteapta să-l amuzăm, nu-i așa... d-aia ne-a creat. Pot deveni colaboratorul marii dumitale opere? Fac arborele genealogic al familiei mele și mă ocup și de capitolul misterios. Ce zici? Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fi supraviețuit dezastrului reprezentat de despărțirea părinților - ca și tulburărilor adolescentine ale surorii lui, care se revoltase împotriva celei de a doua căsnicii a mamei și fugise de-acasă la vârsta de șaptesprezece ani - printr-o atitudine sobră, meditativă, aproape amuzată față de viață și îl admiram pentru fermitatea cu care rămăsese cu picioarele pe pământ. Întreținea legături foarte puține cu tatăl lui, care se mutase rapid în California după divorț, unde se angajase la Los Angeles Times, și, la fel ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
de evacuare și nu a reușit să îl apuce. Atunci a deschis ușa și a strigat: Tati (pe vremea aceea încă-mi mai spunea tati), am nevoie de-o mână de ajutor! Tati a sărit să ajute. Ce m-a amuzat cel mai tare în situația aceea complicată a fost faptul că aparatul continua să vibreze, bâzâind în apă. Scotea un sunet insistent și iritant, acompaniament sonor pervers la ceea ce era deja o încurcătură bizară, poate chiar fără precedent. Dacă adăugai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
văzut aici, în salopetă, și m-am gândit că trebuie să fiți chiar dumneavoastră pictoriță. Și așa mi-a venit ideea să vă întreb. M.F.P. a zâmbit. N-aș fi putut spune dacă pentru că nu mă credea sau pentru că o amuza întrebarea mea străvezie, dar, în timp ce îi studiam chipul remarcând ridurile de la colțurile ochilor și ale gurii, mi-am dat seama că era un picuț mai coaptă decât crezusem inițial. Ar fi putut avea treizeci și patru sau treizeci și cinci de ani - nu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
și-așa. Eu prefer să îl consider produsul unei vieți interioare bogate. TOM: Așa nu ajungem nicăieri. HARRY: Și unde ai vrea să ajungem, dragul meu Tom? Stăm aici și așteptăm felul următor, bând o sticlă de Sancerre superb și amuzându-ne cu istorioare fără însemnătate. Nu-i nimic rău în asta. În cele mai multe colțuri ale lumii, un astfel de comportament ar fi considerat culmea civilizației. NATHAN: Puștiul e deprimat, Harry. Are nevoie de conversație. HARRY: Știu și eu asta. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
să se clatine timp de câteva clipe, dar, după ce înțelege că interlocutoarea e cel puțin la fel de deșteaptă ca el, se ridică la înălțimea ocaziei, replicând pe măsură. Eu și Stanley abia dacă mai scoatem o vorbă, dar pe amândoi ne amuză întrecerea verbală care a început sub ochii noștri. Inevitabil, discuția cârmește spre politică și apropiatele alegeri din noiembrie. Tom perorează împotriva dreptei, care a preluat puterea în America. Citează semidistrugerea lui Clinton, mișcarea antiavort, lobby-ul în favoarea armelor, propaganda fascistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
vedeți cum i-a picat fața! Elaine pur și simplu se holbează la mine, nevenindu-i să creadă. Nu știu dacă din cauză că sunt cu Adam sau pentru că am ieșit cu altcineva decât fratele ei, dar trebuie să spun că mă amuz. Da, e chiar Adam Kirrane, continui eu, și Adam întinde mâna. Și ea e... ăă... Elaine. Nu-i spun de ce sunt cu el, dar știu că moare de nerăbdare să întrebe. Cred că o roade. Pe de altă parte, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
retortele, căminul, o poliță cu cărți, opaițul și sus, la galerie, o bufniță - uite, dragă (mama de colo, când a descoperit în camera mea de lucru felicitarea), pe-o față Cristi m-a desenat și pe mine; mi-o arată amuzată pe hârcă, care n-are nimic din trăsăturile mamei, decât eventual bărbia împinsă înainte. Hai, dragă, zău că nici nu seamănă! Ei, m-o fi desenat și el din memorie! Iarna în care mă laud că scriam mai bine era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
buletinul de știri, m-am cazat bine, OK, dacă vrei să vii în weekend spune-mi și te-aștept într-o gară, că-i mai greu să mă găsești - da’ ce face Liana? Nu știu, cred că bine! Nepotu-meu pare amuzat de întrebare. Eu îi zic lui Alecs de „weekend“ și habar n-am cât am să mai stau eu în vacanța asta, hrănindu-mă numai cu fructe și bere, care, luate împreună, știi ce provoacă... Unde mai pui că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ea le fumase, despre problemele ei cu părinții din Ardeal, care nu-l acceptau pe soțul din Capitală. Păi, poate c-ar trebui să faceți un copil, știu că inima bunicilor se mai moaie - încep să-mi dau cu părerea, amuzat pe undeva că o persoană ajunsese să-mi ceară mie așa niște sfaturi grele de viață. Klavei i-a surâs totuși ideea mea, a început chiar la propriu să surâdă din ochii negri arzoi și din dinții conici distanțați. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
simtă domnul V., fost corespondent de război, autor de cărți despre Basarabia; pe mine, unul, imbecilitatea mă bloca, cu o singură direcție de salvare - literatura de ficțiune. Ca atunci când am depășit pragul umilinței suportabile și noile șicane încep să ne amuze. Dimineața aduce vise ciudate, la limita coșmarului din care totuși mă trezesc distrat, păstrând o stare confuză pentru toată prima jumătate a zilei. Fugeam spre stația autobuzului pentru gară, deși știam că autobuzul nu vine decât la jumătate de oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ochilor am doar apă verzuie cu vegetație mișcătoare, ca într-un film dat pe repede. Viața mea problematică se derulează în raccourci, începând evident cu nașterea tot într-un mediu acvatic, episodul pe seama căruia îmi plăcea pân-acum să mă amuz evocându-l, fiindcă nimeni nu poate pretinde că și-l amintește. Din filmul ăsta m-au scos doi băieți care se nimeriseră duminica în parc cu prietenele, soțiile, Dumnezeu știe. Abia pe mal, tremurând ca un epileptic, mi-amintesc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de pantaloni și o cămașă albastră la dungă. — Te schimbi? zic după o pauză. E cu... ținută obligatorie? — Nu, în nici un caz, spune Luke. Mă gândeam doar că nu vrei să cobori cu... hainele astea de pe tine, să zicem. Arată amuzat spre blugii mei trei sferturi, tăiați. Normal că nu! zic râzând, de parcă ideea ar fi ridicolă. Păi. Bine. Atunci o să... mă schimb în altceva. Mă întorc iar la valijoara mea, o deschid, o desfac și mă uit la buretele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Eu sunt, zic, cu un surâs chinuit. Eu sunt Rebecca Bloomwood. — Foarte bine, zice bărbatul. Atunci totul e la marele fix. Dacă vreți să îmi semnați și mie aici... — Ei, atunci să nu te mai țin! exclamă Alicia, uitându‑se amuzată la pachetul meu. Bucură‑te de restul șederii tale aici! — Mersi, răspund. Așa o să fac. Și, simțindu‑mă vag amorțită, mă îndepărtez, ținându‑mi hainele strâns la piept. Endwich Bank SUCURSALA FULHAM Fulham Road 3 Londra SW6 9JH Domnișoarei Rebecca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mi se pune un nod în gât și că îmi dau lacrimile. Nu‑i adevărat! Luke și cu mine suntem un cuplu! Însă în clipa în care privesc toate fețele care se uită la mine - unele ostile, unele uimite, altele amuzate - nici nu mai sunt atât de sigură că așa e. Dacă am fi un cuplu, ar trebui să fie aici, nu? Ar fi aici cu mine. — Mă duc să... zic cu glasul tremurându‑mi. Mă duc să văd dacă... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
legat de o crimă sângeroasă. Mao o face pe mireasa lui să lase baltă curățenia și o duce în dormitor, cântând fericit o veche arie de operă. Ca o scoică pe pământ secetos Nu o să-mi deschid gura... Ea e amuzată și i se alătură. Unui șoarece i se dă ca misiune să păzească un depozit de grâne, iar capra e pusă să vegheze grădina de legume - ce treabă minunat de plăcută e... 12 Noul meu nume este Jiang Ching. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
retrage în compartiment, Nu mè mai ții minte, Matei! Mi-a spus pe nume, Dumnezeule! Spune-mi pe nume! uitându-mè cu mai multè atenție la ea, încercând sè-mi amintesc, fècând eforturi, Nu! Spune-mi tu, amintește-mi tu! ea râzând, amuzându-se de încurcètura mea, Nu! Te las pânè acasè că sè-ți amintești! jucându-se cu mine, propunându-mi un târg, Mai ai o orè la dispoziție, ne revedem pe peron și am sè-ți spun, Spune-mi acum! Parcè voiai sè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
mi se pare, însè, neobișnuit este faptul cè cei din jurul meu nu sesizeazè nici o schimbare, pe Șerban l-am investit cu rolul ingrat de a testa, ori de câte ori ne întâlnim, variațiile de miros, dar el, adulmecându-mè că un câine, exagerând și, amuzat de noile mele obsesii, declarè emfatic, Nu simt nimic! sau, alteori, Iar ai exagerat cu parfumul! Din pècate, desi îmi este un prieten adevèrat, nu mè pot baza prea mult pe observațiile lui, conchizând cè, într-o astfel de problemè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
și ilegitime ocupații strèine, dar cèreia, prin reconquista, declaratè anul acesta, Matias Rex i-a pus, din nou, capèt, recucerindu-și teritoriile și declarând începutul celei de-a doua epoci mateiene, Ea râde de competențele mele în materie de istorie, amuzându-se de pretențiile mele de cuceritor, dar tècând despre perioada de mijloc a vieții ei, asupra cèreia o cenzurè cumplitè și impenetrabilè îmi impune un respect mut, Coborâm spre oraș pe un alt traseu, luând-o pe Ibrèileanu, strada unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
exclusivitate lui Matei! Numai despre miros îi vorbesc prietenului meu ca si cum vină mateianè consistè în mirosul strèin pe care trupul meu îl secretè în ultima vreme cu atâta perseverențè, Tot nu te-ai scèpat de mirosul èla?! se mirè el amuzat de seriozitatea cu care Matei îi relateazè întreaga istorie a mirosului indefinibil mateian, Nu-i vorba de after shave! i-o tăi eu scurt, Mi-am dat seama cè nu after shave-ul era de vinè! Ce simt eu e mirosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
a sosit și vrea să te vadă. Poate poți să-l ajuți cu o recomandare pentru el și pentru pe fiica lui, pe care s-o introduci... Christa râde, Traian, nu. Tinerii surâd, nedumeriți. El nu râde pentru că nu-l amuză decât setul lui de glume didactice? Nu râde pentru că are simțul umorului educat pentru alt tip de umor? Glumele ei vor rămâne pentru el glumele unei limbi străine. Și după atâția ani de viață comună, Încă i se Întâmplă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]