2,157 matches
-
internațional este de tip interstatal și statul este acela care posedă monopolul de folosire a forței din partea indivizilor, organizațiilor interne și guvernelor. Pe acest fond, concretizarea cercetărilor de natură constructivistă este realizată de Alexander Wendt și prin studierea conceptului de anarhie, în articolul său, Anarchy Is What States Make of It, din lucrarea sa Social Theory of International Politics. El dezvoltă ideea potrivit căreia nu există o structură anarhică, ci mai multe culturi anarhice, probate de istorie: anarhia hobsiană în care
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
studierea conceptului de anarhie, în articolul său, Anarchy Is What States Make of It, din lucrarea sa Social Theory of International Politics. El dezvoltă ideea potrivit căreia nu există o structură anarhică, ci mai multe culturi anarhice, probate de istorie: anarhia hobsiană în care statele sunt inamice; anarhia lockeană în care statele sunt rivale; anarhia kantiană în care statele sunt prietene. Având în vedere originile intereselor naționale, constructiviștii au arătat că acestea provin din reprezentările autorităților statale despre situația internațională, impunerea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Anarchy Is What States Make of It, din lucrarea sa Social Theory of International Politics. El dezvoltă ideea potrivit căreia nu există o structură anarhică, ci mai multe culturi anarhice, probate de istorie: anarhia hobsiană în care statele sunt inamice; anarhia lockeană în care statele sunt rivale; anarhia kantiană în care statele sunt prietene. Având în vedere originile intereselor naționale, constructiviștii au arătat că acestea provin din reprezentările autorităților statale despre situația internațională, impunerea raporturilor de forță (realiștii), promovarea intereselor politice
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
din lucrarea sa Social Theory of International Politics. El dezvoltă ideea potrivit căreia nu există o structură anarhică, ci mai multe culturi anarhice, probate de istorie: anarhia hobsiană în care statele sunt inamice; anarhia lockeană în care statele sunt rivale; anarhia kantiană în care statele sunt prietene. Având în vedere originile intereselor naționale, constructiviștii au arătat că acestea provin din reprezentările autorităților statale despre situația internațională, impunerea raporturilor de forță (realiștii), promovarea intereselor politice, modelarea statelor după valorile vehiculate de organizațiile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
realistă); istoria relațiilor internaționale este o succesiune de sisteme (concepția sistemică); relațiile internaționale contemporane constituie o dialectică a războiului și a păcii (realismul socio-istoric); perioada contemporană este o succesiune de soluții din ce în ce mai sofisticate ale organizațiilor internaționale pentru a răspunde la anarhie; fenomenele economice și procesele mondializării constituie cauzele principale ale evoluțiilor internaționale actuale (școlile liberale și marxiste). Așa cum demonstrează Jean-Jacques Roche, relațiile internaționale, unde securitatea este un concept implicit, sunt marcate de starea lor naturală, unde recursul la violență este considerat
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
politicile tradiționale de apărare, centrate pe cheltuieli mari de apărare, cursa înarmărilor și identificarea de alianțe. În formulările lor, Kenneth Waltz, Joseph Grieco (1990) și Mearsheimer (1990) afirmă că realismul neagă perspectivele cooperării, datorită preferințelor statelor de a supraviețui în anarhia internațională 37. Nimeni nu poate ști intențiile reale ale unui stat, nimeni nu poate să se bazeze pe câștigurile care ar putea fi obținute din activitatea de cooperare. Totul este în dinamică, prin apariția unor noi polarități de putere, un
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
putere, un nou sistem internațional care poate uni sau dezbina. Realiștii clasici au analizat starea comportamentului unui stat ca o construcție din natura înnăscută a omului de a cumula putere pentru a face față mediului anarhic. Neorealiștii consideră supraviețuirea în anarhie numai pe puterea proprie a statului, singurul actor capabil să asigure mijloacele necesare de existență a acestuia. Deja contestată la sfârșitul anilor 1970, această viziune face obiectul unei critici radicale la sfârșitul Războiului rece. În prezent, liderii politici și cadrele
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
omului). Aceeași judecată se poate aplica și la funcționarea statului. Statul, ca un construct de identitate, reprezintă un fenomen de excluziune a celuilalt pentru a-și construi frontierele cu cei incluși în teritoriu. Totodată, statul este un pericol (amenințare, dezordine, anarhie) asupra celuilalt, atunci când intervine asupra locuitorilor unui teritoriu pentru a le afecta identitatea din cadrul statului respectiv. De aceea, discursul de securitate se face în folosul statului respectiv pentru a-și îndrepta energiile ofensive și defensive împotriva celor din exterior. Dar
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
mai multe identități, fie prin absorbție sau, în cel mai nefericit caz, prin trădare. Această schemă de incluziune-excluziune poate fi privită, fie dintr-o perspectivă pozitivă structura internă oferă ordine, stabilitate, siguranță, securitate -, fie dintr-o latură negativă sistemul internațional (anarhia în termeni realiști) poate aduce amenințare, risc, pericol. Totodată, schemele de incluziune-excluziune presupun și aplicarea relației hegemonie-subordonare, unde se iau în calcul diferite elemente: simetrii, compromisuri, identități, ambivalențe, structuri multipolare de discurs etc. Nu există securitate absolută, deoarece lumea nu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și totul crește în spirală, fără nici un spor de securitate față de punctul inițial, odată cu costurile necesare dobândirii și menținerii puterii"42. Noțiunea "dilema securității" (după John Herz) sau "frică hobsiană" (după Herbert Butterfield) este strâns legată de postulatul realist de anarhie internațională, sinonim stării de război 43. După realiști, relațiile interstatale se derulează în contextul prezenței fricii declanșării intenționale sau spontane a războiului, fiecare stat având percepția că se află în permanență expus riscului de a fi atacat de către alt stat
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
state total neîncrezătoare și temătoare unele de altele, și incapabile de a interpreta intențiile lor cu privire la capacitățile de securitate și apărare. Astfel, dilema securității generează o stare de incertitudine proprie a unui stat care, prin contagiune, duce la starea de anarhie internațională: comportamentul de insecuritate subiectivă resimțită de către un stat determină o stare de insecuritate obiectivă pentru toate statele. Drept urmare, dilema securității are un efect multiplicator care duce, de fapt, la cursa înarmărilor. Dar cum se poate ieși din dilema securității
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și Cooperare în Europa (O.S.C.E.). De remarcat este și ideea potrivit căreia securitatea prin cooperare se realizează nu numai între prieteni, ci mai ales între rivali sau între părțile aflate în conflict. Dacă relațiile internaționale sunt privite din perspectiva anarhiei, unde conflictul este posibil oricând și între orice pereche de actori, securitatea prin cooperare poate fi și temporară, urmare a unor amenințări iminente. Securitatea prin cooperare nu se realizează în mod gratuit, ci presupune și unele cheltuieli făcute de statele
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Charles Glaser a reformulat argumentul realist, creând un nou brand al realismului defensiv care reclamă a determina mai bine cooperarea din lumea reală 52. Realismul defensiv nu refuză posibilitatea unei cooperări prin securitate de lungă durată, chiar sub asumpția că anarhia este structura sistemului internațional și în care statele actori, bazându-se pe forțe proprii, își continuă securitatea lor, în condițiile afectării intereselor naționale. Glaser începe cu definirea cooperării ca un instrument de autoapărare, privită ca o acțiune de asigurare împotriva
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
asigurare împotriva unor incertitudini din mediul anarhic. Securitatea prin cooperare nu elimină incertitudinea despre prezentul și viitorul partenerilor. Atâta timp cât securitatea unui stat depinde în mod esențial de cooperarea cu alții, certitudinile autarhice ale autoapărării sunt înlocuite cu incertitudinile inerente ale anarhiei, atâta timp cât se acceptă premisele de bază ale teoriei realiste. De aceea, riscurile de cooperare trebuie cântărite cu riscurile de non-cooperare. În timp ce "realismul defensiv" este mai potrivit la explicații privind faptul că puterile au succes în cooperare în domeniul securității, se
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
din punct de vedere ontologic ele sunt intersubiective, iar din perspectivă epistemologică ele reprezintă interpretări obiective despre lumea materială. Totodată, constructivismul respinge concepția realistă despre natura egoistă a intereselor naționale, în sensul că ele nu pot fi deduse mecanic din anarhia internațională, care potrivit lui Wendt (1999), aceasta este asemănătoare cu o stare permanentă de război, o stare de cooperare parțială și o lipsă de autoritate internațională asupra statelor, realitate în care valorile constitutive ale culturii internaționale sunt de natură hobbsiană, iar
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
discută despre caracterul de normalitate în viața internațională, natura violenței sau a războiului în cadrul raporturilor interstatale sau între diferite grupuri sociale. Pentru susținătorii concepției raționaliste (realiști), raporturile conflictuale între state sau comunități sunt inerente relațiilor internaționale și sistemelor caracterizate de anarhie. În acest caz, recursul la forță este considerat legitim. În schimb, pentru liberalii instituționaliști contează capacitatea instituțiilor, dreptului și valorilor de a modifica natura raporturilor între state; ei pun pe prim plan virtuțile instituțiilor și mecanismele de cooperare care permit
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
națională pe fondul dezvoltărilor europene privind politica externă și de securitate comună (P.E.S.C.) și politicile europene de securitate și apărare (P.E.S.A. / P.S.A.C.), în succesiunea tratatelor de la Maastricht, Amsterdam, Nice, Lisabona. "Europa de est se situează între zonele continentale deschise larg răspândirii anarhiei, cronicizării și multiplicării conflictelor interne și interstatale. Deschiderea se datorează absenței unui sistem de securitate în zonă, practic existenței unui vacuum de securitate, intervenit la sfârșitul Războiului rece și odată cu disoluția Pactului de la Varșovia. Amenințările cele mai puternice la adresa securității
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
minusculi actori economici se mișcă dezordonat, interacționează în moduri aparent iraționale, sînt și producători și consumatori, au sentimente din întregul spectru uman, am putea înțelege că ceea ce îi mînă nu sînt indicațiile unui regizor centralizat, ci aparența unui soi de anarhie trădează, de fapt, un microcosmos ordonat transpus social, un adevărat haos ordonat. Fie că vorbim de ordine naturală (liberali clasici), de mîna invizibilă care armonizează comportamentele eterogene ale indivizilor (Adam Smith) sau ordine spontană (Hayek), toate se subscriu ideii că
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
statului. Dintre instituțiile-cheie ale cadrului în care se adoptă deciziile, amintim: • o instituție juridică proprietatea privată, care stă la baza liberei inițiative; • un mecanism piața, care permite, prin jocul ajustărilor continue, compatibilitatea deciziilor autonome, care ar fi altfel generatoare de anarhie. Prin importanța sa în funcționarea sistemului și prin caracterul său permanent în punerea în contact a agenților economici, piața reprezintă o adevărată instituție socială. 3.3.2. Modelul teoretic al economiei de piață și evoluția ei în realitate Reglementarea economiei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Winter, S.G., An Evolutionary Theory of Economic Change, Massachussetts, Harvard University Press, Cambridge, 1982. Nême, Colette, Économie internationale. Fondements et politiques, Litec, Paris, 1991. Noica, Constantin, Devenirea întru Ființă. Scrisori despre logica lui Hermes, Editura Humanitas, București, 1998. Nozik, Robert, Anarhie, stat, utopie, Humanitas, București, 1997. Page, André, Économie politique, Dallaz, Paris, 1979. Pavoine, Jacques, Histoire de la science économique, Ellipses, Paris,1993. Perret, Bernard, Ronstang, Guy, L'Économie contre la société. Affronter la crise de l'intégration sociale et culturelle, Seuil
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în considerare posibilitatea ca prăbușirea unei societăți închise să nu ducă la o societate deschisă, ci la continuarea dezintegrării. în loc să le tratez ca alternative, a trebuit să redefinesc societatea deschisă ca fiind amenințată din ambele părți: de prea multă libertate, anarhie și state slabe, pe de o parte, și de diverse ideologii dogmatice și regimuri autoritare sau totalitariste, pe de altă parte. Societatea deschisă a ajuns să ocupe un prețios loc central amenințat de felurite extreme. Această construcție este consecventă cu
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
celui bogat. "Prin conținutul său, socialismul contemporan este înainte de toate rezultatul sesizării pe de o parte a contradicțiilor de clasă care domnesc în societatea modernă între avuți și neavuți, între muncitori salariați și burghezi, iar pe de altă parte a anarhiei care domnește în producție"(...). "Dar pe lângă contradicția dintre nobilimea feudală și burghezie există și contradicția generală dintre exploatatori și exploatați, dintre trântorii bogați și sărăcimea muncitoare"1141. Plecând de la această linie de demarcație, în toată istoria sa socialismul a cultivat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981. Nicolas Taleb, N., Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010. Nietzsche, Fr., Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2012. Nietzsche, Fr., Așa grăit-a Zarathustra, Editura Humanitas, București, 2012. Nozick, R., Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București,1997. Ortega y Gasset, J., Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001. Ortega y Gasset, J., Revolta maselor, Editura Humanitas, București, 1994. Otovescu, D.-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010. Papuc
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
știință, Editura PCR, București, 1945, p. 15. 1134 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro p. 10. 1135 Vezi și Cap. 8, partea a II-a, "Egalitate, invidie, exploatare etc" din lucrarea lui Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 285-329. 1136 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 88. 1137 Ibidem. 1138 Ibidem. 1139 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. 1140 Problema egoismului în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Engels, "Anti-Dühring", în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 20, Editura Politică, București, 1964, pp. 18-19. 1142 Pentru o analiză a conceptului de dreptate socială și implicațiilor și modului de realizare, în acord cu natura umană. Vezi și Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București, 1997, partea a II-a, cap. 7, pp. 198-228. 1143 Friedrich Hayek, "Drumul către servitute", Editura Humanitas, București, 1997, p. 147 1. Pentru Engels, întreaga istorie umană este istoria unor lupte de clasă. Ca și cum
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]